Actualitate
O nouă lovitură pentru liderii „Grupului celor șapte”
Summitul G7 a fost un adevărat fiasco. Cel de-al 44-lea summit G7 a avut loc în perioada 8-9 iunie 2018, în La Malbaie, Quebec, Canada. A fost pentru a șasea oară din 1981 că Canada a găzduit ședințele acestor forțe modiale. În martie 2014, G7 a declarat că la acel moment nu a fost posibilă o discuție semnificativă cu Rusia în contextul G8 . De atunci, reuniunile au continuat în cadrul acestui grup intitulat G7.
În prima zi a summitului, Statele Unite au anunțat că vor impune repunerea în vigoare a Rusiei. Italia a cerut, de asemenea, o restabilire a G8 la scurt timp după. Summit-ul a primit o atenție sporită datorită declinului semnificativ al relațiilor membrilor cu Statele Unite . Din acest motiv, summitul a fost numit „G6 + 1” de Franța și de unii membri ai mass-media. Aceasta însemna izolarea Statelor Unite din cauza evenimentelor recente.
Donald Trump şi-a retras brusc sprijinul în comunicatul final al summitului care a durat două zile la Malbaie (Québec, în estul Canadei), în ciuda compromisului privind comerţul. Documentul a fost totuşi aprobat de Trump şi oamenii săi în 28 de puncte.
Liderii primelor şapte industrializate ţări ale lumii s-au reunit vineri pentru un summit de două zile în La Malbaie, Québec, prima confruntare directă de la decizia administraţiei Trump de a impune taxe vamale suplimentare la oţel şi la aluminiu pentru importurile din Uniunea Europeană, Canada şi Mexic. Preşedintele american a respectat cu stricteţe protocolul summitului, chiar dacă şi-a propus să părăsească mai devreme Canada, evitând astfel şedinţa dedicată încălzirii globale. A zâmbit la tradiţionala fotografie de grup şi a purtat discuţii cu ceilalţi lideri, între care cancelarul german Angela Merkel şi noul premier italian Giuseppe Conte, pe care l-a felicitat pentru „marea sa victorie“.
Prim-ministrul Canadei, ţară lovită ca şi Europa şi restul lumii de noile taxe vamale impuse de americani pentru oţel şi aluminiu, a considerat că taxele impuse de americani sunt „o insultă”.După ce premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că țara sa va răspunde cu aceeași monedă tarifelor impuse de Casa Albă, președintele american Donald Trump a retras SUA din declarația comună a G7, iar principalul consilier economic al președintelui american l-a acuzat pe Trudeau că „ne-a înjunghiat în spate”.
„Canadienii sunt politicoşi şi rezonabili, dar nu ne vom lăsa îmbrânciţi”, a declarat prim-ministrul.
Acestea au fost, se pare, cuvintele care l-au deranjat pe liderul de la Casa Albă care, câteva ore mai târziu, a scris pe Twitter, din Air Force One, că a ordonat reprezentanţilor săi să retragă sigiliul american din comunicatul final.Preşedintele american şi delegaţia sa au aprobat totuşi acest document în 28 de puncte penibil negociat de „Grupul celor şapte” (Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Japonia).
Reintegrarea Rusiei în G8
Unul dintre subiectele spinoase pe agendă era acela al reintegrării Rusiei în G7. Cu toate acestea, nu a fost evocat la summit-ul din Canada. Înainte de a pleca spre La Malbaie, preşedintele american a făcut apel la reintegrarea Rusiei în club, de unde a fost exclusă în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea. Însă propunerea americană a fost respinsă imediat de către membrii europeni ai G7, şi anume Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie. „Reîntoarcerea Rusiei în formatul G7 nu este posibilă atâta timp cât nu vom vedea progrese substanţiale în problema ucraineană“, a subliniat cancelarul Germaniei Angela Merkel.
Iniţial favorabil propunerii lui Trump, Conte s-a alăturat în cele din urmă unei poziţii comune europene, notează AFP. În schimb, la solicitarea Marii Britanii, liderii G7 au convenit asupra înfiinţării unei unităţi de reacţie rapidă la ameninţările Rusiei, incluzând un spectru larg – de la atacuri cibernetice până la cazuri de otrăvire.
În aceste condiții, Federația Rusă nu a ales să părăsească Grupul țărilor puternic industrializate și este pregătită să organizeze un summit al membrilor G7 la Moscova, a declarat președintele rus Vladimir Putin, relatează site-ul agenției Reuters, potrivit agenției Mediafax.
„Nu noi am ales să părăsim formatul, colegii noștri au refuzat să vină în Rusia datorită unor anumite motive. Ne-am bucura să vă vedem pe toți în Moscova”, a declarat Putin pentru jurnaliștii prezenți la conferința de presă.
Liderul de la Casa Albă a declarat în luna martie că se va întâlni în curând cu Vladimir Putin, însă relațiile între Washington și Moscova s-au deteriorat în ultima perioadă din cauza conflictului din Siria și otrăvirii unui fost spion rus în Marea Britanie.
Vladimir Putin a afirmat că întrevederea celor doi este importantă și că este îngrijorat de riscul declanșării unei noi curse a înarmărilor între Rusia și Statele Unite.
În schimb, biroul de presă al președintelui francez Emmanuel Macron a criticat”incoerența” lui Trump în termeni duri: „Cooperarea internațională nu poate depinde de accese de furie și cuvinte mărunte. Haide să fim serioși și vrednici de oamenii noștri!”.
Reamintesc faptul că președintele Donald Trump a plecat intempestiv din cadrul discuțiilor în timpul acestui summit.
Într-o declarație de duminică, biroul de presă al președintelui francez Emmanuel Macron a spus că toată Europa va continua să stea în spatele comunicatului, care a inclus un angajament al celor șapte democrații industrializate de vârf într-un „sistem de tranzacționare internațional bazat pe reguli” și un angajament de a ” lupta împotriva protecționismului „.
„Am petrecut două zile pentru a obține un text și angajamente. Vom rămâne pe lângă ei și oricine se va îndepărta de ele, odată ce spatele lor va fi întors, își arată incoerența și neconcordanța „, a spus declarația citată de Le Monde, care nu menționa numele lui Trump după nume, ci se referă în mod clar la acțiunile sale.
În concluzie, cooperarea internațională nu poate depinde de aceste accese de furie sau de folosirea tertipurilor, a cuvintelor ce maschează fel de fel de interese.Poate de aceea, Vladimir Putin, care s-a întâlnit cu omologii săi din China și Iran în cadrul reuniunii anuale a Organizației de Cooperare din Shanghai, a glumit despre „bâlbâitul inventiv” al țărilor G7, cerând o „cooperare reală”. Țările G7 au cerut sâmbătă că Moscova să oprească ceea ce au descris ca încercări de a submina democrațiile. Ei s-au abținut de la menționarea unei repuneri a Rusiei în clubul lor, de unde a fost expulzat în 2014 după anexarea Crimeei.
Pe final reamintesc faptul că Franța va prelua președinția G7, al cărei summit va avea loc la Biarritz în vara anului 2019.
Sursa foto montrealgazette.com.AFP
Sinteza acestei știri a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
Crescătorii de oi, tentați să vândă mieii de Paște pentru export. „E o decizie grea. Românii mai vor și nu prea”
Achizitorii care cumpără ovine pentru export în țările arabe îi atrag pe crescători în această perioadă cu prețuri tentante. Fermierii sunt pe gânduri, deși perioada Paștelui, tradițional, le aducea venituri bune.
Crescătorii se gândesc dacă să trimită miei de Paște la export FOTO: arhiva/Ionelia Nucă
Perioada Paștelui este singura în care crescătorii de oi speră la un preț bun care să le răsplătească munca de peste an. În rest sunt la mâna achizitorilor care dictează prețul, fără să pună la socoteală efortul pălmașilor. Doar că în acest an stau pe gânduri dacă sau câți miei să păstreze pentru piață, pentru că Internetul s-a umplut de anunțuri de achiziție. Se oferă între 23 și 25 lei/kg pentru mieii de lapte, „bani în palmă”, conform anunțurilor. Este un preț bun, pentru că în toamnă au vândut cu 20 lei/kg. Mai mult, se tem că odată „pierdut trenul”, după Paște aceiași achizitori vor face tot ce pot să scadă prețul.
Graba achiziționării este dată de presiunea onorării contractelor în derulare, fiind cerere mare pentru Algeria, destinație neinfluențată de conflictul din Iran.
„Noi avem contracte pe Algeria, e cu totul altă rută maritimă. În acest moment conflictul din Iran nu are nicio implicare în prețul nostru la miel și în exportul nostru. Dar mai târziu s-ar putea. Mie îmi este frică de altceva. După sărbători, indiferent cum va fi conflictul, tot exportatorii noștri or să facă jocurile cu prețul și vor găsi ei motive să-l scadă ca să poată să câștige mai mult decât fermierul care muncește. Eu în ei nu am încredere. Dar conflictul în acest moment nu are nicio influență, că nu avem noi animale câte putem să dăm pentru Algeria”, a explicat Constanța Ștefan, președintele Asociației „Țara Loviștei” și vicepreședinte Pro Agro, pentru „Adevărul”.
Cât ar putea fi prețul mielului la Paște
Deși numărul crescătorilor de animale se împuținează cu fiecare an care trece, încă mai sunt fermieri pentru care Paștele 2026 vine cu așteptări mari. Este perioada când, tradițional, pentru că vând la bucată, pot avea prețuri ceva mai bune. Constanța Ștefan spune că nu se așteaptă ca și crescătorii de oi și capre să treacă prin experiența crescătorilor de porci, care au rămas în decembrie trecut cu porcii în gospodărie pentru că prețurile din supermarket au fost de nebătut.
„În sudul țării, prețul va fi între 40-45lei/kg, estimez, cam cu 5 lei/kg peste cel de anul trecut. Dar veți vedea că în supermarket va avea prețuri de la 55 lei/kg în sus. La porc este altceva, la porc e dezastru, se vinde cu 4 lei în viu. La miel încă e bine”, a mai spus Constanța Ștefan.
În zonele de munte prețul pentru miel ar putea fi chiar și mai bun pentru crescătorii care-i vând de la stână. Întotdeauna au fost diferențe, explică Ștefan, crescătorii din Moldova, Ardeal, Banat având cheltuieli chiar mai mari decât cei de la câmpie, în ciuda faptului că sudul țării s-a confruntat, în ultimii doi ani, cu secetă severă, care a pârjolit pășunile.
„Piața este un risc pentru mine. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard”
Fermierii chiar au o mare dilemă în această perioadă. Știu că puterea de cumpărare a românului a scăzut, vânzările din ultimii ani au dovedit-o din plin, așa că decizia este dacă să vândă către trimișii exportatorilor la un preț cu care, sunt aproape convinși, nu se vor mai întâlni după Paște, sau să păstreze și pentru piață.
„În ultimii ani n-am mai făcut noi, crescătorii, prețul. Prețul vine de la Constanța. Noi dăm către firmele astea mari, e singura soluție ca să putem să-i vindem, că în Europa nu mai vindem nimic. Oamenii știau că am pus bine treburile la punct și noi nu vindem către Europa nimic, decât la Constanța, și de acolo îmbarcă pe vapoare și pleacă în țările arabe. Internetul duduie că ar cumpăra, la ora asta. Nu mi se pare că ar fi ceva să ne blocheze. Dacă e cerere, înseamnă că merge. Părerea mea este că nu ne afectează pe noi conflictul din Iran”, a spus Alexandru Năstase, un crescător de animale din sudul țării.
A vândut în noiembrie 2025, spune, mieii cu 20 lei/kg, dar mult mai mari, la aproape 70 kg. „Una e să-i dai la 70 de kilograme cu 20 de lei și alta e să-l dai la 30 de kilograme cu 25 de lei. Pentru că acum sunt miei de lapte și nu au atâta greutate, ceilalți crescuseră, trecuse mai mult timp peste ei, iar costurile cu întreținerea creșteau de la o zi la alta”, a explicat fermierul. Crescătorii n-am avut însă de ales, n-au putut vinde mai devreme, au tot fost focare de pestă a micilor rumegătoare și s-au aflat în zona de protecție, fiind interzise mișcările de animale din fermă.
Pentru mieii de lapte ia în calcul varianta să-i dea la prețurile de acum, pentru că vânzarea în piețele temporare, autorizate să funcționeze în zilele premergătoare Paștelui, nu mai aduce în ultimii ani cine știe ce încasări.
„De la an la an mi se pare că nu ne mai puteam baza pe piața noastră. Tot omul de rând e cu ochii pe supermarket, să ia două kile, să ia o pulpiță. Adică mai sunt, încă mai sunt familii care sărbătoresc Paștele și vine omul la stână să-și ia un miel, dar la stâna mea nu cred că vin mai mult de 100-150. Or, în vremurile bune, se vindea tot la Slatina, la punctul de sacrificare, dar acum nu mai e cerere, nu știu ce se întâmplă. Unul vrea ied, unul vrea pasăre… În alte târguri prețul e și mai mic”, a mai spus crescătorul.
Ar avea 600 de miei de vânzare, 300 dintre ei pot fi sacrificați și acum, spune, pentru că ar rămâne între 15 și 20 kg în carcasă. Pe aceștia cel mai probabil îi va vinde en-gros. „Piața e un risc pentru mine. E risc să-i dau sau să nu-i dau. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard, cum ar veni. Așteptăm și, oricum, după Paște imediat vor scădea prețurile și la Constanța”, se teme crescătorul.
