Pe scurt despre sistemele financiare nebancare. In special despre credite si banci si criza economica.

Credite-Bancare.com ne invata cateva lucruri extrem de importante despre credite si banci si despre criza financiara care a devastat atat companiile ce au apelat la creditele bancare cat si persoanele fizice.

Un sistem financiara care functioneaza extrem de bine si permite unei economii ca Romania sa funcționeze perfect si sa isi exploateze la maxumum potențialul de crestere, pentru ca asigura cu credite performante atât populatia cat si mediul privat.

Astfel, o economei solida si dinamica are nevoie de un sistem financiar bancar capabil sa canalizeze economiile catre agenții economici care au posibiltatea sa efectueze investitii productive.

Structura financiara este in mod tradițional masurata in functie de marimea relativa a diferitelor componente ale pietei financiare. O piata financiara mai mare inseamna o piata prin care se canalizeaza mai mult capital.

In acest moment nu se cunoaste ce sisteme inregistreaza cele mai bun rezultate, dar o varianta cu siguranta inregstreaza profit mare, ori sistemele financiare bazate pe banci, ori sistemele financiare bazate pe piata financiara, pentru ca structura si sistemele care le gasim in diferite tari difera complet una de cealalta.

Aceste sisteme sunt formate din banci, companii de asigurare fonduri de investitii, piata de capital, toate facand obiectivul unor reglementari riguroase.

Monnet si Quintin arata ca sistemele financiare difera mult de la o tara la alta, chiar in cazul unor studii de dezvoltare. De exemplu, creditul bancar sau mai nou creditul bancar rapid este o sursa principala pentru finanțareapentru majoritatea firmelor din Romania si nu numai. In concluzie, doua economii pot avea sisteme financiare extrem de diferite, in ciuda puterii de cumparare din respectiva tara.

Intelegerea structurii financiare bancare si formarea lor, este esentiala atunci cand se doreste reformarea sistemulului bancar din Romania.

Ce trebuie sa stii despre criza financiara?

Criza financiara recenta a pus probleme importante rolului detinut de banca centrala in politica stabilitatii financiare si modului in care indeplinirea acestei functii influenteaza guvernanta bancilor centrale.

INGVES prin 2016, incearca sa clarifice problema care apare intr-o mare varietate de cadre instituționale, in context istoric si mediul politic in care functioneaza bancile centrale. Concluzia analizei facute de Ingres sunt următoarele:

• Bancile centrale sunt obiligate sa se implice in formarea si aplicarea politicii de stabilitate financiara pentru ca acestea sa fie eficiente;
• Mandatele bancilor centrale privind stabilitatea financiara si aranjamentele de guvernanta trebuie sa fie compatibile cu responsabilitatea in domeniul politicii monetare;
• A face banca centrala responsabila de stabilitatea financiara nu este suficient , fiind necesar, de asemenea, instrumente , autoritatii si masuri de protectie adegvate;
• Clasificarea in avans a rolurilor si responsabilitatiilor autoritatiilor implicate in politica de stabilitate financiara ( banci centrale, autoritati de supraveghiere si de asigurare a depositelor, trezoreriei si autoritatilor din domeniu concurentei) este de importanta capitala pentru un proces decizional rapid si eficient , ca si gestionarea compromisurilor si asigurarea respinsabilitatii;

Globalizarea sistemelor financiare influenteaza atat reglementarea , cat si supravegherea finaciara. In acest sens, bancile centrale joaca un rol foarte important ,ele avand responsabilitati directe sau de consilieri ai guvernelor. Mi mult ca ori cand, intr-o perioada de globalizare, accelerata, credibilitatea bancii centrale este esentiala pentru a ancora solid si eficient a anticipatiilor inflationiste si pentru a se pune bazele stabilitatii monetare si financiare ale unei economii internationale in continua schimbare, in care incertitudinea si riscul nu pot fii ignorate.

In cele din urma este esentiala adancirea si intarirea guvernantei pe plan international, prin utilizare integrala a tuturor posibilitatilor oferite , nu numai prin unificarea principiilor si conceptelor de supraveghiere prudentiala si reglementare, ci prin realizarea unei unificari reale, rezultate din aplicarea la nivel international a acestor principii si concepte financiare bancare.