Actualitate
Poate au fost obligaţi să fabrice dosarul, îi invit să spună
Horia Georgescu, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când instanţa supremă a pronunţat decizia prin care a fost achitat definitiv, s-a simţit „eliberat”.
„Am simţit că s-a făcut dreptate. Rămân, însă, urme adânci. Aceşti ani au fost un calvar pentru mine şi pentru familia mea, care nu poate fi descris în cuvinte. Mi-a fost distrusă cariera. O mare nedreptate şi un abuz de la cap la coadă, ce se dovedeşte a fi o ruşine în istoria justiţiei române”, a spus Horia Georgescu.
Fapta pentru care fostul şef ANI a fost trimis în judecată nu este prevăzută de legea penală, acesta fiind temeiul achitării definitive, a subliniat acesta, care a mai adăugat că nicio decizie a Curţii Constituţionale nu a cântărit în privinţa soluţiei magistraţilor.
„(Infracţiunea, n.r.) A fost o invenţie juridică privind o atribuţie pe care nu o aveam şi care nu este prevăzută în legislaţia primară sau secundară. Fac această observaţie pentru că am văzut şi interpretări conform cărora aş fi fost achitat datorită „slăbirii” abuzului în serviciu de către Curtea Constituţională. Nimic mai fals. Decizia Curţii Constituţionale din România privind abuzul în serviciu şi redefinirea acestuia nu se aplică în speţa de faţă. Pur şi simplu a fost o interpretare greşită prin care procurorul a adăugat la lege ceva ce nu exista”, a explicat Georgescu.
Experţii independenţi desemnaţi de instanţa de judecată au stabilit faptul că prejudiciul invocat de procurorii DNA în dosarul ANRP a fost, de fapt, o eroare a expertizelor specialiştilor DNA, subliniază Horia Georgescu.
„Acest dosar a avut un parcurs cel puţin ciudat încă de la debutul lui. A fost o situaţie unică în activitatea DNA când o persoană, adică eu, a fost scoasă din instituţie în cătuşe cu mâinile la spate. În mass media s-a vehiculat un prejudiciu de 80 milioane euro care s-a dovedit în instanţă a fi o minciună uriaşă, fără nicio bază reală”, explică sursa citată.
Odată cu soluţia de achitare definitivă, Horia Georgescu spune că imaginea sa este reabilitată, însă nu poate da uitării cei 4 ani şi jumătate, cât a durat procesul: „E o povară pe care trebuie să o duc toată viaţa”.
Încă din timpul procesului, acesta a depus mai multe sesizări la Inspecţia Judiciară şi la diferite instanţe deoarece s-a „lovit de abuzuri”.
„Eu îmi doresc ca DNA să analizeze profund aceste situaţii şi să identifice cauzele, în aşa fel încât aceste abuzuri să nu se mai întâmple niciodată. Sunt zeci de achitări definitive, zeci de familii, cariere şi destine distruse. Cred că DNA are propriile resurse şi instrumente ca să analizeze, să descopere, să elimine şi sa sancţioneze cauzele care au dus la astfel de situaţii. Obiectiv, procurorul de caz şi specialiştii au greşit, voit sau nu, dar în situaţia dată nu trebuie culpabilizată instituţia şi nici misiunea pe care o are. Eu nu pot nominaliza alţi decidenţi responsabili de aceste dosare cu erori, pentru că aş specula şi nici nu am instrumente să verific. Poate au fost obligaţi să fabrice acest dosar fără probe şi atunci îi invit să spună ce s-a întâmplat”, a punctat Horia Georgescu.
Acesta a continuat spunând că adevărul se va afla, într-un final. Cu toate acestea, lupta anticorupţie trebuie să meargă mai departe în ţara noastră, consideră fostul şef ANI.
„Dar e crucial sa fie făcută în baza legii, cu respectarea drepturilor, cu probe, profesionist, documentat şi, mai ales, fără abuzuri sau interpretări halucinante ale legii şi fără nici o logică juridică. Asta va aduce credibilitate. Nu voi uita niciodată prin ce am trecut, iar în viitor voi reflecta profund în legătură cu fiecare proces de decizie şi voi aplica un filtru critic prin prisma a ceea ce am experimentat recent”, mai spune Horia Georgescu.
Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a fost achitat definitiv, la începutul acestei săptămâni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în dosarul privind despăgubirile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În urmă cu doi ani, pe 14 februarie 2018, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate a fost condamnat, în primă instanţă, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Georgescu susţinea atunci că este nevinovat şi anunţa că o să conteste decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„La capătul a trei ani ruşinoşi pentru Justiţia din România, am fost condamnat printr-o decizie nedreaptă şi profund părtinitoare în care magistratul Ana Maria Trancă a ales să se poarte ca un procuror al DNA şi nu ca un judecător imparţial. Îmi voi exercita calea legală de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ştiu că, în cele din urmă, voi fi achitat, oricât ar dura acest proces”, scria fostul şef ANI, pe Facebook în urmă cu doi ani.
DNA l-a acuzat că, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, ar fi emis, alături de ceilalţi inculpaţi din dosar, în trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu corespundeau Standardelor Internaţionale de Evaluare, cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. Scopul a fost, potrivit procurorilor, supraevaluarea imobilelor respective, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat la nu mai puţin de 84,5 milioane euro.
Important după decizia de marţi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este că judecătorii au lăsat nesoluţionată latura civilă a cauzei, adică analizarea legalităţii despăgubirilor acordate de această presupusă reţea de la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în cele trei dosare de despăgubire.
În timpul mandatului lui Horia Georgescu, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, că ar fi fost incompatibil, pe vremea când era primar al Sibiului, deoarece deţinea şi funcţiile de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul a două firme, respectiv S.C. Apă Canal S.A. Sibiu şi S.C. Pieţe S.A. Pe 21 ianuarie 2015, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, că şeful statului nu a fost incompatibil în perioada în care a fost primar al Sibiului.
De altfel, Horia Georgescu a fost audiat, în aprilie 2018, pe această temă în cadrul Comisiei pentru control a activităţii SRI. După audieri, şeful comisiei parlamentare anunţa că fostul şef al ANI le-a spus că George Maior, fost director al SRI, se interesa de dosarele Agenţiei, mai ales de cauza privind posibila incompatibilitate a lui Klaus Iohannis.
„Întrebarile adresate domnului Horia Georgescu au fost daca a avut discuţii cu domnul Maior legat de dosarele ANI. Răspunsul a fost da. Au avut discutii şi când dosarele erau în instanţă. Domnul Maior se interesa de dosare în instanţă. Discutiile erau legate de parlamentari, ministri, nu de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Interesant e ca în cazul primarului municipiului Sibiu a făcut o excepţie în sensul acesta. Ultima discuţie cu domnul Maior despre dosarul domnului Iohannis a fost pe 19 septembrie 2014. Acest lucru o sa-l verificăm la comisie, pentru că am inteles ca a fost un apel pe telefonul operativ de la SRI şi de la ANI“, declara la acea vreme Claudiu Manda, şeful Comisiei SRI.
În prima sa audiere, Horia Georgescu le-a spus membrilor Comisiei de control SRI că a avut o relaţie foarte apropiată cu fostul director SRI, pe care îl considera chiar prieten, în condiţiile în care George Maior a susţinut, tot în faţa Comisie, că îl cunoştea vag pe acesta.
Ulterior, Raportul Comisiei de control SRI privind colaborarea dintre SRI şi ANI a arătat că faptele fostului şef al Serviciului, George Maior, ”se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă”.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare...
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 2 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”