Connect with us

Actualitate

Preşedintele României Klaus Iohannis a lansat proiectul intitulat „România educată”

Mihai Daniel

Publicat

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică,  de ieri 5 Decembrie 2019, la Palatul Cotroceni, proiectul intitulat”România educată”. Domnia sa a spus că generaţiile de tineri trebuie pregătite pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când decidenţii au fost elevi, sau studenţi, sau miniştri.

Scopul declarat este, potrivit șefului statului, redefinirea sistemului de educație românesc în conformitate cu cerințele secolului XXI.

Preşedintele României Klaus Iohannis a atras atenția asupra procentului mare de analfabeți funcțional pe care îi produce sistemul românesc de învățământ și a criticat politizarea Inspectoratelor Școlare, declarând cu nonşalanţă : „Dacă intri într-un Inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, înseamnă că este o minune.”

De asemenea, şeful statului a subliniat că „România Educată” este un proiect strategic care vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului XXI, dorind să ajute politicienii să vină cu politici educaţionale bune. Acest proiect va fi axat pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei, şi elevii mulţumiţi, dar şi părinţii şi angajatorii.

”Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de şcoală să ştie cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar aşa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns. Pe scurt, «România Educată» este un proiect strategic, care vrea să creioneze bazele sistemului educaţional din România pentru secolul XXI-lea, pentru viitor”, a explicat preşedintele.

Klaus Iohannis a afirmat că educaţia este baza României de mâine,  baza generaţiilor viitoare.

”O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul naţiunilor. Asta ne dorim cu toţii. Pentru asta, am lucrat până acum, aproximativ 2 ani. Între timp, avem un proiect bun. S-ar putea numi un draft, pe care îl punem astăzi în dezbatere. Dar, înainte de asta, daţi-mi voie să zăbovesc un pic şi asupra unor date despre situaţia de acum. Orice ai vrea să faci, trebuie să porneşti de la situaţia existentă. Unde stăm acum? Avem, de exemplu, rezultate foarte bune la olimpiade, olimpiade internaţionale. Ne mândrim cu aceşti copii. Este foarte bine. Deci, avem elite. Dar avem la capătul celălalt – 40% din absolvenţii ciclului gimnazial sunt ceea ce se numeşte analfabeţi funcţional. Dacă le dai un text, ei îl citesc şi nu înţeleg nimic sau aproape nimic. Problemă mare, şi s-a propagat. Unul din cinci elevi, unul din cinci elevi părăseşte prea devreme şcoala obligatoriu. Deci, daţi-vă seama, 20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine. Dacă vrem, însă, să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii. Pentru ce anume să-i pregătim? Pentru viaţă, da. Pentru o carieră, da. Pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea?”, a mai spus şeful statului.

Domnul Klaus Iohannis a subliniat că vor apărea nenumărate meserii noi în următoarele decenii care nici nu sunt definite, iar ca revers vor dispărea foarte multe meserii dintre cele pe care le cunoaştem şi pentru care mulţi dintre noi ne-am pregătit.

”Şi atunci trebuie să avem grijă să pregătim generaţiile de tineri pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când am fost noi elevi, sau studenţi, sau miniştri. Trebuie să avem mare grijă pentru ce îi pregătim. Răspunsul generic este uşor de dat – pentru viitorul României. Dar, mai departe este nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor. Şi de asta se ocupă «România Educată». Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă şi ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educaţiei va defini societatea de mâine. Aşa cum îi educăm pe tineri, aşa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educaţie serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă. Dacă nu, vom avea o Românie fără performanţe notabile. Asta e chestiunea esenţială”, a afirmat Klaus Iohannis.

”Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluţia pentru o educaţie de calitate pentru toţi, pentru toţi copiii şi tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toţi. Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi. Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată»”, a subliniat preşedintele.

Şeful statului a mai spus că sunt multe propuneri, care vor fi dezbătute, îmbunătăţite, comentate, criticate.

”Foarte importantă critica, dar, vă rog, critica constructivă, nu critica destructivă. Câteva dintre propuneri, am spicuit împreună cu echipa mea – încă o dată, câteva, nu asta este baza proiectului: măsuri pentru reducerea ratei deosebit de ridicate de părăsire timpurie a şcolii. Nu dorim să mai rămână copii pe dinafară. Dezvoltarea unui sistem de educaţie profesională performant – de ani de zile vorbim de educaţia duală, de educaţia profesională, de o pregătire în funcţie de interes, în funcţie de capacitate. Asta aşteaptă şi mediul privat de la noi, aşteaptă o diversificare şi pregătire serioasă de calitate, de la meseriaşi până la inginer sau specialist IT. Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi. Vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional. Extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă – asta atinge două chestiuni esenţiale. Una: aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală. Doi, îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu. Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor – evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, ’60, ’70. Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, şi?”, a continuat Klaus Iohannis.

Preşedintele a adus în discuţie că nu este suficient şi că această evaluare trebuie să genereze un feedback pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi – de ce nu? – de corectare a sistemului.

Proiectul mai propune dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice: ”Până la urmă, ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne”.

”Concret, astăzi lansăm un pachet complet în dezbatere, un pachet care conţine şi o viziune, şi strategie, şi direcţii de acţiune pe şapte teme pe care le-am găsit prioritare pentru educaţia din România, având în vedere orizontul 2030. Deci, nu vorbim de o modificare rapidă pentru următorul an. Ne dorim un sistem care funcţionează în perspectivă, un sistem stabil, sustenabil, performant. După care se pune întrebarea: bun şi, ce urmează? Urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuţii – cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare şi cu guvernanţi, foşti miniştri, persoane interesate, sindicate, reprezentanţii şcolilor, elevilor, studenţilor, profesorilor, şi, în final, vom şti ce vrem cu România”, a concluzionat preşedintele.

Demn de menţionat e faptul ca în debutul evenimentului, a fost prezentat videoclipul de susţinere a proiectului „România Educată”, în care apar actorul Victor Rebengiuc, fosta gimnastă Andreea Răducanu, actriţa Oana Pellea și filosoful Mihai Şora. Toți s-au remarcat, în ultimele luni, pentru opoziția militantă față de actuala putere politică.

Ramâne de văzut cum anume sau dacă viitoarele discuții vor aduce şi rezultate. Primul pas a fost lansat, din moment ce vor fi puse în dezbatere publică aceste idei şi se va căuta pentru a avea succesul scontat. Este salutar faptul că, măcar la nivel declarativ președintele Klaus Iohannis a spus că acest proiect este unul strategic și a subliniat că nu este o poveste doar politică sau programul său electoral.

Clipul oficial este disponibil aici :

 

Sursa foto : Edupedu

Sinteza acestei știri a fost realizată de Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanța, redactor- șef al platformei media Criteriul Național

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Dezvăluiri cutremurătoare din perioada comunismului. Adevărul neștiut despre crimele din acea perioadă | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de mii de soldaţi, însă, pe de altă parte, a permis ocuparea ţării de către Armata Roşie, situaţie care a durat până în anul 1958, timp în care sovieticii au asigurat instaurarea comunismului, scrie larics.ro

Trupele ruseşti se aflau cantonate în nordul Moldovei în august 1944. De aici, Armata Roşie a început ofensiva militară contra trupelor germane şi a aliaţilor lor. În întreaga ţară au avut loc valuri mari de arestări ale militarilor români, care au fost luaţi prizonieri. În acelaşi timp, trupele ruseşti au continuat să urmărească trupele germane care se retrăgeau spre Bulgaria, prin Dobrogea. Ruşii au preluat toate obiectivele strategice din România: porturile, zone industriale, instalaţii petroliere. Sovieticii s-au retras din ţară în 1958.

Dezinformarea distribuită prin textul publicat de Ambasada Rusiei pune accent pe presupusa campanie de denigrare dusă de presa occidentală şi cea românească pentru a-i denigra pe ostaşii Armatei Roşii „care au eliberat de fascism ţările Europei de Est şi Europei Centrale” şi că atrocităţile săvârşite de soldaţii sovietici în România ar fi un mit.

Nu ştim la ce campanie negativă s-a referit Ambasada, din moment ce principalele teme ale presei din România ţineau de vacanţele românilor de Revelion, cât au cheltuit pentru mesele de sărbători, tradiţii de iarnă etc. Nimic despre ostaşii sovietici sau despre al Doilea Război Mondial.

În schimb, trebuie să ajungi la culmile cinismului dacă îţi permiţi să cataloghezi crimele Armatei Roşii pe teritoriul României (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei de Nord) drept „mituri”. De altfel, doar arhivele judeţului Hunedoara prezintă numeroase cazuri de tragedii provocate de Armata Roşie care au tranzitat judeţul în toamna anului 1944 şi în 1945, toate documentate sub formă de rechizitorii. Dar diplomaţii ruşi n-au catadicsit să mai întrebe de istorici. Propaganda n-are nevoie de date factuale, ci de emoţii.

 

Drept argument împotriva „propagandei” duse de „ostilii critici anti-sovietici şi anti-ruşi” ne este prezentat un ordin emis de „comandantul suprem” I.V. Stalin, dar fără a ne specifica data exactă sau numărul acestui ordin:

„Ofiţerii şi ostaşi ai Armatei Roşii! Ne îndreptăm spre ţara inamicului. Fiecare trebuie să-şi păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populaţia rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea marţială. În teritoriul cucerit, relaţiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovaţi de violenţă şi de viol vor fi împuşcaţi”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

ATENȚIE șoferi! S-a schimbat iar Codul rutier! Veți primi amenzi drastice și veți rămâne fără permis dacă veți comite aceste abateri! Puțini știu despre ele! | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Prevederile din Noul cod rutier prevăd o serie de sancţiuni drastice pentru toţi conducătorii auto care încalcă anumite reguli. Șoferii care vorbesc la telefon în timp ce se află la volan vor plăti amenzi usturătoare. Astfel, dacă poliţia îi prinde pe şoferi la volan că folosesc telefonul mobil, aceştia riscă să rămână fără permisul de conducere o lună şi să fie sancţionaţi cu 9-20 de puncte. Amenda pe care o vor primi va fi cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei. Această măsură severă urmareşte reducerea numărului de accidente cauzate de şoferii care vorbesc la telefon la volan, fac live-uri pe Facebook sau sunt atenţi la smartphone ori tabletă.

O nouă schimbare în codul rutier pe 2019 prevede că şoferii depistaţi la controlul medical cu o afecţiune incompatibilă cu condusul nu vor mai avea dreptul de a deţine un permis de conducere. Conducătorii auto îşi vor putea recupera permisul doar după ce urmează un tratament de specialitate şi sunt supuşi apoi unei evaluări medicale care să confirme dacă sunt sănătoşi şi apţi pentru a se urca la volan. De altfel, medicii au obligaţia de a anunţa Poliţia atunci când constată că un şofer nu este apt pentru a conduce, potrivit noilor modificări din Codul Rutier 2019.

 Totodată, şoferii care nu le permit celorlalţi conducători auto blocaţi în intersecţie să iasă sunt pasibili de amendă. Amenda va fi de 1.000 de lei Noul Cod Rutier sancţionează cu amenzi cuprinse între 4.000 şi 9.000 de lei, depăşirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometric.

Pe de altă parte, codul rutier din 2019 vine şi cu o veste bună pentru şoferi: punctul de amendă a fost îngheţat şi va fi acelaşi cu cel de anul trecut, adică 145 lei. Cei care vor fi sancţionaţi de poliţişti vor putea plăti mult mai uşor amenda, pe care o pot achita de oriunde din ţară într-un cont unic, înfiinţat în 2019. De asemenea, Codul rutier pe 2019 a majorat la 15 zile termenul de plată a jumătate din amenda aplicată, faţă de 48 de ore în trecut.

 

 

 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Dragnea ajunge în fața judecătorului. Ce riscă președintele PSD | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie audierea liderului PSD în dosarul DGASPC Teleorman, în care acesta a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Cu încă o condamnare la activ, în cazul Referendumului, Dragnea joacă all in în dosarul actual. 

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a reluat astăzi procesul DGASPC Teleorman. Liviu Dragnea nu a fost luni prezent la proces, însă a cerut prin avocaţi să fie audiat la un alt termen de judecată. De asemenea, el a solicitat audierea mai multor martori, printre care şi Jenica Dumitru, fost şef serviciu la Departamentul juridic, contencios, evaluare şi resurse umane din cadrul DGASPC Teleorman.

Şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, a solicitat să fie audiată în dosar, avocatul acesteia anunţând că în cazul ei faptele s-au prescris.

Ceilalţi inculpaţi au declarat că nu mai vor să dea declaraţii la proces.

Procurorul de şedinţă, Mariu Vartic, a fost de acord cu audierea inculpaţilor Liviu Dragnea şi Olguţa Şefu. De asemenea, DNA a mai cerut audierea a două inculpate, Floarea Alesu şi Anisia Stoica.

Instanţa a rămas în pronunţare pe cererile de probatorii, dosarul fiind amânat pentru 18 martie.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Parteneri

Stiri calde

Publicitate

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro