Mii de unguri au ieşit joi pe străzile Budapestei pentru a manifesta împotriva actualului guvern al conservatorului Peter Magyar, într-o demonstraţie convocată de Fidesz, partidul predecesorului său, ultranaţionalistul Viktor Orban, informează EFE.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sub sloganul „Opriţi tirania”, câteva mii de persoane, potrivit portalului de ştiri Hvg.hu, s-au adunat în faţa sediului preşedinţiei, la Castelul Buda.

În apelul său la acţiune, Fidesz, care a guvernat timp de 16 ani consecutivi sub conducerea lui Orban înainte de a pierde alegerile parlamentare din aprilie, a declarat că actualul guvern „demontează statul de drept şi instituţionalizează tirania”.

Protestatarii şi-au manifestat respingerea faţă de un pachet de reforme constituţionale prezentat parlamentului de guvernul condus de Tisza, partidul lui Magyar.

Proiectul de lege extinde autonomia Oficiului Judiciar Naţional şi a Curţii Supreme, stabilind totodată o limită de vârstă de 70 de ani pentru numirea unui magistrat în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

În plus, măsurile introduse au ca obiectiv destituirea actualului preşedinte, Tamas Sulyok, un politician loial lui Orban, şi crearea unei entităţi publice menite să recupereze fonduri presupus deturnate de oligarhi apropiaţi regimului fostului premier.

Fostul preşedinte ungar Janos Ader, unul dintre fondatorii Fidesz, le-a declarat protestatarilor că „modificările constituţionale anunţate de guvern semnifică prăbuşirea statului de drept” şi urmăresc să-l înlăture pe Sulyok din funcţie în mod ilegal.

La rândul său, actualul guvern susţine că obiectivul reformelor este „restaurarea democraţiei constituţionale” după ce ţara s-a abătut de la standardele sale democratice fundamentale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În timpul celor patru mandate consecutive la putere (2010-2026), Orban a subminat o mare parte din statul de drept din Ungaria prin centralizarea puterii, limitarea autonomiei sistemului judiciar, controlul presei şi modificarea legii electorale, măsuri care au determinat Uniunea Europeană să îngheţe o parte din fondurile UE alocate ţării, notează EFE.

Magyar şi partidul său, Tisza, au câştigat alegerile parlamentare din acest an cu majoritate absolută, după o campanie în care au promis că vor demite înalţi funcţionari numiţi de guvernul anterior – pe care i-au numit „marionetele lui Orban” – vor restabili instituţiile şi vor îndeplini cerinţele Bruxelles-ului pentru deblocarea fondurilor comunitare.

Liderii dreptei populiste din Europa încearcă să gestioneze problemele juridice și politice, mizând pe ideea că electoratul va percepe acțiunile ca pe o conspirație a sistemului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o coincidență remarcabilă, Marine Le Pen și Nigel Farage, două figuri centrale ale populismului de dreapta din Europa, s-au confruntat simultan în această săptămână cu decizii majore din partea a ceea ce ei numesc „sistemul” sau „establishment-ul”.

Marine Le Pen, liderul de facto al partidului francez Adunarea Națională, a fost găsită vinovată de delapidare de fonduri europene în cadrul unei audieri în apel și a fost condamnată să poarte o brățară electronică de monitorizare timp de un an.

La doar o oră distanță, Nigel Farage, artizanul mișcării Brexit și liderul formațiunii Reform UK – care în prezent conduce în sondajele de opinie din Marea Britanie – a demisionat din funcția de parlamentar. Decizia a survenit pe fondul unei presiuni mediatice și politice intense privind aranjamentele sale financiare și relația de prietenie cu o persoană condamnată penal.

Cu toate acestea, în loc să se retragă din viața publică, ambii politicieni au reconfigurat rapid situația, intrând direct în logica campaniei electorale.

O strategie comună bazată pe modelul american

„Farage și Le Pen sunt două fețe ale aceleiași monede”, a declarat pentru POLITICO Pieyre-Alexandre Anglade, deputat din partea partidului liberal Renaissance al președintelui Emmanuel Macron. „Este aceeași ideologie și, în mod clar, același program politic. Există asemănări enorme în modul în care fac politică, în denunțarea unui sistem din care amândoi fac parte de mult timp și în subminarea instituțiilor democratice.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La câteva ore după pronunțarea verdictului, Le Pen și-a lansat campania pentru alegerile prezidențiale de anul viitor din Franța. În același timp, Farage și-a provocat criticii la un scrutin parțial în circumscripția sa, lăsând decizia finală în seama alegătorilor.

Strategia adoptată de cei doi urmează îndeaproape tactica aplicată de președintele american Donald Trump în campania din 2024: respingerea tuturor acuzațiilor; declararea proceselor drept o conspirație a elitelor împotriva cetățenilor de rând; mobilizarea bazei electorale în jurul ideii de „victimă a sistemului”.

În cazul lui Trump, această abordare a funcționat, poziția sa în sondaje îmbunătățindu-se după procesele penale, devenind primul președinte american ales din postura de persoană condamnată.

Mizele politice din Franța și Marea Britanie

Efectele acestei strategii sunt monitorizate atent de analiști, având în vedere că Franța își va alege noul președinte peste zece luni, iar Le Pen conduce strâns în mai multe sondaje naționale. În Marea Britanie, mișcarea lui Farage are potențialul de a deveni o forță majoră în Parlament, plasându-l printre favoriții la funcția de prim-ministru.

Nigel Farage demisionează din Parlament și provoacă alegeri parțiale la Clacton. Liderul populist anunță că va candida din nou și va fi „o confruntare între popor și sistem”

Susținătorii lui Farage afirmă că demisia sa este o reacție la o „operațiune” orchestrată de oponenții politici și de mass-media tradițională pentru a-i bloca ascensiunea. Danny Kruger, coordonator în cadrul Reform UK, a susținut că sistemul încearcă să schimbe regulile jocului politic pentru a împiedica partidul să preia puterea.

În Franța, Le Pen a descris inițial acțiunile justiției drept practici specifice „regimurilor autoritare”, după ce o instanță inferioară îi impusese o interdicție de cinci ani de a candida. După verdictul din apel, care a confirmat vinovăția dar a permis candidatura sa la prezidențiale, Le Pen a anunțat un nou recurs la Curtea de Casație, suspendând aplicarea măsurii monitorizării electronice până la o decizie definitivă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Deputatul Adunării Naționale, Matthias Renault, a respins caracterizarea strategiei drept „trumpistă”, afirmând că este doar exercitarea unui drept legal de apel. Totuși, primele date arată că abordarea funcționează: un sondaj Ifop realizat după verdict o plasează pe Le Pen în fața fostului premier de centru-dreapta Edouard Philippe, cu 54% la 46% într-un potențial tur al doilea.

Nemulțumirea structurală a electoratului

Stijn van Kessel, profesor de politică comparată la Universitatea Queen Mary din Londra, explică succesul acestui discurs prin faptul că milioane de alegători din Franța și Marea Britanie se simt, la rândul lor, marginalizați de politicile actuale. Creșterea costului vieții, degradarea serviciilor publice și sentimentul de erodare a identității naționale au alimentat neîncrederea în partidele tradiționale.

„Politicieni precum Nigel Farage și Marine Le Pen au reușit să capteze aceste sentimente anti-imigrație și neîncrederea alegătorilor, oferind o explicație simplă pentru problemele structurale cu care se confruntă cetățenii”, consideră van Kessel.

Riscurile tactice și factorul imprevizibil

Deși strategia prezintă avantaje, riscurile nu lipsesc. Decizia lui Farage de a provoca un scrutin parțial în Clacton ar putea deveni irelevantă după ce principalele partide politice au refuzat să nominalizeze candidați, numind demersul o „farsă electorală”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Singurul contracandidat de profil care s-a înscris în cursă este o figură satirică cunoscută în Marea Britanie sub numele de „Count Binface” (Contul Tomberon), un personaj comic costumat care candidează în mod tradițional împotriva liderilor politici marcanți. Absența candidaților tradiționali ar putea transforma scrutinul într-o confruntare simbolică bizară, cu potențial de a afecta imaginea publică a liderului Reform UK.

Cu toate acestea, experții avertizează că problemele de moment nu vor diminua automat sprijinul pentru populiști. „Susținerea pentru partidele de extremă dreaptă nu dispare pur și simplu pentru că un politician are o zi dificilă în instanță sau în Parlament”, a concluzionat van Kessel.

Revenită în a doua competiție continentală după 54 de ani, echipa de fotbal Universitatea Cluj a terminat la egalitate (0-0) cu Dinamo Kiev, în această seară, pe Arena Lublin din Lublin (Polonia), în prima manșă a turului întâi preliminar al Europa League.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ardelenii au scos un rezultat pozitiv și se pot socoti norocoși în contextul în care ucrainenii au dominat clar confruntarea. Dinamo Kiev a avut prima mare ocazie în minutul 8, când Pihalionok a rămas singur, însă a reluat slab cu capul din 6 metri și portarul cipriot Michael a reținut. Același jucător de la Dinamo Kiev (min. 19) a șutat de la 12 metri puțin pe lângă poartă.

Clujenii au reușit să echilibreze meciul și și-au creat o ocazie uriașă de gol, însă Oucasse Mendy (min. 36) a ratat singur cu portarul de la 10 metri, Neșceret având o intervenție remarcabilă.

Ucrainenii au revenit în atac și Șaparenko a ieșit la rampă înainte de pauză. Acesta a trimis un șut peste poartă de la 12 m (min. 43) și a mai avut o execuție din unghi (min. 45), la care Michael a bâlbâit mingea. Pe finalul primei părți, Dubinceak (min. 45+1) a șutat în plasa laterală a porții.

La reluare, Brajko (min. 47) l-a testat pe Michael cu un șut de la 30 de metri. Apoi, Coubiș a avut o acțiune personală frumoasă (min. 56), încheiată cu un șut din unghi, blocat de defensiva ucraineană.

Portarul cipriot al lui „U” s-a evidențiat la șuturile lui Buialski (min. 67) și Ponomarenko (min, 68), apoi Cristea a fost cel care l-a blocat pe Ponomarenko (min. 77).

În minutul 79, Șaparenko a ratat una dintre cele mai mari ocazii ale lui Dinamo Kiev, acesta șutând în transversală de la 15 metri. Apoi, în minutul 83, Dubinceak a expediat un șut de la 24 de metri, însă mingea s-a dus pe lângă țintă.

În minutul 84, nocturna s-a oprit parțial, jocul fiind întrerupt circa 7 minute. Până la final, Dinamo Kiev a mai reușit să își creeze o ocazie bună de gol prin Redușko (min. 90+7), mingea șutată de la 22 de metri trecând razant cu transversala.

Confruntarea din Polonia a consemnat revenirea formației din inima Transilvaniei în a doua competiție continentală, după 54 de ani de la participarea în Cupa UEFA. În ediția 1972/1973, „U” a fost eliminată de Levski Sofia la capătul unei „duble” foarte spectaculoase (4-1 și 1-5).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Manșa secundă se va juca pe 16 iulie, pe Cluj Arena (20:30).

Dacă va trece de Dinamo Kiev, „U” Cluj va da peste PAOK Salonic (Grecia), fosta echipă a lui Răzvan Lucescu. În cazul unui eșec, va evolua în Conference League cu SK Brann (Norvegia).

Dinamo Kiev – Universitatea Cluj 0-0

LUBLIN (9 iulie 2026) * Arena Lublin * Arbitru: Joonas Jaanovits * Arbitri asistenți: Aron Harsing, Silver Koiv * Arbitrul nr. 4: Kristo Kulljastinen (toți din Estonia) * Arbitrul video: Aleandro Di Paolo (Italia) * Arbitrul asistent video: Kristo Tohver (Estonia)

Cartonaș galben: Drammeh (min. 71).

Dinamo Kiev: 35. Ruslan Neșceret – 94. Tomasz Kedziora, 40. Kristian Bilovar, 32. Taras Mihavko, 44. Vladislav Dubinceak – 8. Oleksandr Pihalionok (cpt. / 29. Vitali Buialski, 61), 6. Volodimir Brajko, 10. Mikola Șaparenko – 9. Nazar Voloșin (16. Shola Ogundana, 90+2), 11. Matvii Ponomarenko, 70. Bogdan Redușko.

Rezerve neutilizate: 43. Ilia Olhovîi, 71. Viaceslav Surkis – 2. Konstantin Vivcearenko, 13. Maksim Korobov, 15. Valentin Rubcinski, 20. Oleksi Gusiev, 23. Navin Malîș, 39. Eduardo Guerrero, 66. Aliou Thiare, 87. Vladislav Herîci.

Antrenor: Igor Kostiuk.

Universitatea Cluj: 46. Neofytos Michael – 33. Jug Stanojev, 6. Iulian Cristea, 4. Andrei Coubiș, 27. Alexandru Chipciu (cpt.) – 8. Dorin Codrea, 7. Mouhamadou Drammeh (18. Pedro Pinho, 84) – 14. Marius Ștefănescu, 94. Ovidiu Bic, 29. Oucasse Mendy (12. Friday Adams, 65) – 19. Issouf Macalou (25. Alibek Aliev, 74).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rezerve neutilizate: 1. Ștefan Lefter, 99. Tudor Coșa – 2. Alin Chinteș, 9. Atanas Trică, 10. Dan Nistor, 20. Ibuchi Chukwu, 22. Florent Poulolo, 59. Alin Techereș, 98. Gabriel Simion.

Antrenor: Cristiano Bergodi.