Actualitate
Judeţele cu cea mai mare prezenţă şi cele cu cea mai slabă, la alegerile prezidenţiale 2019
UPDATE 19.00 Prezenţa la vot era de 45,08 la nivel naţional. Judeţul cu cea mai mare prezenţă la vot rămâne Ilfov, unde la ora 19.00 prezenţa a ajuns la 58,06.
Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 19.00, este de 45,08%, comparativ cu primul tur
Potrivit datelor oficiale, până la ora 19.00 au votat 8.212.964 de alegători, dintre care 4,7 milioane în mediul urban şi 3,4 milioane în mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (58,3%), Cluj (55,1%), Sibiu (50,6%).
Judeţe codaşe: Vaslui (34,2%), Covasna (34,7%), Satu Mare (35,6%).
În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 19.00 a fost de 47,3%.
În anul 2014, la aceeaşi oră, prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale era de 48,8%.
UPDATE 18.00 Potrivit datelor oficiale, până la ora 18.00, s-au prezentat la urne peste 7,6 milioane de votanţi, dintre care 4,4 milioane în mediul urban şi 3,2 milioane în mediul rural.
Judeţele fruntaşe: Ilfov (53,6%), Cluj (50,8%), Braşov (47,4%).
Judeţe codaşe: Covasna (31,,8%), Vaslui (32,7%), Satu Mare (33,2%).
În Capitală, prezenţa la vot a fost, la ora 17.00, de 43,6%.
La alegerile din primăvară de la europarlamentare, la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 39%.
Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.
UPDATE 17.50 Potrivit datelor BEC, prezenţa la alegerile prezidenţiale a depăşit nivelul de 40% la nivelul întregii ţări
UPDATE ora 17.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 17.00, este de 37,9%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 35,07%.
Potrivit datelor oficiale, 6.910.900 şi-au exprimat dreptul de vot pe teritoriul ţării. Dintre aceştia aproape patru milioane sunt din mediul urban, restul fiind din mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (47,5%), Cluj (45,2%), Braşov (42,8%).
Judeţe codaşe: Covasna (28,4%), Satu Mare (29,6%), Vaslui (29,9%).
În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 39,1% (însemnând 702.894 alegători).
La aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamntare din luna mai 2019, prezenţa la vot era de 35,07%.
Nu există date comparative cu primul tur al alegerilor din 2014, deoarece atunci raportarea BEC a fost pentru ora 19.00.
UPDATE ora 16.00 Prezenţa la vot este de 33,4%. Potrivit datelor oficiale, până la ora 16.00 au votat 6.093.433 de alegători, dintre care 716.855 pe liste suplimentare.
În mediul urban au votat 3.532.399 alegători, iar în mediul rural 2.561.034.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (41,6%), Cluj (39,9%), Braşov (38,3%).
Judeţe codaşe: Covasna (25,2%), Satu Mare (25,8), Vaslui (26,5%).
În Cpitală, prezenţa la vot la ora 16.00 era de 34,5%.
Participarea la vot la ora 16.00 este mai mică comparativ cu primul tur din anul 2014, atunci când era de 35,1%.
Participare record în secţia de votare de la Păltiniş. Prezenţa: 411%. Prezenţă masivă a turiştilor este şi în Băile Felix, jud. Bihor.
UPDATE ora 15.00 Prezenţa la urne a urcat la 29,2%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 27,68%. Peste 5.372.025 de români au votat: mediul urban – 3.158.316, mediul rural – 2.226.223.
UPDATE ora 14.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 14.00, este de 25%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 23,91%.
Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 14.00 a fost de 25%, însemnând un număr de 4.555.343 de oameni. Dintre aceştia, 2.707.473 sunt din mediul urban şi 1.847.870 din mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (31,4%), Cluj (29,3%), Braşov (29,3%)
Judeţe codaşe: Satu Mare (18,4%), Covasna (18,5%), Vaslui (19,5%).
În Capitală, la ora 14.00, prezenţa la urne a fost de 26,3%.
UPDATE ora 13.30 Peste 4.441.528 de români au votat până la această oră. Mediul urban – 2.644.049, mediul rural -1.803.119
UPDATE ora 13.00 Prezenţa la vot este de 20,68%, comparativ cu primul tur ale alegerilor prezidenţiale din 2014, când prezenţa, la aceeaşi oră, era de 20,75%. La ora 13.00, şi-au exprimat votul, pe teritoriul ţării, 3.768.091 de votanţi, dintre care 433.218 pe liste suplimentare şi 12.827, care au solicitat urne mobile.
Dintre votanţi, 2.256,446 sunt din mediul urban şi 1.511.645 sunt în mediul rural.
UPDATE ora 12.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 12.00, este de 15,82%, comparativ cu europarlamentarele din luna mai, când prezenţa, pentru aceeaşi oră, a fost de 15,06%.
Până la ora 12.00, şi-au exprimat votul 2.882.075, dintre care 1,724,928 în mediul urban şi 1,157,147 în mediul rural.
Judeţe fruntaşe: Ilfov (20,3%), Constanţa (19%), Teleorman (18,7%)
Judeţe codaşe: Satu Mare (11%), Covasna (11,2%), Maramureş (12,3%).
În Capitală, prezenţa la vot, la ora 12.00, a fost de 16,27%.
La ora 12.00, în cadrul alegerilor europarlamentare din luna mai 2019, prezenţa era de 15,06 %.
Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.
UPDATE ora 11.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot pentru ora 11.00, este de 11,08%. Aceasta este mai mare comparativ cu cea înregistrată la alegerile europarlamentare din luna mai, când, la aceeaşi oră participarea era de 10,5%.
În mediul urban, până la ora 11.00, au votat 1.190.393, iar în mediul rural şi-au exprimat dreptul de vot 829.311.
Prezenţe mari: Ilfov (14,4%), Teleorman (14,1%), Olt (13,6%).
Prezenţe reduse: Covasna (7,79%), Satu Mare (7,84%), Bihor (8,58%).
Până la ora 11.00, din totalul de 18.217.156 de persoane înscrise pe liste permanente şi-au expirmat opţiunea 1.777.881. Alţi 239.510 au votat pe liste suplimentare, iar 2.313 au cerut lista mobilă.
În total, până la ora 11.00, au votat 2.019.704 de români.
În luna mai, la aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamentare, prezenţa era de 10,5%.
Nu se poate face o comparaţie cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, deoarece la acea vreme raportările BEC erau mai rare, existând la prânz prezenţa doar pentru ora 13.00.
UPDATE ora 11.00 Agenţia MEDIAFAX va prezenta, la ora 21.00, rezultatul exit poll la alegerile prezidenţiale, realizat de institutele de sondare CURS-AVANGARDE, după votul de astăzi.
UPDATE ora 10.50 În diaspora au votat 320.656 de români, dublu faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Cei mai mulţi români – 58.314 – au votat în Italia, în Marea Britanie – 51.824, în Germania – 44.424 şi Spania – 39.049.
UPDATE ora 10.40 La ora 10.00, la secţia de vot nr. 259, amenajată în Şcoala Gimnazială „George Enescu” din Sinaia a fost înregistrată o prezenţă 33,46 %, în condiţiile în care media pe judeţ era, la aceeaşi oră, 8.97%.
UPDATE ora 10.30 Prezenţe record în ţară, în primele 3 ore de vot. La secţia din Ostrovu Mare, judeţul Mehedinţi, prezenţa la vot este de 82,4%.
UPDATE ora 10.10 Potrivit datelor oficiale, până la ora 10.00 au votat 1.256.029, reprezentând 6,89% din alegători. Dintre aceştia, 653 au cerut urnă mobilă, iar 161.660 au votat pe liste suplimentare.
Surprinzător, în mediul urban au votat aproape 725.000, în timp ce în mediul rural prezenţa este la ora 10.00 de 531.000.
Cea mai mare prezenţă la vot: Teleorman (9,40%), Ilfov (9,39%) şi Olt (8,84%).
Cea mai redusă prezenţă la vot: Covasna (4,54%), Satu Mare (4,83%), Harghita (5,11%).
În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.
La alegerile europarlamentare din acest an, prezenţa de vot la ora 10.00 a fost de 6,56%.
UPDATE ora 10.00 Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 10.00, este de 6,89%, în timp ce în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa la vot la aceeaşi oră, era de 6,55%.
UPDATE ora 09.40 Peste un milion de români au votat în ţară în primele 3 ore de la deschiderea urnelor. La ora 09.40, se înregistrau 1.018.068 de votanţi, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Dintre aceştia, 583.357 votaseră în mediul urban, iar 434.711, în mediul rural.
Judeţele cu cea mai ridicată prezenţă la vot sunt Ilfov, Teleorman, Olt, Giurgiu şi Constanţa, în timp ce la coada clasamentului se află Covasna, Satu Mare, Harghita, Maramureş şi Arad.
UPDATE ora 09.00 Prezenţa în primul tur al alegerilor prezidenţiale la ora 09.00 este de 3,51%. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în Bucureşti, Constanţa, Prahova, Iaşi şi Dolj, prezenţa cea mai scăzută fiind în Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare. Prezenţa la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, de la ora 09,00, era de 3,36%.
Un număr de 640.431 de alegători votaseră până la ora 09.00 în secţiile de vot din ţară, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). Dintre aceştia, 536.675 erau votanţi pe liste permanente, iar 103.620, pe liste suplimentare.
136 de alegători au votat folosindu-se de urna mobilă.
Numărul alegătorilor care au votat, până la ora 09.00, în mediul urban era de 362.275, în timp ce în mediul rural votaseră 278.156 de români.
Cei mai mulţi votanţi s-au înregistrat în Bucureşti- 59.675, Constanţa – 28.915, Prahova – 24.836, Iaşi- 24.432 şi Dolj – 21.962, în timp ce judeţele Covasna, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Satu Mare înregistrează un număr redus de votanţi.
Procentual, ca şi prezenţă, judeţul aflat în top este Ilfovul, cu 5,18 %, în timp ce la coada clasamentului se află judeţul Covasna, cu o prezenţă de 2,19 %.
UPDATE ora 08.48 Numărul românilor care au votat în ţară a depăşit 500.000. Capitala, pe primul loc
Numărul românilor care au votat în ţară la primul tur al alegerilor prezidenţiale a depăşit, duminică dimineaţă, pragul de 500.000, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti.
La ora 08.43, se înregistrau 510.285 de alegători care votaseră în secţiile din ţară în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi o prezenţă de 2,80%, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).
Cei mai mulţi votanţi se înregistrează în continuare în Bucureşti, respectiv 47.873 la ora 08.43.
Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este Covasna, cu 3.185 de alegători care au votat.
UPDATE ora 08.00 Prezenţa la urne la această oră este de 1,46%, peste prezenţa la europarlamentarele din mai 2019. Cei mai mulţi votanţi sunt în continuare în Capitală, respectiv 24.659 până duminică, la ora 08.00. Judeţul cu cea mai slabă participare la vot este judeţul Covasna, unde 1.515 de oameni au votat.
UPDATE ora 7.50 Topul judeţelor cu cea mai mare prezenţă la vot Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Prahova, Cluj. La polul opus se află Covasna, Harghita, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi.
UPDATE ora 7.50 209.677 de români au votat în secţiile din ţară în prima oră de la deschiderea urnelor.
UPDATE ora 7.40 În doar 20 de minute de la deschiderea urnelor, în ţară au votat 102.000 de români.
UPDATE ora 7.15 Peste 50.000 de români au votat în primele 10 minute de la deschiderea urnelor
57.840 de români au votat în secţiile din ţară în primele 10 minute de la deschiderea urnelor, potrivit datelor Biroului Electoral Central.
Cei mai mulţi dintre votanţi s-au înregistrat, în primele minute de la deschiderea urnelor, în Bucureşti.
UPDATE ora 07.10 Printre cei peste 15.000 de deţinuţi care şi-au exprimat intenţia să voteze duminică, prin intermediul urnei speciale, s-ar putea afla şi persoanele publice care execută pedepse privative de libertate, de la Liviu Dragnea până la Radu Mazăre.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a transmis că din totalul de peste 20.000 de deţinuţi la nivel naţional, 17.660 au drept de vot, iar dintre aceştia, peste 15.000 au cerut să voteze la alegerile prezidenţiale de duminică.
UPDATE ora 07.00 S-au deschis secţiile de votare din ţară! Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată AICI.
Cine poate vota
Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi. LISTA candidaţilor la alegerile prezidenţiale 2019 şi în ce ordine apar pe buletinele de vot. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Actele necesare pentru vot
Alegătorul poate prezenta la secţia de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum şi carnetul de serviciu militar.
Procedura de vot
În ziua votului, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorul primeşte un buletin de vot în interiorul căruia sunt listaţi toţi cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale, pe două pagini, precum şi partidul pe care îl reprezintă, acolo unde este cazul. Candidaţii sunt listaţi în ordinea stabilită prin tragere la sorţi. Buletinul de vot trebuie să aibă, pe ficare pagină, ştampila circulară a Biroului Electoral Central.
Unde pot vota alegătorii în ţară
Trebuie să votaţi la secţia la care sunteţi arondaţi, în cazul în care sunteţi în localitate. Secţia de care aparţineţi o găsiţi pe site-ul registrulelectoral.ro. Dacă sunteţi plecaţi, puteţi vota pe listele suplimentare, oriunde vă aflaţi. AFLĂ CARE ESTE SECŢIA TA DE VOTARE PE SITE-UL AEP!
Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:
– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
Cum se desfăşoară votul în străinătate
Românii din străinătate au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an la secţiile de votare. Cetăţenii români aflaţi în străinătate au la dispoziţie, potrivit noilor reglementări introduse în legislaţia electorală, trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial din acest an, la secţiile de votare, în ambele tururi de scrutin, conform următorului program:
– vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21;
– sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21;
– duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21.
Există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare. Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată AICI!
Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane.
În premieră la un scrutin prezidenţial, anul acesta alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români. Plicurile cu voturile acestora trebuiau expediate astfel încât să poată fi livrate la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Majoritatea plicurilor au ajuns deja la destinaţie şi expeditorii au primit din partea AEP mesaje de confirmare. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
Actualitate
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele rezidențiale exclusiviste.
Recent, argentinianul a luat o decizie importantă legată de familia sa, dorind să le ofere copiilor un viitor stabil chiar în locul pe care îl consideră „acasă” în Europa. Astfel, el a inițiat un proiect prin care se vor construi trei locuințe destinate celor trei fii ai săi, în aceeași zonă în care locuiește și în prezent.
Case pentru Thiago, Mateo și Ciro. Proiect de 600.000 de euro
Planul vine în continuarea intenției sale de a rămâne stabilit în zona Barcelonei și după încheierea carierei de fotbalist.
Potrivit presei locale, autoritățile din Castelldefels au aprobat recent dezvoltarea unei zone rezidențiale în partea de deal a orașului, unde terenurile vor fi transformate pentru construcții.
Proiectul îi vizează direct pe copiii săi, Thiago, Mateo și Ciro, și presupune o investiție totală estimată la aproximativ 600.000 de euro. Pe lângă ridicarea celor trei case, planul include și modernizarea infrastructurii din zonă, cu utilități precum apă, electricitate, canalizare și telecomunicații, dar și îmbunătățirea accesului rutier către noile proprietăți.
Messi va ceda gratuit o parte din teren pentru comunitate
Argentinianul dorește să pună bazele unei zone cu vegetație mediteraneană pentru comunitatea din zonă, unde se vor planta măslini, carob și migdali. De asemenea, se plănuiește și montarea unui sistem de irigații.
Messi deține nu mai puțin de 10.000 de metri pătrați în zonă, un domeniu pe care l-a extins din aproape în aproape, de-a lungul carierei de fotbalist profesionist. Pe lângă locuința propriu-zisă a familiei, acesta mai dispune și de un teren privat de fotbal, piscină proprie, sală de sport, teren de tenis și zone de agrement.
Lionel Messi nu va reveni curând la Barcelona. Argentinianul și-a prelungit contractul cu Inter Miami până în 2028. Totuși, în înțelegere există clauze care permit o posibilă încheiere mai devreme: Messi ar putea propune rezilierea înțelegerii în 2026, iar clubul în 2027.
Actualitate
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică pentru „Adevărul” ce forțe politice au șanse să intre în Parlament, modul în care s-a desfășurat campania electorală și mai ales ce promite fostul președinte Rumen Radev, marele favorit pentru a prelua funcția de premier.
Rumen Radev. FOTO: Inquam Photos
După mai mulți ani marcați de instabilitate politică cronică și guverne efemere, bulgarii sunt chemați duminică din nou la urne pentru a-și alege Parlamentul și implicit un nou Guvern.
Cu principala șansă în aceste alegeri pleacă președintele demisionar al țării, Rumen Radev, aflat în fruntea unei alianțe de trei partide, numită „Bulgaria Progresistă”. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Analiză și Marketing, formațiunea lui Radev se află pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși. Acest rezultat s-ar traduce în aproximativ 90 de mandate în viitoarea Adunare Națională, scrie publicația bulgară Novinite.
Pe locul al doilea se situează partidul GERB, cu 19,4%, deci circa 55 de mandate, urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cotată la 12% și aproximativ 34 de deputați. În continuare, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) ar obține 11,2% și circa 31 de mandate, în timp ce partidul Renașterea este estimat la 7% și 20 de deputați. Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar depăși la limită pragul electoral, cu 4,2% și aproximativ 10 mandate. Mai multe formațiuni rămân sub pragul de intrare în parlament, inclusiv „Moralitate, Unitate, Onoare” (MECH), „Siyanie”, „Măreție” și „Bulgaria Albastră”.
Jurnalistul Vladimir Mitev explică în detaliu această distribuție a forțelor politice.
„Cred că, în mod cert, vor intra în Parlament cinci formațiuni politice. În primul rând, coaliția Bulgaria Progresistă, asociată cu președintele Rumen Radev, care este creditată cu peste 30% din voturi. Apoi, GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov, afiliată Partidului Popular European, cu un scor estimat între 18 și 20%. Pe locul următor ar fi alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, o formațiune reformistă, anticorupție, cu aproximativ 11–12%. Mai este și DPS – partidul susținut în mod tradițional de minoritatea turcă, dar care este perceput și ca un partid oligarhic, avându-l ca figură centrală pe Delian Peevski. Al cincilea partid este, cel mai probabil, Renaștere, o formațiune suveranistă. Nu este foarte clar dacă Partidul Socialist Bulgar va trece pragul electoral. Unele sondaje îl dau peste 4%, altele sub. În general, ceea ce se observă este că Rumen Radev reușește să absoarbă o parte din electoratul populist sau suveranist, care anterior era distribuit între mai multe partide”, a explicat Mitev.
Economie pro-business, luptă anticorupție și „pragmatism energetic”
Popularitatea mișcării politice grupate în jurul lui Radev se bazează pe o strategie inteligentă și pe mesaje bine calibrate. În loc să lanseze atacuri frontale și zgomotoase, fostul președinte preferă o abordare subtilă, axată pe soluții și reforme economice. Programul politic propus vizează în mod direct destructurarea rețelelor oligarhice. Aceasta este o temă extrem de populară în rândul populației bulgare, o societate obosită de scandaluri de corupție.
Cu toate acestea, pe plan extern, poziția noii coaliții ridică unele semne de întrebare în cancelariile occidentale și la Bruxelles. Anumite mesaje despre resursele energetice rusești sugerează o politică externă cu accente proprii, mai nuanțate.
Aderarea Bulgariei la zona euro nu a dus la dublarea prețurilor, iar inflația este la un minim istoric
„De altfel, Bulgaria Progresistă este, în acest moment, o coaliție de partide existente, deoarece Radev nu a avut timpul necesar să-și înregistreze un partid propriu. Este de așteptat ca pe viitor să facă acest pas. Programul lui Radev este centrat pe lupta împotriva oligarhiei, deși fără a numi explicit ținte. Totuși, se poate deduce că Delian Peevski este una dintre figurile vizate. În același timp, programul este pro-business și nu propune creșteri de taxe, ci mai degrabă un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în zona IT și financiară. În politica externă, discursul este mai nuanțat. Există semnale de „pragmatism energetic”, care pot fi interpretate ca o deschidere mai mare față de resursele energetice din Rusia, în contrast cu linia europeană de reducere a dependenței”, subliniază Vladimir Mitev
O campanie electorală atipică
Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Poliţiştii au confiscat peste un milion de euro şi au reţinut zeci de persoane. Oamenii legii vorbesc despre rețele organizate, care plătesc alegătorii cu aproximativ 50 de euro pentru un vot la comandă. Premierul interimar avertizează că în circulaţie ar fi şi cantităţi uriaşe de bancnote false, folosite în acelaşi scop. Într-o altă operațiune, Ministerul de Interne a descoperit aproape 15.000 de euro și o listă de nume. Au fost verificate persoane din mediul infracțional, dar şi lideri cunoscuţi ca având influență asupra procesului electoral, precum și proprietari de firme, cu scopul de a preveni votul corporativ.
„Campania, în ansamblu, este una relativ lipsită de confruntări directe. Fiecare partid pare să vorbească mai degrabă cu propriul electorat, decât să încerce să convingă alegătorii altora. În ceea ce privește cumpărarea voturilor, autoritățile par să fi intensificat controalele. Ministerul de Interne a desfășurat operațiuni în mai multe orașe – Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil – și s-a anunțat confiscarea unor sume importante de bani, în jur de un milion de euro, suspectate că ar fi destinate cumpărării de voturi. Există un accent mai mare pe anumite comunități vulnerabile, inclusiv minorități, unde influența DPS a fost tradițional puternică. În același timp, autoritățile au respins acuzațiile de acțiuni selective, afirmând că toate partidele sunt vizate în mod egal”, a explicat jurnalistul bulgar.
Rumen Radev ar putea prelua funcția de premier
În acest moment, ținând cont de proiecțiile făcute pe baza sondajelor de opinie, „Bulgaria Progresistă” ar putea fi polul în jurul căruia ar urma să se formeze o nouă majoritate politică.
„În privința scenariilor post-electorale, există foarte multă incertitudine. Unele sondaje sugerează că formațiunea asociată cu Radev ar putea obține peste 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, dar aceste estimări variază. Cel mai probabil, dacă se va forma un guvern, acesta va presupune o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. Există însă și scenarii în care nu se ajunge la o înțelegere și se ajunge la alegeri anticipate. De asemenea, există ipoteza că Partidul Socialist Bulgar ar putea sprijini un guvern condus de Radev, dacă va intra în Parlament”, a afirmat Vladimir Mitev.
Alegerile parlamentare de duminică au o miză colosală pentru viitorul statului bulgar, dar și pentru echilibrul european. O Bulgaria stabilă, predictibilă și puternică din punct de vedere economic este absolut esențială pentru întreaga regiune a Balcanilor și a Mării Negre.
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit, fără niciun reminder, arată un studiu recent.
Sursă foto: Pixabay
De altfel, ideea că atenția îți modelează memoria este un principiu de bază în tradițiile vechi, confirmat acum și de neuroștiință. De exemplu, în tradițiile orientale există o regulă simplă: „unde este atenția, acolo este și energia”. Practicanții sunt antrenați să își observe respirația și să reducă „zgomotul mental”, tocmai pentru că distragerea constantă era văzută ca o slăbiciune a minții.
Instrucțiunile pentru antrenarea atenției apar în unele dintre cele mai vechi texte budiste. În Ānāpānassati Sutta (unul dintre cele mai vechi texte budiste, atribuit tradiției budiste timpurii) și Satipaṭṭhāna Sutta, tehnica este descrisă destul de simplu. Practicantul se așază, își ține corpul drept și își concentrează atenția asupra respirației, observând conștient fiecare inspirație și expirație, potrivit materialelor puse la dispoziție de proiectul independent SuttaCentral, o inițiativă non-profit coordonată de călugărul Bhante Sujato din Australia, care traduce manuscrise străvechi din pali, chineză sau tibetană.
Textele descriu această practică drept un exercițiu de cultivare a atenției, al observării corpului, senzațiilor, minții și proceselor mentale. În Satipaṭṭhāna Sutta apare chiar și o formulare remarcabilă: cine dezvoltă această practică „în acest fel” timp de șapte zile poate ajunge la transformări profunde ale minții. Desigur, limbajul este unul spiritual, nu psihologic, însă ideea de bază rămâne recognoscibilă: atenția susținută schimbă felul în care funcționează mintea.
Ce arată știința despre ceasul tău intern
Faptul că această tehnică funcționează a fost demonstrat recent și în laborator. Într-un studiu publicat în jurnalul Consciousness and Cognition, o echipă de cercetători a vrut să vadă dacă meditația ne poate salva de povara alarmelor nesfârșite de pe telefon, relevă un material publicat de curând în Psy Post.
În psihologie, capacitatea de a-ți aminti să faci ceva la o oră exactă se numește memorie prospectivă bazată pe timp. Este un efort mental epuizant. Spre deosebire de momentul în care îți sună alarma (un stimul extern), aici trebuie să te bazezi exclusiv pe ceasul tău intern, în timp ce jonglezi cu alte activități zilnice.
Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au împărțit 95 de studenți în două grupuri. Primul grup a practicat meditația zilnic, timp de o săptămână, concentrându-se exclusiv pe respirație. Dacă mintea le fugea, erau instruiți să o aducă blând înapoi în prezent. Celălalt grup și-a petrecut timpul citind.
Rezultate vizibile când ești deconectat de la ecrane
La finalul săptămânii, toți au fost supuși unui test pe calculator care le-a solicitat la maximum atenția. În timp ce rezolvau o sarcină vizuală rapidă, trebuiau să își amintească să apese o tastă exact la interval de un minut.
Când participanții au avut voie să se uite la ceas de câte ori au vrut, ambele grupuri s-au descurcat la fel de bine (cu o rată de succes de 75%). Însă lucrurile s-au schimbat dramatic atunci când li s-a permis să vadă cât timp a trecut o singură dată pe minut.
Aici s-a văzut efectul meditației. Fără acces constant la ecran, grupul care a meditat a reușit să apese tasta la momentul potrivit în 52% din încercări, în timp ce grupul de control abia a atins 28%.
Milioane de oameni cer sfaturi medicale inteligenței artificiale. Cum poate fi de folos ChatGPT
Autorii studiului, Mingyuan Wang și Yunfei Guo, citați de Psy Post, susțin că, fără un ceas la îndemână, concentrarea pe momentul prezent i-a ajutat să evalueze câte secunde s-au scurs.
Mai mult, cercetătorii au observat că exercițiile de mindfulness nu le-a consumat energia pentru sarcina principală, ci, dimpotrivă, le-a extins resursele mentale disponibile.
Așadar, data viitoare când simți că îți scapă lucrurile de sub control și uiți detalii esențiale, soluția s-ar putea să nu fie o nouă aplicație de productivitate. Poate că tot ce trebuie să faci este să te oprești, să îți asculți respirația și să îți aduci mintea înapoi în prezent.
Nu doar că nu uiți, dar îți eliberezi mintea
Dacă te întrebi cum de un simplu exercițiu de respirație poate avea un impact atât de mare, răspunsul vine din zeci de alte cercetări clinice. Potrivit unei ample revizuiri a studiilor din psihologie, s-a demonstrat deja că mindfulness-ul antrenează memoria de lucru, atenția susținută și scade rata erorilor cognitive.
Atunci când îți obișnuiești mintea să nu mai fugă după o mie de gânduri în același timp (acel zgomot mental epuizant), eliberezi, practic, „spațiu”. Astfel, creierul tău capătă resursele necesare nu doar să își amintească când trebuie să faci un anumit lucru, ci și cum să o facă fără stres.
Așadar, data viitoare când simți că îți scapă lucrurile de sub control și uiți detalii esențiale, soluția s-ar putea să nu fie o nouă aplicație de productivitate sau o altă agendă. Poate că tot ce trebuie să faci este să te oprești, să îți asculți respirația și să îți aduci mintea înapoi în prezent.
Cum să meditezi: Instrucțiunile originale, vechi de mii de ani
Dacă tot vorbim despre meditație ca formă de antrenament al memoriei și atenției, cum se face, mai exact, corect?
Dincolo de zecile de aplicații și metode promovate astăzi, instrucțiunile originale din Satipaṭṭhānasutta (unul dintre cele mai vechi texte budiste privind meditația, tradus de arhiva independentă SuttaCentral) sunt extrem de simple. Aici, atenția pe respirație este prezentată ca baza întregii practici.
Iată cum arată tehnica de bază, redată clar din textele vechi:
1. Așază-te într-un loc liniștit
Găsește un loc în care să nu fii întrerupt. Stai cu spatele drept și adu-ți atenția exclusiv în momentul prezent.
2. Nu controla, doar observă
Regula de aur este să nu privești respirația ca pe un obiect de concentrare forțată, ci pur și simplu să fii conștient de ea. Nu încerca să respiri într-un anume fel. Dacă inspiră adânc, fii conștient că inspiri astfel. Dacă respiri scurt și superficial, fii conștient de asta.
Paradoxul despărțirii de sărbători: de ce idealizăm relația tocmai când ne simțim mai singuri și cum ne putem proteja
3. Ancorează-ți corpul
Pe măsură ce mintea ți se liniștește, respirația ta va deveni tot mai subtilă. Următorul pas este să fii conștient/ă de corpul tău ca un întreg pe durata fiecărei respirații, lăsând tensiunea fizică să dispară.
4. Renunță la analiză și etichetare
În meditație, nu ai nimic de rezolvat. Nu trebuie să judeci nici senzațiile fizice, nici gândurile. Așa cum observi aerul, învață să observi dacă în mintea ta este agitație, dorință sau plictiseală, și apoi lasă-le să treacă. „Liniștirea proceselor mentale” apare fix atunci când încetezi să te mai agăți de fiecare gând.
Potrivit aceluiași text străvechi, nu ai nevoie de zeci de ani pe care să-i petreci pe vreun munte ca să vezi rezultate. Efectele clare de eliberare a minții (și deci, de recăpătare a clarității mentale) apar chiar și după 7 zile de practică zilnică riguroasă. Ceea ce este exact perioada de timp după care cercetătorii chinezi de astăzi au observat îmbunătățiri pe testele de laborator.
Nu te costă nimic, nu ai nevoie de un echipament special și, cel mai probabil, este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a-ți îmbunătăți memoria astăzi.
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
NIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
Ja Rule, The Martinez Brothers, Eve, Clean Bandit și Haddaway, printre noii headlineri anunțați Pe 16 aprilie, NIBIRU a dus...
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
Căutați o soluție rapidă pentru a traduce un document din engleză în română? Fie că pregătiți un dosar de studii,...
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
Rândul lui Adrian Mutu (47 de ani) pe banca tehnică a echipei naționale de fotbal a României pare să nu...
Donald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
Preşedintele SUA Donald Trump a minimalizat durata războiului în curs cu Iranul, la un eveniment de campanie desfăşurat joi, comparând...
-
Actualitateacum 3 zileAr putea impune Iranul taxe de tranzit pentru Strâmtoarea Ormuz? Trump ar fi de acord cu o condiție
-
Actualitateacum 3 zileVacanțele de vară, incerte. Temeri privind creșterea prețului biletelor de avion și anularea unor zboruri
-
Actualitateacum 2 zile„Potențiale ținte pentru Rusia”: Ministerul rus al Apărării a publicat o listă a companiilor europene care ar produce drone pentru Ucraina
-
Actualitateacum o zi
Donald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum o zi
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum o zi
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor