Connect with us

Actualitate

Europa Centrală și de Est își pierde atractivitatea | Nationalul.ro

Publicat

pe

Europa Centrală și de Est își pierde atractivitatea | Nationalul.ro

Sute de manageri din România atrag atenţia asupra crizei forţei de muncă din anumite domenii. În industria IT – o adevărată mină de aur pentru economia ţării – e tot mai greu să găseşti programatori sau personal cu reale cunoştinţe în domeniu. Sutele de companii producătoare de componente auto şi, mai ales, cei doi mari constructori de automobile din România se luptă pentru a găsi angajaţi în zone extrem de sensibile ale industriei precum mecatronica. Nici măcar în construcţii sau agricultură nu există suficienţi oameni dispuşi să lucreze. Cu câteva zile în urmă, edilul Iaşiului – un oraş dintr-o zonă a ţării cu mulţi şomeri – declara că „există o criză a forţei de muncă autohtonă, o criză reală, concretă”. În acest context, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, George Tanasievici, anunţa că sunt firme de construcţii care folosesc deja forţă de muncă din afara spaţiului comunitar. „O firmă ne-a anunţat recent că a adus 25 de muncitori din Vietnam. Trebuie să înceapă lucrul în curând. Aşteaptă să primească permisul de lucru de la Bucureşti. (…) Mai sunt şi cetăţeni din Republica Moldova care lucrează în România. Ei sunt foarte mulţi, unii însă au dublă cetăţenie, româno-moldovenească, caz în care nu îi mai putem considera străini”, a explicat George Tanasievici.

În Capitală, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a evidenţiat pericolul: „Suntem aşa, spre 2005, în ceea ce priveşte tensionarea pieţei muncii. Atenţie, însă, nu trebuie să ajungem acolo! Probabil că mai ştiţi ce a fost în 2007 – 2008. Toată lumea se uita numai în sus şi când au venit corecţiile, au fost extrem de dureroase”. În Cluj, recrutorii din zona IT se plâng şi ei. În ciuda faptului că de pe băncile facultăţilor ies anual peste 6.000 de absolvenţi cu specializare în acest domeniu, nevoia este dublă. Aşa se face că recrutorii vânează acum candidaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine.

Din nefericire, pe lângă problemele punctuale ale lipsei de viziune în domeniul pregătirii potenţialilor angajaţi, România, ca şi alte ţări din regiune, se confruntă cu un adevărat exod al personalului calificat şi cu o creştere rapidă a costurilor cu forţa de muncă.

 

Nici polonezii nu o duc mult mai bine

Cehia şi Polonia sunt statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu cele mai mici rate ale şomajului. În iulie, doar 2,3% dintre cehi şi 3,5% dintre polonezi nu aveau un loc de muncă. Cu astfel de cifre, mult sub media UE de 6,8% şi la distanţă foarte mare de cea din zona Euro (8,2%) este destul de limpede cât de acută poate deveni criza de angajaţi. Jan Wroblewski, un polonez care a acceptat ingrata sarcină de a găsi angajaţi pentru un lanţ hotelier cu prezenţă în toate zonele ţării, a primit, la doar câteva zile de la publicarea anunţului de recrutare, o propunere neaşteptată: o firmă i-a sugerat să acopere posturile libere cu personal din Filipine. „La început, o astfel de idee mi s-a părut ciudată”, explică Wroblewski. „Am început însă să analizăm propunerea şi s-a dovedit că diferenţa dintre polonezi şi filipinezi nu e chiar atât de mare. Chiar dacă unii trebuie să vină de la 10.000 de kilometri depărtare. Și ei sunt catolici, deci credem că se vor integra bine în societatea locală. Deja ne gândim la contracte mai mari”, a dezvăluit polonezul. Problema lui nu este singulară. Pe măsură ce scăderea ratei şomajului atinge noi recorduri, iar lipsa de angajaţi începe să muşte din profitul companiilor, oamenii de afaceri din state precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia văd dispărând avantajul deţinut de companiile lor încă de la aderarea la Uniunea Europeană. Modelul economic bazat pe atragerea investiţiilor străine prin forţa de muncă ieftină este tot mai greu de susţinut şi devine tot mai limpede că întreaga regiune ECE se apropie rapid de o răscruce de drumuri. „Modelul anterior de creştere a profitat de rezervele de muncă disponibile care au putut fi utilizate mai bine. Comuniştii au fost atât de risipitori încât a durat aproape 25 de ani pentru a putea reutiliza pe deplin capitalul uman pe care îl avem ”, explică Witold Orlowski de la divizia PwC din Varşovia. Pe această temă, jurnaliştii de la Financial Times sunt cât se poate clari: creşterea salariilor pentru ca cetăţenii care au privit ani de-a rândul cu invidie standardele de viaţă din Europa Occidentală este binevenită, însă există riscul ca majorările să fie mai rapide decât productivitatea şi, în acest caz, regiunea nu va mai putea atrage investiţiile străine care i-au garantat creşterea până acum.

Declin demografic

 

Pentru vest-europeni este greu de înţeles cum de state precum Polonia, România, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să acuze o criză a forţei de muncă. După ani buni în care polonezii şi românii au invadat Marea Britanie devenind unul dintre subiectele-cheie pentru Brexit şi după ce majoritatea statelor din ECE au refuzat să primească refugiaţi este dificil să accepţi că aceste ţări au ajuns la fundul sacului. Totuşi, lipsurile de forţă de muncă din ECE sunt chiar rezultatul declinului demografic şi al succesului economic. După ce a atins punctul culminant la sfârşitul anilor 1990, populaţia regiunii se micşorează acum, situaţia fiind cauzată de migraţia masivă şi de o slabă rată a natalităţii. Iar această tendinţă este probabil să se înrăutăţească. Potrivit proiecţiilor ONU, populaţia combinată din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia – cunoscute sub numele de Vişegrad 4 sau V4 – va scădea de la circa 64 de milioane în 2017 la doar 55,6 milioane până în 2050. O reducere cu aproximativ 13%. Mai grav chiar, Bulgaria va pierde nu mai puţin de 23% din populaţie, iar Croaţia şi România câte 17%. În nicio altă zonă a lumii declinul demografic luat în calcul nu este atât de accentuat. Pentru un ordin de mărime, trebuie spus că în Bulgaria, care se află pe primul loc în acest clasament, scăderea va fi de 1,7 milioane de locuitori până în 2050 – echivalentul întregii populaţii a capitalei şi a zonei metropolitane din jurul acesteia.

Creştere economică rapidă

 

Pentru moment, modelul economic din ultimii ani continuă să dea rezultate. Economiile din Vişegrad 4 vor creşte cu aproximativ 4% anul acesta, iar cea a României tot cam atât. JPMorgan şi Standard Chartered plănuiesc deschiderea de noi birouri în Varşovia. Cel mai mare producător de automobile din Marea Britanie, Jaguar Land Rover, va muta producţia Land Rover Discovery la noua sa fabrică din vestul Slovaciei. Concurenţii germani Daimler şi BMW lucrează la noi fabrici în Ungaria. Ceva mai la est, în România, industria IT este în plin avânt. Cu toate acestea, abilitatea regiunii de a furniza lucrători pentru a menţine marii investitori se apropie de limite. În trimestrul al doilea din 2018, 86,6% dintre companiile industriale din Ungaria au declarat că deficitul de forţă de muncă ar putea limita producţia lor în trimestrul următor, potrivit Eurostat. În Polonia procentul a fost de 49,7%, iar în Cehia de 43,2%, nivel aproape dublu faţă de rezultatele de acum doi ani.

România, exemplu negativ

 

Un studiu realizat de Euler Hermes arată că în multe ţări europene majorarea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la niveluri apropiate de cele de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. O excepţie de la acest trend se observă însă în România. „În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Acest procent a fost influenţat de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7 %. (…) Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 % , respectiv 2,6 %”, arată analiştii departamentului de Cercetare Economică de la Euler Hermes. Aceştia menţionează şi că „în ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă”.

Exuberanţa, aproape de final

Într-un raport Bloomberg dat publicităţii la jumătatea lunii august se menţionează că avântul economic care s-a conturat în ultimii patru ani în estul Europei se estompează. Creşterea a scăzut în al doilea trimestru, comparativ cu un vârf atins la începutul anului, în Polonia şi Cehia, cele mai mari economii ale regiunii. Deşi Ungaria, România şi Slovacia au reuşit să aibă creşteri mai rapide, printre obstacolele întâmpinate de ele regăsim costuri mai mari de împrumut, o penurie de muncitori şi un export mai redus cauzat de încetinirea zonei Euro, principala lor piaţă de export.

În timp ce creşterea este încă puternică, naţiunile de la Marea Baltică până în Balcani văd primele semne că au atins punctul culminant. Regiunea a evitat, în mare măsură, turbulenţele care agravează situaţia altor pieţe emergente, dar incertitudinea cu privire la riscurile comerciale afectează cererea pentru produse, inclusiv automobile şi electronice. Între timp, presiunea inflaţionistă a determinat Cehia şi România să majoreze ratele dobânzilor.

(Articol publicat în ediţia de luni, 10 septembrie 2018, a revistei Capital. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)

Comentarii Facebook

Actualitate

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Publicat

pe

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.

Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.

Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.

În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.

Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.

Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.

Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.

Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.

Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Publicat

pe

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.

Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.

Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.

Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.

„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.

Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.

Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.

Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită

Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.

Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cine beneficiază de bilete de tratament

De aceste bilete de tratament pot beneficia:

– pensionarii sistemului public de pensii;

– asigurații sistemului public de pensii;

– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;

– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;

– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.

Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.

Cât se plătește pentru biletele de tratament

În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).

În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.

În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.

La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Publicat

pe

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.

George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.

Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.

”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.

  PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.

Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Actualitateacum 52 de minute

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Actualitateacum 7 ore

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni” Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Actualitateacum 14 ore

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...

Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice? Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Actualitateacum 17 ore

Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?

Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...

Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
Actualitateacum 20 de ore

Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță

E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...

Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Actualitateacum o zi

Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii

Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...

Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Actualitateacum o zi

Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă

Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro