Actualitate
Cătălin crede cu „TĂRIE” în accesarea fondurilor europene. Vâlceanul şi-a investit banii câştigaţi în Italia în distileria din satul natal
Şi Cătălin nu s-ar opri din depunerea de proiecte dacă vârsta, implicit faptul că a mai obţinut finanţare FEADR prin subMăsura 6.3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), nu ar reprezenta (deocamdată) impedimente pentru el, a recunoscut acesta joi, 19 decembrie 2019, cu ocazia debutului Târgului de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Chiar şi aşa, toţi banii europeni obţinuţi au fost investiţi, iar „totul s-a dovedit a fi un succes extraordinar”.
„Primele fonduri europene pentru dezvoltare rurală pe care am reuşit să le accesez au fost cele disponibile pe Măsura 1.4.1 din PNDR 2007-2013 («Sprijin pentru fermele agricole de semisubzistenţă»); mica gospodărie. După implementarea proiectului acesta am continuat cu subMăsura 6.3 (n.r. – «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici»), pe noua programare. Cu o parte din aceşti bani am dezvoltat o plantaţie pomicolă, mai exact trei hectare de prun. Am accesat în primă fază 1.500 de euro pe an pentru o perioadă de cinci ani de zile, după care pe PNDR 2014-2020 am obţinut 15.000 de euro”, a precizat vâlceanul. „În afară de asta mai avem şi un proiect pe care l-a accesat în totalitate soţia prin sistemul Grant Plus al Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea, destinat susţinerii comercializării produselor tradiţionale. Proiectul depus şi finanţat a constat în achiziţia unei rulote comerciale cu vânzare pentru brânză, mezeluri şi produse tradiţionale – băuturi alcoolice”.
Cătălin mărturiseşte că s-a descurcat de unul singur atunci când a fost vorba de absorbţia banilor europeni pentru dezvoltare rurală. El a adăugat că pentru accesarea acestora prin intermediul M 1.4.1 a fost ajutat de Camera Agricolă Judeţeană Vâlcea, în timp ce pentru sumele disponibile prin sM 6.3 a apelat la un consultant care l-a îndrumat.
Lipsa forţei de muncă este o problemă naţională. Investiţiile în mediul rural pot fi o soluţie de redresare
La fel ca şi în alte cazuri, şi pentru Cătălin este greu să găsească forţa de muncă necesară producţiei de materie primă, cât şi a transformării fructelor în licorile mult apreciate de consumatori.
El se plânge că tinerii pleacă de la sat şi arată cu degetul către nesustenabilitatea politicilor actuale care nu reuşesc să menţină forţa de muncă tânără în mediul rural, respectiv să-i atragă pe cei care au trecut de vârsta de 40 de ani şi care vor să investească.
„Ştim cu toţii că lipsa forţei de muncă este acum o problemă naţională. Majoritatea tinerilor şi a oamenilor cu vârste până în 50 de ani au plecat peste hotare. Chiar şi aşa, noi încercăm să ducem lucrurile mai departe şi să facem ceea ce trebuie. Este foarte greu însă şi ne ocupăm de tot doar în familie. Tinerii pleacă spre şcolile din mediul urban, au oportunitatea de a-şi găsi mai repede de lucru şi rămân acolo”, precizează vâlceanul. „Din păcate, nu avem nişte politici agricole atât sustenabile, încât tinerii să fie avantajaţi să se reîntoarcă spre zona rurală. Fondurile europene pentru tinerii fermieri sunt bune, dar valoarea lor nu a fost într-atât de mare încât să fie accesată de marea parte a acestora. În plus, politicile n-au fost gândite bine pentru că s-au dat bani celor cu vârsta până în 40 de ani. Acestea trebuiau să se adreseze şi celor care doreau să investească şi aveau vârste până în 50 de ani. Am auzit că este vorba acum să se schimbe lucrurile în acest sens şi se dea până la 100.000 de euro pe proiect, pe noua Politică Agricolă Comună (PAC)”.
Oricum, Cătălin nu s-a dat bătut de la bun început, a avut curaj şi a dat siguranţa jobului din vinificaţie în Italia pe munca asiduă din România. El afirmă că prima investiţie nici „n-a simţit-o”, având capitalul propriu provenit din banii câştigaţi în Peninsulă. Suma investită nu era deloc mică la nivelul anului 2003 o afacere la sat – în jur de 100.000 lei -, adică un miliard înainte de denominare.
De ce n-a făcut vinificaţie şi în România? Simplu. Soluţia era chiar la el în sat. Distileria, că despre ea este vorba, fusese loc de muncă pentru tatăl şi bunicul său, deci o provocare.
„M-am născut în acelaşi sat unde se şi afla distileria. Când am avut oportunitatea s-o cumpăr după 15 de zile de muncă în vinificaţie, în Italia, am făcut-o. Puteam face şi vinificaţie, însă trebuia să cobor vreo 50 de kilometri, către Drăgăşani. Am avut dorinţa însă să investesc în satul natal. Asta a fost cea mai mare bucurie pentru mine. Acolo am şi plantaţiile de pomi, în comună şi în perimetrul său. A fost o bucurie enormă să fac ceva pentru zona mea natală”, a punctat şeful SC Italcool SRL.
Zona de livadă a dezvoltat-o mult mai târziu. După investiţia în distilerie. Apoi a mai deschis un mic lanţ comercial format din două magazine.
„Am şi lucrat acolo pentru a mă susţine, pentru că, deja, nu mai aveam forţa financiară neceară pentru a merge mai departe. Vorbim de o investiţie într-un magazin alimentar şi într-un bar. Apoi am mai făcut o pizzerie pe care am închis-o. Am rămas cu cafe-barul. Ulterior, şi magazinul l-am închis din cauza lipsei forţei de muncă”, revenind la vechea problemă cu angajaţii.
Mărturiseşte că, la momentul de faţă, soţia se ocupă de cafe-bar şi de contabilitatea firmei.
2019, un an slab pentru producţia de prune. Securizarea materiei prime este esenţială pentru micul procesator. Regimul de antrepozitare, o provocare pentru „tăriile” lui Cătălin
„Contează foarte mult să ai propria materie primă pentru procesare, în orice domeniu ai activa”, recunoaşte Cătălin Şoarece. Astfel, mai spune el, îţi securizezi propria producţie, de la an la an.
„În cazul meu, dacă nu-mi asigur necesarul, riscul cel mai mare ar fi ca producătorii de fructe să nu aibă materie primă disponibilă pentru comercializare într-un an mai greu. Dacă ştii să ai grijă de plantaţiile pe care le ai, poţi avea încontinuu acces la fructe. (…) Anul acesta nu a fost unul bun pentru noi, în ceea ce priveşte producţia de prune. Ploile din primăvară au afectat foarte mult pomii din microregiunea Horezu. Per total, este un an sărac pentru noi, în ceea ce priveşte materia primă”, mărturiseşte producătorul de tărie.
În ceea ce priveşte dezvoltarea business-ului, Cătălin Şoarece afirmă că firma sa a crescut de la an la an, dar cu toate că se confruntă şi cu impedimentul de ordin fiscal. Vorbim de actul normativ care reglementează antrepozitele fiscale.
„La momentul actual noi doar cumpărăm, fabricăm, ambalăm şi vindem băuturile pe piaţă timbrate, accizate, cu toate taxele plătite. (…) Ideea este că trebuie să se ajungă să lucrăm corect pe fiecare palier. În cazul meu, un antrepozit fiscal nu poate presta servicii din cauza faptul că toţi oamenii care vin către mine sunt accizaţi pentru 100 de litri de alcool pur, la jumătatea valorii de acciză. Spre exemplu, dacă eu plătesc ca antrepozit 1.000 de euro pe hectolitru, un cetăţean plăteşte 500 de euro pe hectolitru. Vorbim de cei care şi-ar aduce materia primă la noi, s-o proceseze şi să ridice produsul finit. Oamenii nu vin, fug de treaba asta şi se duc către cazanele mici, comunale, chiar dacă Legea 571/2003 permite doar antrepozitelor fiscale să întreprindă astfel de prestări servicii”, a mai spus acesta.
„Competiţia” micilor producători de spirtoase este evaziunea fiscală în viziunea lui Şoarece. Exemplul este clar.
„Eu, dacă vând un litru de ţuică de 50 de grade cu 50 de lei, altul vine şi mă „concurează” cu 30 de lei”, mărturiseşte producătorul de ţuică care adaugă că cifra de afaceri a firmei sale este de până în 200.000 de lei, anual.
„N-am depăşit-o pentru că nu suntem plătitori de TVA. Noi suntem microîntreprindere cu impozit între 1-3 la sută. Nu depăşim cei 300.000 lei, cifră de afaceri pentru a fi plătitor de TVA”, a conchis el.
Produse tradiţionale din Vâlcea
La nivelul judeţului Vâlcea, în 2018, cele mai multe produse atestate tradiţional le avea Avi-Giis (compania actualui secretar de stat MADR, Aurel Simion). Vorbim de muşchiul perpelit „Ca altădată”, caltaboşul oltenesc, cârnaţii cu miroase şi usturoi, carnea afumată la garniţă, cârnaţii cu ambâţ, toba ţărănească, cârnaţii din topor, jumările de porc şi slănina usturoiată, toate sub acelaşi brand.
Şi SC Diana SRL şi-a atestat două dintre produsele alimentare, şi anume crenvuştii cu carne de vită şi cabanosul.
Nu în ultimul rând, celelalte două societăţi care şi-a atestat tradiţional produsele sunt SC Italcool SRL – ţuica „Tăria lui Cătălin” şi rachiul de fructe „Tăria lui Cătălin”, precum şi întreprinderea individuală Bunea Cristian cu dulceaţa de trandafiri „Cămara dulce”.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului







