Actualitate
Cine încasează adaosul comercial pentru serviciile medicale prestate în străinătate | Nationalul.ro
În ciuda unui efort susţinut al unor terţi cu interese economice majore Narcis Copcă a reuşit să scrie istorie pentru medicina românească. Deşi i s-au pus piedici, inclusiv prin plângeri penale, a reuşit să realizeze primele două transplanturi pulmonare din România chiar în instituţia pe care o conduce.
„Acest sistem prezentat distorsionat salvează de la moarte zeci de mii de oameni în fiecare an. Prezentarea succeselor ca insuccese, a resurselor umane ca fiind fără valoare nu reprezintă altceva decât o politică de destatalizare. Astăzi sănătatea este un business la nivel global, în care interesele economice primează în faţa celor morale. La noi astăzi există un asigurat, un asigurator şi un pândar. Legea cererii şi ofertei din sănătate este diferită de cea a cererii şi ofertei din economia de zi cu zi. În sănătate oricâte servicii oferi, ele vor fi consumate. De exemplu, oricâte RMN-uri ai avea în Bucureşti, ele vor avea listă de aşteptare. Există o tendinţă de consum în exces, mai ales a serviciilor scumpe”, explică doctorul Narcis Copcă.
Cât au costat cele două transplanturi pulmonare în România
Cine poate fi oare pândarul la care se referă managerul Spitalului Sfânta Maria? Clinici private de la noi? Clinici private din străinătate? Furnizorii de medicamente? Furnizorii de aparatură medicală? Oameni cu putere care-şi doresc şi mai multă putere, adică mai mulţi bani? Sau toate odată.
„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat servicii medicale pentru pacienţi trataţi în străinătate în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro. Mare parte dintre transferuri s-au realizat prin intermediul unor organizaţii non-guvernamentale, chiar SRL-uri. Ar fi interesant de văzut ce adaosuri comerciale au adăugat pentru serviciile lor. În mod real! Ca să vă dau un exemplu comparativ. Cele două transplanturi pulmonare realizate la noi au costat împreună în jur de 50.000 de euro. În străinătate, câteva sute de mii de euro”, relatează renumitul chirurg.
Narcis Copcă a preluat conducerea Spitalului Sfânta Maria în anul 1999, când era doar o clădire lăsată în paragină. Nu avea nici măcar laborator de analize, iar dotările erau cam de anii ’30.
Lege aberantă: orice muzicant poate deveni manager de spital
„Am depus zeci de memorii la primărie pentru a-mi fi aprobate proiectele pentru dezvoltarea spitalului. Astfel am ajuns să avem secţii performante de chirurgie, transplant şi toate celelalte, inclusiv oncologie unde sunt două doctoriţe tinere foarte bine pregătite. Noi aparţinem de primărie şi asta a fost un lucru bun adus de legea 96/2006. Că am primit sprijin şi fonduri. Toţi primarii au fost deschişi, fie că au fost de la PSD sau PNL. Doar USR se opune la absolut orice propunere care ţine de sănătate. Ei spun «nu» din start. Nici nu ascultă. Dacă are legătură cu sistemul medical este NU. Au dat vot negativ inclusiv pentru transplant”, spune managerul.
Spitalul este astăzi unul modern şi curat, cu personal bine pregătit şi amabil, o combinaţie între medici tineri entuziaşti şi doctori cu multă experienţă, care au bifat deja performanţa în medicină. „Centrul de transplant de la Sfânta Maria depune astăzi eforturi alături de Ministerul Sănătăţii pentru a găsi soluţii şi pentru pacienţii care nu pot fi operaţi la noi. Și cred că le şi avem deja, mai trebuie doar să le şi punem în practică”, dezvăluie medicul.
Legea 95/2006 vine însă şi cu probleme, pentru că a lovit puternic în sistemul medical. „Ea permite ca oricine să poată deveni manager de spital. Adică şi un muzicant, un pictor, de exemplu. Statul a dorit să-şi pună la butoane oameni pe care să poată apăsa liderii politici locali pentru fel şi fel de interese. Eu consider că un manager de spital trebuie să fie doctor sau măcar să aibă o pregătire specială în medicină. Au fost situaţii aberante în care foşti şefi de cimitire au ajuns directori de spitale. Vă imaginaţi că performanţele nu au fost unele excepţionale”, adaugă Narcis Copcă.
Cum a vrut Guvernul Cioloş să înlăture medicii de renume
Aberaţiile nu s-au oprit aici. Guvernul Cioloş a adus pe masă o propunere legislativă prin care dorea să permită ca şefi de secţii să devină aproape chiar şi rezidenţii. Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătăţii care a încercat să impună astfel de idei. Acesta nu are studii medicale, dar s-a insistat mult pe ideea că a fost impus în sistem de unchiul său, Nic Voiculescu, care a absolvit într-adevăr Facultatea de Medicină. El a devenit practic milionar din business-ul cu medicamente şi, potrivit unor surse, ar construi un spital gigantic în SUA.
„Ideea era să fie îndepărtaţi profesioniştii din sistem pentru că ei sunt mai vocali, au multă experienţă, au capacitatea de a crea acea stare de revoltă când lucrurile nu funcţionează. Și se dorea linişte. Adică nişte marionete ca şefi de secţii. De exemplu, în Germania, acest lucru nici nu ar intra în discuţie vreodată. Niciodată nu ar permite ca în vreo funcţie de conducere să nu fie un profesor de exemplu”, povesteşte managerul de la Sfânta Maria.
O altă idee care ar îngropa complet sistemul medical ar fi privatizarea lui totală, este de părare Narcis Copcă.
Cum a căzut Guvernul Boc de la o dezbatere pe sănătate
„În Austria sunt doar două spitale mici private. Restul sunt ale statului. AKH e al statului, are buget de 1 miliard de euro anual. Dacă s-ar privatiza totul s-ar face liste de aşteptare interminabile şi deloc echilibrate în gestiune. Soluţia ar fi mai degrabă adoptarea unui model mixt, asigurarea suplimentară. Cum este în Germania sau Grecia. Dacă plăteşti mai mulţi bani pentru asigurările de sănătate beneficiezi de servicii suplimentare, mai puţini pentru cele de bază şi tot aşa. Poate s-a uitat, dar căderea Guvernului Boc de aici a început. De la ideea privatizării sistemului medical, de la o luptă de idei în acest sens. Privatizăm sau nu sistemul de sănătate? Apoi s-a ajuns la salvări, SMURD, Raed Arafat, care nu dorea privatizarea totală. Dezbaterea pe sănătate a fost practic nucleul. S-a pus problema privatizării Caselor de Asigurări. Oricum, în opinia mea privatizarea totală în mod cert nu este o soluţie sustenabilă. Factura plătită de statul român ar fi una gigantică şi ar destabiliza economic România. Nu cred că ne-am mai reveni”, explică acesta.
„Sănătatea trebuie văzută de societate cu toţi ochii, şi cu ochii sufletului, dar şi cu ochii minţii. Miza în sănătate este astăzi în primul rând una economică. Creşterea salariilor medicilor este o lovitură extrem de puternică pentru privatizarea deşănţată care s-a dorit în sistemul de sănătate. Această creştere conservă practic sistemul de sănătate românesc şi nu permite plecarea specialiştilor în ritmul în care se pleca până acum. Sistemul nu este perfect nicăieri. Nu mi-aş putea imagina un război hibrid mai ieftin decât cel de privatizare totală a sistemului medical. Ar duce imediat la destabilizarea ţării. Este bine ca oamenii să nu se lase amăgiţi de elementele private care vor veni şi vor da românului 100 de ani la viaţă. Nu vor da nimic, dar vor atrage disfuncţii economice ireparabile”, avertizează Narcis Copcă.
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
-
Actualitateacum 3 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum 23 de oreKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice




