Actualitate
Mark Zuckerberg își asumă responsabilitatea pentru exploatarea datelor personale ale utilizatorilor Facebook
Fondatorul și directorul executiv al Facebook a fost audiat astăzi și se va prezenta și mâine în fața celor două comisii aleCongresul american pentru a da explicații. Cu toate acestea, perspectiva unor legi care poate restricțioa Facebook și alte rețele sociale sau companii de pe internet este puțin probabilă, nu numai din cauza lipsei de voință politică și a lobby-ului eficient al companiilor de tehnologie, ci și din cauza faptului că puțini parlamentari americani doresc să se lupte cu complexitatea problemei.
Ce reprezintă scandalul Cambridge Analytica?
Cambridge Analytica este o companie anglo-americană care a obținut datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, date pe care le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau a Brexit.Scandalul Facebook sau corelarea sa cu Cambridge Analytica a izbucnit atunci când fondatorul reţelei sociale care are sediul în California Mark Zuckerberg a recunoscut că o serie de conturi au fost compromise.
S-au efectuat anchete oficiale asupra Cambridge Analytica și Facebook atât în SUA, cât și în UK, iar mulți au avertizat că ceea ce s-a scos sau se va scoate la iveală în acest scandal reprezintă doar vârful icebergului. Rețelele sociale au devenit cel mai eficient instrument de manipulare în masă și pot distruge democrația, au argumentat unii experți.
Mai mult decât atât, utilizatorii alimentează manipularea punându-și la dispoziție informațiile personale și pe cele ale prietenilor din lista de Facebook, prin niște acțiuni care par inofensive la prima vedere — cum ar fi jocurile și chestionarele.
De asemenea, ca urmare a acestor cercetări sumar întreprinse, se pare că datele utilizatorilor au fost utilizate în mod ilegal pentru a potența o campanie de publicitate plătită și menită să influenţeze alegerile prezidenţiale din Statele Unite, atunci când Donald Trump a câştigat.
De altfel, firma Cambridge Analytica s-a folosit fraudulos de datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook pentru a influenţa cele mai importante campanii electorale din SUA şi Marea Britanie. Aceasta a obţinut şi datele a peste 110.000 de utilizatori români ai reţelei sociale fondate şi conduse de Mark Zuckerberg.
Datele Facebook de care aveau nevoie nu erau disponibile pur și simplu, așa că s-au obținut de la un cercetător, Aleksandr Kogan care le colectase între 2007 și 2015, sub pretextul unei cercetări academice. Se pare că SCL a cheltuit vreo 7 milioane de dolari pentru obținerea acestor date. În timpul cursei electorale din SUA, Cambridge Analytica a primit peste 5 milioane de dolari din partea campaniei lui Donald Trump.
Informațiile despre utilizatori fuseseră obținute cu ajutorul unui chestionar pentru care respondenții au fost plătiți. Doar că prin acceptul lor, aceștia nu își ofereau doar datele personale, ci și pe cele ale prietenilor din lista Facebook. Așa a reușit Kogan să adune informațiile a peste 50 de milioane de oameni: ce like-uri au dat, ce educație au, în ce poze au fost tăguți, de pe ce dispozitive accesează Facebook, ce browser web folosesc etc.
Reacții imediate
Datele personale a „până la 2,7 milioane” de utilizatori europeni ai Facebook ar fi putut fi transmise „în mod inadecvat” societăţii britanice Cambridge Analytica (CA), a anunţat vineri Comisia Europeană, citând o cifră ce i-a fost comunicată de reţeaua socială. Într-un e-mail, „Facebook ne-a confirmat că datele personale a până la 2,7 milioane de europeni, sau mai precis persoane ce trăiesc în UE, ar fi putut fi transmise la Cambridge Analytica în mod inadecvat” a declarat un purtător de cuvânt al executivului european, Christian Wigand.
Acest mail este un răspuns dat Comisiei Europene, care a cerut săptămâna trecută reţelei sociale să îi furnizeze rapid explicaţii privind scandalul legat de compania Cambridge Analytica.De asemenea, Facebook a explicat „măsurile ce au fost luate de atunci”, a spus Wigand, adăugând că executivul UE va „studia în detaliu” răspunsul reţelei sociale.
Mărturiile atent pregătite ale lui Mark Zuckerberg
După mai bine de 18 luni de scandaluri venite în cascadă și aflat sub presiune tot mai mare pentru a aborda confidențialitatea datelor în urma scandalului Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg a depus mărturie în fața Congresului pentru prima dată în această săptămână.
În cursul zilei de ieri 9 Aprilie, Zuckerberg s-a întâlnit cu mai mulți politicieni din Congresul Statelor Unite. Îmbrăcat într-un costum, el a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Tot atunci, Facebook a anunțat că dorește să creeze „o comisie independentă care să analizeze alegerile”. Astfel, vor fi recrutate persoane din mediul academic și cercetători, care să analizeze impactul rețelelor de socializare asupra alegerilor și democrației.
„Scopul este să ne facem o idee despre cum să tratăm aceste chestiuni, cât și să ne asigurăm că protejăm integritatea alegerilor pe Facebook”, a scris Mark Zuckerberg într-una din ultimele sale postări de pe Facebook.
Astăzi 10 Aprilie 2018, șeful Facebook a apărut în fața comisiilor Senatului Comerț și Judiciar ale Congresului SUA. Mai mult decât atît, tot el se va confrunta cu Comitetul pentru energie și comerț al Congresului în cursul zilei de mâine.
