Actualitate
Criza lirei turcești pune Europa în alertă | Nationalul.ro
Îngrijorarea investitorilor privind capacitatea Turciei de a-şi înapoia datoriile, tensiunile provocate în relaţia cu Washingtonul, dar şi sancţiunile economice impuse de Donald Trump, au dus la devalorizarea lirei turceşti, care s-a depreciat cu 40% de la începutul anului. La aproape zece ani de la declanşarea crizei economice, Europa încă mai trăieşte cu teama unei contagiuni. Cât de real mai este însă pericolul unei crize financiare extinse în Europa?
Cu Grecia încă în perioada de convalescenţă, cu Spania şi Portugalia care prezintă încă simptome de criză economică din cauza nivelului ridicat al datoriilor dar şi al şomajului crescut, Europa nu pare să-şi fi revenit pe deplin după criza financiară şi economică declanşată în 2018. Astfel că devalorizarea lirei turceşti din aceste zile a readus frica unui eventual risc de contagiune pe continentul european.
De la începutul anului 2018 şi până în luna august, lira turcească a pierdut peste 40% din valoare, în principal din cauza temerilor privind influenţa preşedintelui Erdogan asupra economiei, dar şi a cererilor sale repetate de scădere a ratelor dobânzilor şi a înrăutăţirii legăturilor cu SUA. Sancţiunile anunţate de Statele Unite ale Americii au fost doar gazul turnat pe un foc care ardea deja mocnit. Preşedintele Donald Trump a anunţat pe data de 10 august că Statele Unite ale Americii dublează tarifele vamale la importurile de oţel şi de aluminiu din Turcia.
Tarifele vamale americane, de 25% la importurile de oţel şi de 10% la importurile de aluminiu intraseră deja în vigoare la data de 23 martie. Pe 10 august, Trump a anunţat că, în cazul Turciei, Washingtonul va aplica tarifele vamale de 50% la importurile de oţel şi de 20% la importurile de aluminiu. La scurt timp după acest anunţ, moneda Turciei a atins un minim istoric, de şase lire pentru un dolar, după ce în cursul nopţii s-a depreciat cu peste 5%.
Deprecierea lirei turceşti s-a oprit în dimineaţă zilei de 13 august, după ce înregistrase un minim istoric de 7,24 lire/dolar, în urma angajamentului Băncii Centrale a Turciei de a furniza „toate lichidităţile” necesare băncilor şi a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută şi monedă locală pentru băncile turceşti.
Unda de şoc
Declinul lirei turceşti a afectat în data de 13 august şi pieţele bursiere din Asia, a majorat cererea pentru dolari, franci elveţieni şi yeni, şi a dus la deprecierea randului din Africa de Sud. De asemenea, Bursa de la Atena a înregistrat tot pe 13 august o scădere de 3%, iar costurile de finanţare a ţării au crescut ca urmare a temerii privind riscul de contagiune apărut în urma cutremurului valutar al lirei turceşti.
La scurt după deprecierea lirei până la un nivel minim istoric, în aceeaşi zi de 13 august, acţiunile Piraeus Bank au scăzut cu 8,24%, Alpha Bank a închis cu o pierdere de 7,47%, National Bank of Greece a pierdut 6,43% din valoare, iar Eurobank, 4,7%. De asemenea, costurile de împrumut ale Greciei au crescut cu 4,29%, cea mai ridicată valoare din iunie.
Conform Băncii pentru Reglementări Internaţionale, citată într-o analiză a Saxo Bank, expunerea băncilor străine pe datoria Turciei se ridică în acest moment la valoarea de 223,3 miliarde de dolari, băncile spaniole şi franceze deţinând cele mai mari creanţe, în valoare de 80,9 miliarde de dolari şi, respectiv, 35,1 miliarde de dolari. Creanţele bancare străine au crescut semnificativ din 2005 pe măsură ce deficitul de cont curent al Turciei s-a înrăutăţit. Ca să ne facem o idee, în momentul în care s-a declanşat criza din Grecia, expunerea băncilor străine pe datoria Greciei era de 300 de miliarde de dolari. Ce e drept, PIB-ul şi capacitatea Greciei de a rambursa datoriile erau mult mai mici decât în cazul Turciei.
Riscul unei noi crize
Se pune întrebarea acum dacă problema lirei turceşti s-a putea extinde şi dacă ar putea declanşa o criză extinsă în Europa. În momentul de faţă, răspunsul analiştilor financiari este cât se poate de hotărât: punctual, au existat unde de şoc determinate de prăbuşirea lirei turceşti, iar pe termen lung nu există un risc real de contagiune în Europa.
„Creanţele spaniole şi franceze asupra Turciei nu sunt îndeajuns de mari pentru a înghiţi din punct de vedere material capitalul; mai mult, sistemul financiar european şi Indicele Financiar Subordonat al Europei Markit iTraxx (ce măsoară calitatea creditării în rândul băncilor europene din datoria lor subordonată) încă se tranzacţionează la niveluri scăzute din punct de vedere istoric, fără a da semnale de panică generalizată”, este de părere Peter Garnry, Head of Equity Strategy la Saxo Bank.
Aşadar, riscul real de izbucnire a unei noi crize are în continuare o amploare limitată, consideră observatorii, iar pericolul nu vine în niciun caz dinspre lira turcească. „Guvernul italian, care intenţionează să intre în conflict cu Bruxelles-ul pe chestiuni bugetare, mă îngrijorează mult: va fi bomba toamnei”, mărturiseşte un bancher parizian, citat de publicaţia Le Monde.
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...
-
Actualitateacum 3 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum 23 de oreKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice