Două zone industriale, una la ieşirea din Sibiu spre Alba, alta la ieşirea dinspre Autostradă spre DN 1, atrag tinerii cu forţă de muncă din judeţe precum Alba, Vâlcea, Olt sau Hunedoara. Sibiul stă prost, însă, la capitolul infrastructură, deşi se fac paşi şi în această direcţie.

Sibiul fiind, în primul rând un oraş cu istorie, căutat de turişti, accentul s-a pus pe dezvoltarea zonei centrale, iar punctul maxim al investiţiilor a avut loc în anii premergători programului „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”. Aleile şi străzile cochete, cu clădiri istorice, au primit, atunci, cea mai mare atenţie, astfel încât programul european a fost unul de succes.

Au rămas în urmă, însă, cartierele, zonele cele mai populate ale oraşului, care aveau nevoie de investiţii capitale. În ciuda lucrărilor vaste din centru, la periferie încă mai puteau fi găsite străzi de pământ.

Aşa au început lucrări ample de modernizare a străzilor în cartierele de case, iar în paralel s-a intervenit în cartierele vechi de blocuri cu lucrări de infrastructură şi reparaţii inclusiv ale reţelelor de utilităţi, ale iluminatului public şi cablajului metropolitan.

„Am reuşit până în prezent să finalizăm lucrările în şapte zone ale oraşului. O nouă zonă de blocuri a intrat în lucru în iulie, iar în următorii doi ani vom finaliza şi restul cartierelor de blocuri”, spune Astrid Fodor, primarul Sibiului.

În paralel, se investeşte în şcoli, dar şi în modalităţi de petrecere a timpului liber.

„Am creat un skate park de peste 10.000 de metri pătraţi, iar un proiect important este în curs de execuţie şi anume transformarea unui lac într-un obiectiv pentru practicarea sporturilor nautice. Avem ca obiectiv construirea unui centru de agrement şi sport în lunca Cibinului, iar într-o altă zonă vom amenaja un parc de peste 40.000 de metri pătraţi  prin reconversia unui teren neutilizat în prezent. Legătura dintre modernizarea oraşului şi dezvoltarea economică a acestuia este foarte strânsă. Economia locală este sursă de venit pentru bugetul local, iar din aceste fonduri noi putem iniţia investiţii. De aceea, dezvoltarea economică a oraşului este o direcţie strategică pentru Primărie şi facem eforturi conştiente pentru a sprijini investitorii”, povesteşte Astrid Fodor despre modul în care s-a creat, la Sibiu, o legătură între viaţa economică şi administraţie.

Pentru că s-a creat tot mai mult premisa dezvoltării zonelor industriale, unde tot mai multe companii vin, investesc, creează forţă de muncă şi produc plus-valoare, s-a luat decizia unor investiţii mari în cele două zone de fabrici ale oraşului: Zona Industrială Vest – situată în apropierea Aeroportului şi Autostrăzii, pe drumul spre Alba, şi Zona Industrială Est – situată la ieşirea spre Agnita, în apropierea Autostrăzii, dar la ieşirea spre Vâlcea.

În zonele industriale se fac lucrări de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, se măreşte reţeaua de străzi pe măsură ce fabricile îşi cresc şi ele capacităţile de producţie.

„Pentru că transportul angajaţilor este esenţial am achiziţionat autobuze noi, extindem rutele de transport public şi creăm mai multe staţii de autobuz spre aceste zone. În acelaşi sens, le vom conecta mai bine cu oraşul prin noi legături rutiere. Pe de altă parte şi reciproca este valabilă: datorită dezvoltării şi modernizării oraşului, Sibiul este mai atractiv pentru investitori, aceştia găsind în Sibiu un oraş european ca ritm şi direcţii de dezvoltare, funcţional ca infrastructură şi plăcut ca mediu de locuit”, spune primarul.

Angajaţii îşi caută locuinţe în afara oraşului; traficul e un haos

În ceea ce priveşte proiectele imobiliare, Sibiul traversează o perioadă în care se construieşte foarte mult, cererea fiind mare, mai ales că mulţi tineri vin în oraş, atraşi de locurile de muncă, dar şi de viaţa culturală de aici.

Locuinţele au ţinut şi ele pasul cu dezvoltarea, astfel că preţul unui apartament în Sibiu este destul de ridicat. Tinerii s-au reorientat şi au găsit variante mai ieftine în zone din afara Sibiului: Cisnădie, Şura Mare, Cristian, Şelimbăr. O astfel de dezvoltare a ansamblurilor rezidenţiale în zone din afara oraşului a găsit infrastructura nepregătită să preia, la ore fierbinţi, traficul de la intrările, respectiv ieşirile din oraş, atunci când muncitorii merg spre locurile de muncă sau când se întorc acasă.

Este cazul drumului care leagă oraşele Sibiu şi Cisnădie, tranzitat de sute de maşini în fiecare dimineaţă şi seară. Aici, pentru un drum de patru – cinci kilometri, şoferii ajung să stea în coloană, uneori, o oră.

La fel se întâmplă la intrarea în Sibiu, dinspre Zona Industrială Vest. Oraşul este sufocat de maşinile care tranzitează oraşul, în loc să iasă spre centura ocolitoare.

Pentru că s-a discutat mult despre Zona Metropolitană, care ar putea rezolva măcar o parte din aceste probleme legate de infrastrucură, primarul Sibiului, Astrid Fodor, spune că un astfel de tip de asociere va deveni un subiect de interes pentru oraşul pe care îl conduce doar „în momentul în care se va adopta o legislaţie pentru zonele metropolitane care să asigure inclusiv consolidarea poziţiei decizionale a municipiilor, raportat la numărul de locuitori şi maximizarea impactului dezvoltării urbane”. Această cerinţă a comunicat-o Fodor şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Directoratului General Regio.

Până atunci, se încearcă modernizarea transportului public pentru ca acesta să constituie o alternativă la transportul cu autovehiculul propriu. Primăria Sibiu a achiziţionat 65 de autobuze noi, moderne, alte aproximativ 60 de mijloace de transport ecologice fiind în curs de achiziţionare pe proiecte finanţate din fonduri europene.

De asemenea o alternativă este transportul cu bicicleta în oraş, în acest sens urmând să fie create piste pe malul Cibinului şi către zona centrală, precum şi pe Calea Dumbrăvii, care va lega centrul de ieşirea spre Pădurea Dumbrava, unde va fi zonă de agrement.

Totodată, Primăria Sibiu are în vedere noi drumuri, alternative pentru arterele aglomerate.

Au fost iniţiate deja proiecte de construcţie a mai multor drumuri de legătură între Zona Industrială Vest şi oraş, proiecte de lărgire şi modernizare a podului de pe şoseaua Alba Iulia, la intrarea în oraş dinspre Alba Iulia, precum şi proiecte pentru construcţia unui nou pod peste râul Cibin împreună cu un drum direct de legătură între cartiere care să atenueze aglomeraţia pe străzile principale ale oraşului, suprasolicitate la orele de vârf.
Cât despre una dintre cele mai aglomerate ieşiri din oraş, cea spre Cisnădie, reprezentanţii Primăriei Sibiu spun că se va lărgi drumul şi se va crea un drum de legătură cu Calea Dumbrăvii – drumul spre Pădurea Dumbrava şi Păltiniş, pentru a descărca astfel mai uşor traficul de la intrarea în Sibiu.

Municipalitatea va construi două parcări subterane de mare capacitate în zona centrală, pentru care a pornit deja studiile, iar încă una va fi construită în unul dintre cele mai aglomerate cartiere ale oraşului şi va fi supraterană.

Creşterea economică

Economiştii spun că balanţa  comercială a Sibiului este pozitivă. În ultimul an, exporturile au însumat 3,2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii precedenţi, iar importurile 2,5 miliarde lei. De asemenea, salariul mediu net a fost de 2.806 lei în februarie 2019, cel mai mare din regiunea Centru şi mai mare decât cel la nivel de ţară.

„Noi spunem  că Sibiului îi merge bine din punct de vedere economic.  Această creştere s-a produs <pas cu pas>, adică dezvoltând mai întâi zona industrială vest la începutul anilor 2000, dezvoltând în paralel oraşul şi infrastructura, investind în educaţie, punând accent pe instruirea forţei de muncă, dezvoltând sistemul de învăţământ dual, promovând toate aceste atuuri în faţa investitorilor şi arătând seriozitate în faţa acestora prin menţinea unei predictibilităţi şi stabilităţi a taxelor şi impozitelor locale în ciuda schimbărilor frecvente ale legislaţiei, menţinând administraţia locală deschisă investitorilor, păstrând un dialog constant cu cluburile de afaceri şi recunoscând mereu contribuţia semnificativă a mediului economic în dezvoltarea oraşului, ca  un partener al administraţiei locale şi a comunităţii”, spune primarul Astrid Fodor.

Aceasta este cea lăsată în urmă de Klaus Iohannis pentru a conduce Sibiul,  cel care după 14 ani de mandate a luat calea Bucureştiului pentru un mandat de preşedinte.

Dacă va reuşi construirea Centurii de Sud a oraşului, un proiect ambiţios şi necesar, Astrid Fodor are ocazia să îl depăşească pe Klaus Iohannis. Pentru acest lucru vor fi necesare numeroase studii, colaborări cu Consiliul Judeţean Sibiu şi primării din zonă, deoarece drumul ar urma să plece din DN 1 – comuna Cristian, să ocolească Aeroportul Sibiu, spre cartierele de la ieşirea spre Păltiniş şi să iasă prin pădurea unde este amplasat Centrul Chinologic.

Drumul ar trebui, apoi, să ajungă spre punctul fierbinte care leagă oraşele Cisnădie şi Sibiu, să ocolească şi comuna Şelimbăr, şi să ajungă din nou în DN 1 – DN 7, spre Vâlcea, de unde, în viitor, să se lege la Autostrada Sibiu – Piteşti.

Până la realizarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte ale Sibiului din ultimul sfert de veac, Astrid Fodor continuă politica dusă de Klaus Iohannis, cel cu care a păstrat relaţii bune şi după ce fostul edil a ajuns preşedinte. Actualul primar al Sibiului a dus mai departe toate proiectele începute de Iohannis şi, la fel ca şi el, are, în Consiliul Local, o majoritate formată din FDGR (din care face parte) şi PNL.

Mai mult, ca o întărire a relaţiei dintre cele două formaţiuni politice, Astrid Fodor este în relaţii foarte bune cu preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, care face parte din PNL, partid în care s-a înscris Klaus Iohannis cu puţin timp înainte de candida la preşedinţie.

Fodor „se desparte” de Iohannis la capitolul „comunicare”: dacă pe vremea când era primar, Iohannis era cunoscut pentru conferinţele de presă organizate „la 11 fix, joia”, Fodor nu are astfel de ieşiri publice. De asemenea, după plecarea lui Iohannis, sibienii nu se mai întâlnesc cu primarul pe şantiere: fostul edil obişnuia să plece neanunţat din Primărie, cu maşina, şi să ia prin surprindere angajaţii care lucrau la şantierele oraşului.