Într-o mărturie pregătită, Zuckerberg și-a cerut scuze pentru că a neglijat să abordeze abuzurile de pe platformă, inclusiv fenomenul propagării fake news ( a știrilor false), campania de dezinformare rusă din anul 2016, coroborate fiind cu discursurile și comentariile raiste sau incitatoare de ură ale diverșilor utilizatori cu profiluri false (fake users). În cadrul acestui discurs a punctat și faptul că scurgerile de date pe care le-a înregistrat platforma socială Facebook. „Nu am avut o imagine destul de largă asupra responsabilității noastre și aceasta a fost o mare greșeală”, a spus el în comentariile sale pregătite. A fost greșeala mea și îmi pare rău. Am început cu Facebook, îl conduc și eu sunt responsabil pentru ceea ce se întâmplă aici. „De asemenea a admis că „nu am făcut suficient pentru a preveni folosirea acestor unelte pentru a face rău”.
În această mărturie special pregătită, Zuckerberg și-a cerut scuze pentru absolut toate lucrurile pe care le-a neglijat.
Interacțiuni și reacții ale unui om important din SUA
Remarcile lui Zuckerberg vin după un turneu de săptămânale în care a vorbit cu Ezra Klein, de la Vox, a ținut o scurtă conferință de întrebări și răspunsuri cu reporterii și a stat pentru câteva interviuri individuale.
Fiind chestionat de către șeful ofițerului de operațiuni, Sheryl Sandberg, pentru a da o serie de interviuri scuzându-se pentru omisiunile companiei. În urma scandalurilor, Facebook a avut parte de critici întemeiate, inclusiv venite din partea colegilor săi.
Săptămâna trecută, când a fost întrebat de Kara Swisher de la Recode l-a întrebat pe șeful Apple, Tim Cook ce ar face dacă ar fi Zuckerberg. Acesta a spus: „Ce să fac? Nu aș fi în această situație. Dar, chiar în condițiile în care compania a încercat să contracareze daunele, au apărut noi crize. Cel mai recent, compania a fost forțată să explice joi seara de ce a șters în secret toate mesajele de pe Facebook ale lui Zuckerberg, fără a informa cei cărora le-au fost date. Facebook a spus că în cele din urmă va pune această caracteristică pe întreaga sa bază de utilizatori. Între timp, a fost forțat să recunoască că a construit un sistem de confidențialitate pe două nivele, în care șeful Apple s-a bucurat de caracteristicile pline de confidențialitate pe care cele două miliarde de utilizatori nu le utilizează.
În loc de concluzii
Mărturia lui Zuckerberg ar putea ajuta Facebook-ul să se adreseze celor care utilizează această platformă socială iar preocupările capitale cu privire la practicile de confidențialitate a datelor companiei ar putea da legiuitorilor noi motive pentru a reglementa politicile de folosire a acestei rețele. O investigație a Comisiei Federale de Comerț este deja în desfășurare, iar anchete multiple se vordesfășoară pe toatî întinderea globului.
După luni de negocieri, Facebook a declarat în cursul zilei de vineri 6 Aprilie că va sprijini Actul privind anunțurile cinstite, care ar necesita dezvăluiri în legătură cu publicitatea politică online, similară dezvăluirilor difuzate și care sunt solicitate de către mass-media . Dar, în timp ce autoritățile de reglementare americane au fost lente în modul de a acționa, omologii lor europeni au lansat o campanie ce se află deja în acțiune.
Începând cu luna viitoare, Regulamentul european privind protecția datelor va intra în vigoare. Permisă încă din anul 2016, regula impune oricărei companii care colectează date cu caracter personal despre un cetățean al Uniunii Europene să obțină consimțământul explicit și informat al acelei persoane. De asemenea, companiile solicită companiilor să permită retragerea de către ei a consimțământului și solicitarea tuturor datelor pe care compania le-a colectat în legătură cu acestea.
Demn de amintit este și faptul că Mark Zuckerberg a amintit că, în cele din urmă, va oferi utilizatorilor instrumente comparabile oriunde în lume – nu numai în UE. Între timp, acesta oferă un model pentru autoritățile de reglementare americane care încep să ia în considerare noile restricții privind modul în care Facebook colectează și utilizează date despre populația globului.
Pe final, reiau măsurile luate de Facebook în urma scandalului Cambridge Analytica:
- 1)Au fost promise măsuri şi restricţii în perspectiva alegerilor care vor avea loc anul viitor în mai multe state, pentru a evita amestecul în procesul electoral
- 2) Aproximativ 2,2 miliarde de utilizatori vor fi înștiințați cu privire la aplicațiile pe care le utilizează și la informațiile pe care acestea le-ar fi putut folosi
- 3) Marck Zuckerberg a postat ieri 9 Aprilie un document asemănător unei scrisori explicative pe Facebook, în care își cere scuze față de utilizatori, spunând că prevenirea „implicării și dezinformării” în alegerile din 2018 se numără printre „prioritățile sale”
- 4) De asemenea, a anunțat că planifică dezvoltarea unor noi instrumente de inteligență artificială, care vor „elimina” mii de conturi false, vor verifica orice agent de publicitate politică și vor înființă o comisie independentă de cercetare electorală
Sursa foto : Getty Images,YouTube,akhbaralaan.net
Sinteza acestui material a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”