Sectorul e în declin, mai adaugă crescătorul de animale și precizează că nu o spune ca o lamentare, dar numărul fermierilor se împuținează. Animalele lor, care altădată erau exportate și în Europa, acum iau doar drumul țărilor arabe, la un preț dictat de achizitori.
„Nu știu dacă România încă mai are ceva viu, dar vă spun că sectorul ăsta zootehnic, și pe vacă și pe oi, dacă discutăm, e în declin, în cădere. Tineretul nu mai vrea să crească animale, mai bine se angajează, sau pleacă în afară la muncă. Noi n-am mai stat să calculăm cu cât rămânem, am mers înainte și pe mult și pe puțin. Nu toată lumea își face calculul că trebuie să-ți rămână nu știu câți bani. Problema e că trebuie să poți să-ți asiguri un venit cu care să continui activitatea în fermă. În primul rând asta te interesează. Dacă nu ai furaje, tot ce-ți trebuie ca să mai treci peste un an, ce faci? Prima dată astea le iei în calcul. Și după, dacă ne mai rămâne și nouă ceva, de bine, dacă nu, nu”, a mai spus fermierul.
2025 și 2024 au fost ani extrem de dificili, în care seceta le-a tăiat oierilor mult din venituri. La temperaturi de 40 de grade Celsius nu s-a mai putut discuta de producție de lapte, a explicat fermierul, oile au înțărcat, astfel că dintr-o cantitate de aproximativ 10 kg telemea/oaie de-abia dacă au obținut trei kilograme. „La Sfântul Ilie erau înțărcate oile”, a adăugat Năstase. Animalele au mâncat din furajele cumpărate pentru iarnă mult mai devreme, toate cheltuielile au crescut.
Lâna, care cu foarte mulți ani în urmă reprezenta un venit, astăzi este și aceasta o cheltuială și o mare problemă. Îi costă tunsul și-i costă și să scape de ea, pentru că nimeni n-o cumpără, deși în ultimul deceniu mai mulți miniștri le-au promis că se înființează fabrici de procesare.
Actualitate
General ucrainean: „Dacă ne limităm doar la apărare, vom fi zdrobiți”. Kievul pregătește acțiuni surpriză pe front
Forțele armate ucrainene încearcă să preia inițiativa pe câmpul de luptă și pregătesc acțiuni care ar putea lua prin surprindere trupele ruse, afirmă generalul-maior Oleksandr Komarenko.
Forțele ucrainene au trecut la contraofensiva în unele zone ale frontului FOTO: Profimedia
Într-un interviu acordat publicației RBC-Ucraina, ofițerul superior a explicat că strategia Kievului nu poate fi una exclusiv defensivă. Potrivit acestuia, reacția permanentă la acțiunile adversarului ar duce inevitabil la epuizarea forțelor ucrainene.
„Dacă nu vom avea inițiativa și ne vom limita doar la a respinge atacurile, mai devreme sau mai târziu vom fi zdrobiți”, a avertizat Komarenko. „De aceea sunt planificate acțiuni care să oblige inamicul să își schimbe planurile și să acționeze într-un mod pe care nu l-a anticipat.”
Generalul nu a oferit detalii despre aceste operațiuni, însă a precizat că ele ar putea avea loc inclusiv pe direcții unde trupele ruse nu desfășoară în prezent activități intense. Scopul ar fi forțarea armatei ruse să redistribuie resurse și să reacționeze în condiții impuse de Kiev.
Potrivit lui Komarenko, aceste planuri nu presupun neapărat doar acțiuni militare clasice, ci și metode „asimetrice”.
„Va fi ceva ce nu se așteaptă”, a spus el, adăugând că Statul Major dispune deja de mai multe scenarii operaționale pregătite pentru diferite sectoare ale frontului.
Contraofensivă ucraineană în regiunea Dnipropetrovsk
În același interviu, Komarenko a confirmat că o operațiune de contraofensivă a forțelor ucrainene pe direcția Oleksandrivka, la granița dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, a permis recuperarea aproape completă a teritoriilor ocupate de Rusia anul trecut în zona Dnipropetrovsk.
Potrivit generalului, mai sunt doar câteva localități mici unde operațiunile militare trebuie finalizate.
El a subliniat că acțiunea militară a fost o operațiune planificată, chiar dacă, la prima vedere, ar fi putut părea o serie de atacuri locale separate.
„Formele de război se schimbă. Dezvoltarea tehnologiilor, în special a dronelor, modifică modul în care sunt planificate și desfășurate operațiunile militare”, a explicat Komarenko.
Operațiunea ar fi fost condusă de unități ale trupelor aeropurtate, sprijinite de brigăzi mecanizate care apără sectorul respectiv al frontului.
Generalul a adăugat că ofensiva rusă în această zonă avea ca obiectiv crearea unei zone tampon în fața regiunii Donbas.
Kievul susține că Rusia a pierdut „bătălia pentru iarnă”
La rândul său, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat recent că trupele ruse ar putea încerca o ofensivă de primăvară, însă fără perspective reale de succes.
În același timp, Taras Cemut, reprezentant al Ministerului Apărării în consiliul Agenției de Achiziții pentru Apărare, a afirmat că pentru prima dată după mult timp Ucraina recucerește mai mult teritoriu decât pierde.
Potrivit acestuia, Rusia ar fi pierdut „bătălia pentru iarnă”.
Lupte intense în regiunea Zaporojie
În paralel, analiștii militari ai proiectului DeepState susțin că trupele ruse au ajuns foarte aproape de a controla orașul Guliaipole.
Potrivit acestora, Rusia trimite în zonă numeroase grupuri de infanterie și desfășoară operațiuni active în apropierea localităților Sviatopetrivka, Staroukrainka și Zaliznicine.
În același timp, armata ucraineană desfășoară contraatacuri în zona de frontieră dintre regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, încercând să curețe teritoriile ocupate de trupele ruse.
Lupte grele sunt raportate și în apropierea localității Berezove, în timp ce, pe alte sectoare ale frontului, forțele ucrainene desfășoară operațiuni de căutare și lovire, vizând infanteria rusă și tehnica militară a acesteia.
Actualitate
Scumpiri la biletele de avion după creșterea prețului combustibilului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
În contextul creșterii prețului kerosenului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, biletele de avion au început să se scumpească. Mulți dintre operatorii aerieni evită pentru moment să comenteze situația.
FOTO: Shutterstock
Kerosenul – carburantul pentru avioane – este a doua cea mai mare cheltuială pentru orice companie aeriană, după salarii, spun specialiștii. Înainte de conflictul din Iran, un baril costa între 85 și 90 de dolari, acum prețul a urcat între 150 și 200 de dolari, scrie ProTV.
Scandinavian Airlines și Air New Zealand au fost primele companii aeriene care au majorat tarifele pentru a acoperi creșterea costurilor cu combustibilul.
KLM spune că scumpirea petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, poate influența prețul biletelor, în funcție de destinație și de clasa de călătorie.
Flydubai precizează că tarifele pot fi afectate temporar de creșterea prețului combustibilului, de rute mai lungi și de capacitatea limitată.
Ryanair susține că este protejată financiar până în martie 2027, având un preț fix pentru combustibil, iar Lufthansa afirmă că tarifele sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă și ar putea fi influențate doar de schimbări majore pe piață.
Potrivit Euronews, un alt motiv este și acela că regiunea Golfului este un important punct de transfer, iar în prezent acest rol este afectat din cauza conflictului cu Iranul.
Dacă marile companii aeriene din Golf, precum Emirates, Etihad și Qatar Airways, își vor relua operațiunile de zbor la un nivel mediu sau complet, situația tarifelor la biletele de avion s-ar putea relaxa rapid – în special pentru turiștii germani.
Emirates a anunțat deja că va opera un program redus de zboruri. Compania își propune însă o revenire ambițioasă, de până la 100% din rețeaua de zboruri, în următoarele zile, cel târziu în una sau două săptămâni.
-
Actualitateacum 3 zile8 martie, ziua în care vocile femeilor au devenit imposibil de ignorat. Povestea unei sărbători născute din revoltă și curaj
-
Actualitateacum 2 zileCele mai frecvente 10 fraude online. Ce trebuie să știe românii și firmele despre siguranța banilor
-
Actualitateacum 2 zileVacanțele în Egipt, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În ce condiții își pot primi banii înapoi românii care decid să renunțe la concediu
-
Actualitateacum 2 zileDilema ghiocelului. O fotografie distribuită de Lucian Mîndruță a încins Facebook-ul: „Mașina în care s-a urcat costa 50.000 de euro”
-
Actualitateacum 2 zileScandal la bordul unui avion: o femeie beată a fost evacuată cu forța după ce a refuzat să folosească căștile și a deranjat pasagerii
-
Actualitateacum 3 zileReacția lui Trump la informația că Rusia transmite Iranului informații: „Nu merge prea bine, dacă o fac”
-
Actualitateacum o ziBoala tăcută care te ține prizonier după un AVC. Cum se tratează rigiditatea musculară ce pare de neînvins
-
Actualitateacum 2 zile„Căderea regimului este inevitabilă”, afirmă un academician iranian, în timp ce războiul intră în a doua săptămână




