Actualitate
O prezentare a filmului All Is True (2019, Sony Pictures Classics)
Regizat de Ben Elton, All Is True dramatizează un moment trist, de fapt un amurg al vieții Marelui Bard- William Shakespeare, atunci când fantomele trecutului îl bântuie literal și figurativ pe dramaturgul din Stratford-upon-Avon, în timp ce el se întrevede cu rivalitatea dintre fiicele sale și lipsurile sale ca soț. Istoria riguroasă este aruncată pe fereastră cu lejeritate atunci când este vorba de aceasta producție britanică, deloc blândă sau conservatoare.
Filmul regizorului și actorului englez Kenneth Branagh, „All is True” sau în traducere liberă- „Totul este adevărat” este o creație cu un grad foarte mare în ceea ce privește fantezia.Filmul prezintă de fapt „evoluția „ultimilor ani din viața lui William Shakespeare, care se concentrează asupra revenirii sale la Stratford după anii de glorie, de care s-a putut bucura această valoare universale.Interesant este amănuntul că nicio referire la ceea ce a reprezentat Shakespeare în mentalul colectiv nu este inclus.
De altfel, cele 101 minute gravitează în jurul unui subiect care stârnește multe controverse și comentarii , asupra unui posibil scenariu sumbru. Este de fapt ilustrarea, desacralizarea poetului mult aclamat William Shakespeare , redus la condiția unui om obișnuit, care deplânge moartea fiului său mort Hamnet in 1589, izolându-se aproape de familia sa care îi ascunde adevărul despre acest teribil eveniment foarte multă vreme.
Desacralizarea și îmbinarea acestei ipotetice , neverosimile povești despre acest episod tragic este atent ,riguros efectuată.De fapt, chiar și viața acestei personalități ale culturii britanice dar și universale este pusă în scenă cu o suită de false motive, pe deplin depărtate de adevăr, de morală sau de aspectele ce sunt legate de relațiile inter-umane sau de nefirescul insinuat sau chiar propus publicului , prin abordarea multor teme tabu ce se vor eliminate din ceea ce era permis Angliei secolului al XVI-lea.
Viziunea postmodernă globală care s-a dorit lasă larg deschisă ușa unor adevărate blasfemii, ale unor speculații care, peste secole nu aduc cinste nici figurii evocate dar nici acestui regizor care respectă de-a dreptul obedient agenda LGBT. Cu alte cuvinte, el realizează în cadrul acestei pelicule o mare ambiție de a lua în derâdere orientarea sexuală, de a o denatura și a o expune, printr-o ipotetică ” dragoste ” pentru o persoană „cu sânge albastru” -ducele de Southampton. De remarcat e faptul că scena explicită din film, de mărturisire a unor foste sentimente este total neîmpărtășită și face notă discordantă cu faptul că William Shakespeare, jucat magistral, convingător până în acel moment este un bărbat însurat cu Anne- Judie Dench-cu care are două fiice.
Până când a început această schițare ciudată, dar inertă, a acestui film, Shakespeare se află deja aproape resemnat, la jumătatea drumului , acela de a afla de ce anume a murit Hamnet. În mod convingător, întruchiparea lui Branagh este ceea ce asigură filmului o doză de veridicitate, pornind de la felul în care își strânge părul capului și terminând cu rarele monente în care își susține monologuri.De aceea, pentru a-și asigura înfățișarea cât mai autentică, actorul a intrat cu tot entuziasmul „în pielea personajului.” De altfel, personalitatea este diferită de personajul din film, deoarece este cât se poate de complex, iar crizele sale psihologice îi aduc și obsesia lui de om neîmpăcat cu destinul acelui copil dispărut prematur, în condiții suspecte și deopotrivă de tragice.
Este de fapt o legendă care se stinge în timp, dar practic devine un om chinuit care își sapă grădina , pentru a căuta răspunsurile chinuitoare, pe care familia sa ,până la un moment dat i le ascunde. Practic, fără a exagera Branagh personalizează o fantomă în casa lipsită de lux, simplă a marelui William Shakespeare care se întoarce la Stratford pentru a-și umple golul sufletesc pe care l-a lăsat în urmă, odată cu ieșirea sa din viața publică.
Filmul are valențe apropiate pieselor de teatru dramatice, specifice genului care l-a consacrat. Momentele de letargie cât și de profunde stări pline de tensiune se succed, oarecum surprinzător. Firul narativ principal i se adaugă altele două subsidiare, dar fără a deturna sensul acestei drame care, pe final, printr-un artificiu regizoral realizează și apelează, (pentru a convinge publicul spectator) la date precise din biografia Marelui Bard.
Din acest punct de vedere, cu toate că fantezia regizorală nu este pusă sub semnul întrebării, se iscă anumite episoade pline de dramatism, în care actorii sunt încadrați în imagini specifice acelor timpuri.De altfel, cu foarte puține cazuri, acestea sunt aproape aceleași. Calitatea imaginilor este una superioară, ținând cont de faptul că este distribuit de Sony Pictures Classics și a avut premierea începând cu data de ieri, în cinematografele britanice.Dar, cu toate acestea filmul nu a stârnit interes, probabil datorită subiectului sau mai degrabă manierei cu care experimentații actori au încercat să ofere sens și interpretare acestei povești create aproape din nimic.
Am remarcat îndeosebi, excluzând firul narativ deosebit de simplu acea tensiune care se lasă mai mereu mascată, chiar daca nu există niciun fel de complot atât de mult elaborat ca într-un film artistic care ar avea o serie de episoade ce frizează un anumit fel de realitate.
Soția lui Shakespeare, Anne Hathaway, a fost cu opt ani mai în vârstă decât soțul ei, dar aici, ea este portretizată cu acea căldură de venerabila Judi Dench.
Multe scenarii îl găsesc pe Shakespeare cu nevasta sa Anne -impecabil interpretată de venerabila Judi Dench, care dă una dintre cele mai serioase interpretări ale sale de până acum, în sensul că amândoi protagoniștii se comportă foarte distant, rece. Tocmai aceasta constatare de petrecere a timpului cu soțul ei este una destul de ternă, chiar de înșelătoare și urmărirea multor momente expun acea răceală, pe care nici momentele de foamete nu le pot eclipsa.Mai mult ca sigur, indicațiile regizorale au evidențiat faptul că cel mai bun medicament pentru ea pe tot parcursul vieții îl reprezintă discuțiile în contradictoriu iar sentimentele de inadecvare se observă cu ochiul liber. Eroul principal încearcă, de asemenea, să se regăsească pe aceeași lungime cu cele două fiicele sale adulte, Judith (Kathryn Wilder) și Susanna (Lydia Wilson), dar niciuna dintre ele nu îl agreează în totalitate și spun despre el că este asemenea „tatălui care a venit acasă de la o călătorie de afaceri de zece ani fără suveniruri.„
Filmul m-a intrigat și m-a determinat să redactez această prezentare într-o notă subiectivă, din moment ce viziunea postmodernă a atins ridicolul și a explorat anumite secțiuni psiho-patologice, deosebit de viclene , ceea ce conferă acestei pelicule o aură negativă, plină de mister, plină de post-adevăruri,pe care o pot încadra la categoria film-dramă cu subiect propagandistic, menit de a promova fără nicio reținere agenda LGBT. Desacralizarea și reducerea unui simbol britanic și universal este un alt obiectiv atins, unul pe care lumea contemporană îl servește cu nesaț în această producție.
De altfel, până la ultima scenă și imagine din film, cel mai mult și mai intens, personajul ce-l reprezintă și-l întruchipează pe Shakespeare tinde spre acea resemnare, spre acea grădină plină de tristețe din afara casei familiale.Scenele filmate au fost exemplare, iar imaginile memorate pot fi încadrate în preajma vreunui castel ce a aparținut cândva dinastiei Tudor din secolul al XV-lea, posibil chiar popularul Windsor Castle.
Firul narativ destul de simplu dar și tulburător l-a nominalizat pe Shakespeare să trăiască pentru a înțelege și desluși misterul morții fiului său Hamnet (interpretat de tânărul Sam Ellis), un copil ipotetic, negăsit în realitate, cu toate că în peliculă apare până și în registrele Bisericii Anglicane.
Fără a deveni pedant, există o scenă foarte neplăcută în care Earl McKellen se întoarce să vorbească cu Shakespeare, care nu poate evita lingușirea cruntă a lui Sir Thomas Lucy (Alex Macqueen) și preferă doar să vorbească cu William însuși, care se transformă instantaneu într-un subordonat în prezența aristocratului.
De fapt, lordul Southampton este amuzat în mod nemaipomenit de lupta ridicolă a lui Shakespeare pentru statutul social . Uimit de Shakespeare, care aparent continuând să aibă sentimente pentru el, acesta îi recită cel de-al XXIX-lea sonet: „Pentru că dragostea ta dulce ți-a adus aminte de o asemenea bogăție / pe care apoi mi-am disprețuit să-mi schimb starea cu regi” și o face să pară o declarație de iubire agonizată.
Southampton repetă slugarnic și ironic anumite pasaje, dar le și schimbă sensul în întregime cu tonul său.Nu mai este vorba despre iubire acerbă, ci despre absurditatea unor astfel de emoții în fața …”măreției artei.” Este un schimb gestionat absurd, total malign, care aruncă umbre și pete nemeritate asupra reputații acestei valori universale a culturii din toate timpurile…
Alte momente sunt mai puțin reușite siși realizarea este departe de orice siguranță, din moment ce există un număr destul de mare de oameni, de personaje care se întorc să-i spună lui Shakespeare cât de mare este el, în timp ce acesta se uită mai mereu în jos cu un zâmbet piedut.
Departe de a fi o capodoperă, acest film trivializează și aduce grave prejudicii de imagine cât și de înțelegere a ceea ce a reprezentat și continuă să mai însemne figura legendară, alături de opera sa nemuritoare, pe deplin inspirată a lui William Shakespeare.
Totusi, acest film pe care l-am vizionat în premieră într-un cinematograf din caputala Marii Britanii mi-a lăsat o puternică impresie și m-a determinat să expun , să prezint acest film din această perspectivă. Departe de a fi un personaj legendar precum Prospero care este unul din prototipurile liderilir imbatabili sau de figura regelui Lear care îl face să fie chinuit, pe deplin resemnat de către fiicele acestuia, Kenneth Branag este mai degrabă istoria unui eșec din absolut toate punctele de vedere. Figura shakespereană este potrivită mai degrabă cu a unui actor profesionist cu rol de pricepere limitată ,care a decis că i-ar fi suficient,poate de ajuns cu faima pentru a se concentra pe crizele, angoasele psihologice care-l macină.
Opiniile pot varia sau se pot împărți în legătură cu ”marele secret ”dezvăluit, dar personal nu mi-au plăcut niciuna dintre scenele lungi, pe deplin statice, așa cum William și Anne au obiceiul de a se strânge împreună într-un colț al unei camere întunecate, aprins de lumina focului ca-ntr-o peșteră total ostilă.
Ca o tristă concluzie și o dură ironie, redând numele băiatului într-un mod pe care mulți îl pot observa și puțini se vor bucura, „All Is True” scapă cumva din vedere scenariul de pe capodoperă „Hamlet” pentru a găsi copilul care-l bântuie pe tatăl său, deoarece Hamnet, printr-un artificiu regizoral se întoarce din morți și într-o ultimă scenă, apare iluzoriu, aproape amorțit cât și răvășit , numai pentru a transmite o ultimă rază „de speranță „, care mai mult este similar cu nevoia de alungare a unui sentiment inferior, cel de groază, pe care marele scriitor îl experimentează pe tot parcursul acestui film.
Prezentarea filmului „All is True” a fost revizuită la QC Screening Room, Los Angeles, 1 decembrie 2018. MPAA Rating este destinat vizionării după împlinirea vârstei de 13 ani (PG-13).Timpul de derulare efectiv este de 101 minute. Lansarea și prezentarea acestei producții a revenit firmei TKBC de la Sony Pictures Classics. Producătorii sunt Kenneth Branagh, Ted Gagliano, Tamar Thomas. Producătorii executivi sunt Laura Berwick, Becca Kovacik, Judy Hofflund, Matthew Jenkins. Regizorul este Kenneth Branagh. Scenariul este semnat de Ben Elton. Camera (culoare, ecran lat) i-au revenit lui Zac Nicholson. Editorul oficial este Úna Ní Dhnghaíle. Coloana sonoră a fost asigurată de multi-talentatul compozitor scoțian Patrick Doyle.
Alături de Kenneth Branagh joacă Judi Dench, Lydia Wilson, Hadley Fraser, Jack Colgrave Hirst, John Dagleish, Sean Foley, Ian McKellen, Gerard Horan și Sam Ellis.
Trailer oficial :
Sursa foto : IMDb,The Guardian,slate.com,Flickering Myth
Această prezentare a fost realizată și oferită de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor -șef al platformei online independente Criteriul Național
Actualitate
Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF
București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.
Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.
AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic
Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.
În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.
De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.
„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF
AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială
În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).
Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.
Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.
Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.
În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile
Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.
În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.
Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.
Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.
Paid crește ca business, dar și ca investiție
Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.
Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.
În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.
Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.
Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale
În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.
Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.
„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF
De reținut pentru marketeri:
- SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
- Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
- AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.
Actualitate
„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi
✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei
✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie
✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării
Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.
Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.
Ce vei afla din acest articol:
- Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
- Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
- Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea
Miturile despre viața PFA-ului
Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.
Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.
Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.
Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026
Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.
Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.
Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.
Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.
De unde vin miturile și cum le verifici
Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.
A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:
- Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
- Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
- Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
- Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri
Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.
Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?
- Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
- Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
- Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
- Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
- Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?
Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.
Întrebări frecvente despre miturile PFA
Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?
Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.
Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?
La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.
De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?
Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.
Actualitate
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.
Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță
Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc
Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.
Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș
În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.
În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.
El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.
„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.
Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.
„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.
Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca
Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.
Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.
În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.
O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.
„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.
Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.
Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș
În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.
„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.
Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.
„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.
Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO
Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.
Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.
1/18
Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.
Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.
„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.
El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.
Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.
„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.
Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.
Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.
Zona strategică de la poalele Făgărașului
De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.
Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”
Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.
Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.
După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Actualitateacum o ziTraficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF
-
Anunturiacum 2 zile
Anunt Public pentru Autorizația de construire nr. 000493 din 07/22/2026 emisa de Primaria Timisoara
-
Anunturiacum 3 zile
Oancea Valeriu anunta obtinerea autorizatiei de construire nr. 52/22.07.2026 si inceperea lucrarilor de construire
-
Sanatateacum 2 zileScorul ECOG, criteriul care decide cine primește îngrijiri medicale decontate la domiciliu
-
Anunturiacum 7 oreGreșeala care transformă o plombă amânată într-un tratament de canal
-
Sanatateacum 3 oreCe nu îți spune nimeni despre cum alegi și depozitezi polenul de albine
-
Uncategorizedacum 2 zileHONOR lansează revoluționarul Robot Phone și deschide o nouă eră a filmării cu telefonul prin robotică și inteligență artificială
-
Sportacum 2 oreCe sporturi poți face cu familia fără să fie nimeni lăsat pe margine





