„Am avut ocazia să-i prezint doamnei prim-ministru raportul şi concluziile finale. Raportul va fi făcut public. În raport a fost analizată situaţia actuală a Serviciului 112, a dispecerizării şi binenţeles a localizării, unde ne aflăm acum şi unde trebuie să ajungem. A fost analizată implemnetarea sistemului AML (Advanced Mobile Location -n.r.), dar concluzia noastră că după implementarea acestui sistem nu trebuie să ne oprim aici. Este nevoie şi de alte sisteme complementare să fie implementate în viitor”, a declarat Raed Arafat, la Palatul Victoria.
Şeful DSU a anunţat că au fost stabilite 14 măsuri la finalul raportului, împărţite pe termene: scurt- până în 12 luni, mediu – între 12 luni – 36 de luni şi lung – până la 60 de luni.
Măsurile pe termen scurt, de până la 12 luni, sunt:
1. Urgentarea implementării sistemului de localizare AML, inclusiv prin îmbunătăţirea cadrului legislativ
Modificările trebuie să vizeze în mod obligatoriu următoarele:
• stabilirea unei definiţii pentru noul tip de informaţie de localizare (informaţie generată de o funcţionalitate nativă a terminalului, nu de elementele de infrastructură a reţelei de comunicaţii);
• obligarea furnizorilorde reţelepublicemobilede telefoniede apermite transmiterea informaţiilor de localizare atât sub formă de SMS/mesaj standardizat, cât şi ca un pachet de date (HTTPS POST), către administratorul SNUAU;
• introducerea unei prevederi privind suportarea costului SMS-ului/mesajului standardizat de localizare cât şi a pachetului de date (HTTPS POST) de localizare de către furnizorii de reţele publice mobile de telefonie;
• obligaţia administratorului SNUAU de a utiliza datele de localizare automată în completarea celor obţinute pe baza informaţiei de localizare primară;
• stabilirea numărului utilizat pentru transmiterea SMS/mesaj standardizat (114);
• asigurarea cu prioritate a primirii şi transmiterii către SNUAU, a mesajelor de localizare asociate unui apel de urgenţă, indiferent de tipul serviciului folosit de utilizatorul respectiv;
• obligaţia operatorilor de telefonie mobilă de a furniza servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile pentru care plata se realizează în avans (cartele Prepaid) doar după colectarea datelor de identificare ale utilizatorului cartelei SIM;
• asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal şi gestionarea acestora corespunzătoare în situaţii de urgenţă/de criză.
• temeiul prelucrării datelor cu caracter personal primite pe timpul unui apel de urgenţă
Bugetul estimativ pentru implementarea acestei măsuri este de 3.392.000 lei cu TVA.
2. Încheierea unui Protocol de colaborare cu Google, testarea şi ulterior operaţionalizarea soluţiei finale de localizare de tip AML în SNUAU
3. Reconfigurarea infrastructurii proprii (actualizări software) pentru a se facilita transmiterea informaţiilor de localizare la nivel naţional, atât prin conexiuni de date cât şi prin data SMS/mesaje
standardizate.
4. Promovarea aplicaţiei ”Apel 112” dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a celorlalte aplicaţii/sisteme/platforme care vin în sprijinul populaţiei în situaţii de urgenţă
Soluţiile pe termen mediu, de la 12 luni până la 36 de luni, sunt:
5. Continuarea implementării conceptului de dispecerate integrate şi formare continuă a dispecerilor prin adaptarea spaţiilor existente, care permit funcţionarea dispeceratelor tuturor agenţiilor
specializate în aceeaşi locaţie, şi asigurarea infrastructurii de comunicaţii şitehnologia informaţiei, la nivelul judeţelor Argeş, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava şi al municipiului Bucureşti.
6. Constituirea şi încadrarea a două centre de formare (Bucureşti şi Mureş), în care se vor asigura cursurile pentru formarea formatorilor şi a dispecerilor, în profesia dedicată de ”dispecer unic”
(dispecer de urgenţă). Formarea dispecerilor ISU – SMURD – SAJ/SABIF este deja iniţiată şi contiună prin programul de formare din cadrul proiectului Româno – Elveţian” cu denumirea
”Îmbunătăţirea calităţii serviciilor prespitaliceşti şi spitaliceşti”. În cadrul acestui proiect au fost pregătiţi 8 formatori, urmând ca, prin ”Programul operaţional capital uman” să fie pregătiţi 650 dispeceri din cadrul agenţiilor ISU – SMURD – SAJ/SABIF.
7. Finalizarea implementării proiectului de modernizare a sistemului112
8. Îmbunătăţirea şi armonizarea procedurilor de cooperare şi gestionare a apelurilor pentru situaţii deosebite (precum cea a răpirii de persoane) şi iniţierea altor demersuri legislative în funcţie de
dificultăţile apărute în procesul de dispecerizare, după caz
9. Implementarea şi a altor tehnologii complementare precum parametrii de timp şi de semnal radio, ca si posibilitate de preluare şi interpretare la nivelul SNUAU şi al agenţiilor de intervenţie, manual, pe parcursul apelului de urgenţă, cu scopul îmbunătăţirii localizării terminalelor care nu suportă facilităţi moderne precum AML
10. Pe plan naţional, după finalizarea implementării AML/ELS şi a noilor sisteme la nivelul STS, este necesară instituirea unui mecanism de verificare periodică a acurateţei şi a gradului de încredere
a informaţiei de localizare obţinută la nivelul sistemului SNUAU, astfel încât să se poată identifica zone şi/sau cazuri în care informaţia de localizare este insuficentă/inadecvată pe parametrii menţionaţi pentru o intervenţie eficace, şi în continuare să se identifice soluţii pentru ameliorarea acesteia. Astfel, se propune identificarea şi adoptarea unui set de indicatori, calitativi şi cantitativi, de evaluare a acurateţei şi a gradului de încredere a informaţiei de localizare, care să fie urmăriţi şi analizaţi la nivelul CNC al SNUAU şi care să permită identificarea şi evaluarea unor astfel de cazuri
precum şi luarea măsurilor adecvate.
Măsurile pe termen lung, de la 36 de luni până la 60 de luni, sunt:
11. Extinderea dispeceratelor integrate la nivel regional, prin relocarea dispeceratelor judeţene în 20 dispecerate regionale, amplasate în construcţii noi, conectate si dotate corespunzător pe linia
comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei, eventual edificate prin proiecte cu finanţare externă, din exerciţiul bugetar european 2021 – 2027
12. Pregătirea/formarea continuă a dispecerilor pentru integrarea agenţiilor specializate de intervenţie, concomitent cu adaptarea curriculum-ului de formare şi implementarea formării dispecerilor în concept integrat.
13. Derularea procesului de integrare a tuturor agenţiilor specializate în dispecerate unice. Pentru realizarea dezideratului, vor fi urmărite ţinte precum:
1. Constituirea şi încadrarea a două noi centre de formare (în total patru centre de formare la nivel naţional) care să contribuie la pregătirea dispecerilor unici (dispeceri de urgenţă).
2. Modernizarea aplicaţiei de dispecerizare, prin introducerea posibilităţii de alertare simultană a tuturor categoriilor de forţe aparţinând agenţiilor specializate de intervenţie, sistem implementat,
în prezent, pe resursele care asigură asistenţă medicală de urgenţă şi acordarea primului ajutor calificat.
3. Analiză constantă asupra oportunităţii şi necesităţii optimizării numărului de dispecerate integrate la nivel naţional.
14. Cadrul legislativ incident sistemului 112 va fi permanent ajustat în vederea implementării măsurilor ce urmează a fi adoptate la nivelul Uniunii Europene şi în acord cu necesităţile de la nivel naţional.
Potrivit raportului, acordul politic privind EECC (Directiva nr.1972/2018 privind instituirea Codului European al Comunicaţiilor Electronice) a fost realizat în iunie 2018, iar directiva a intrat în vigoare la 20 decembrie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 decembrie 2018. Statele membre adoptă şi publică până la 21 decembrie 2020 actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, comunică de îndată Comisiei textul actelor respective şi actele respective începând cu 21 decembrie 2020. Conform noilor prevederi ale EECC utilizatorii finali urmează să aibă acces la serviciile de urgenţă 112 prin intermediul serviciilor de comunicaţii interpersonale. Aceste servicii includ, fără a se limita, servicii de voce furnizate atât de furnizori de servicii de telefonie cât şi de furnizori de servicii interpersonale de voce peste internet din categoria Over The Top – OTT (ex. Skype, Whatsapp), servicii de mesagerie SMS, servicii de mesagerie instant/ comunicaţie text în timp real (ex. Telegram), comunicaţii video. Astfel, ”apelul de urgenţă” care, conform Directivei privind Serviciul Universal era definit ca fiind apel de voce, va fi redefinit prin noţiunea de ”comunicaţie de urgenţă” care va acoperitoate serviciile de comunicaţii interpersonale care permit un astfel de acces la serviciile de urgenţă. De asemenea, pentru a asigura furnizarea uniformă a comunicaţiilor de urgenţă la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană primeşte puterea de a adopta acte delegate ce privesc interoperabilitatea, calitatea, fiabilitatea şi continuitatea comunicaţiilor de urgenţă în Uniune în materie de soluţii privind informaţiile de localizare a apelantului, acces pentru utilizatorii finali cu dizabilităţi şi rutarea către cel mai adecvat PSAP. Primul astfel de act delegat urmează a fi adoptat până la data de 21 decembrie 2022[2]. Pe termen lung, sistemul SNUAU va trebui să acomodeze aceste posibilităţi.
