SUA vor trimite forțe militare suplimentare în Orientul Mijlociu

0
239

Statele Unite vor trimite 3.000-3.500 de militari ca forțe suplimentari în Orientul Mijlociu pentru a consolida capabilităţile în regiune în contextul crizei declanşate de asasinarea de către armata americană a comandantului militar iranian, a anunţat un oficial de la Pentagon citat de cotidianul Le Figaro.

Militarii suplimentari detaşaţi în Orientul Mijlociu fac parte din forţa de reacţie rapidă a Diviziei aeropurtate 82.

Unitatea este în stare de alertă de la protestele vehemente izbucnite la Ambasada SUA din Irak după o serie de raiduri aeriene americane, a precizat oficialul de la Pentagon, care a preferat să menţină anonimatul.

Scurt istoric

Evenimentul propriu-zis l-a constituit faptul că armata americană l-a asasinat vineri dimineaţă în oraşul irakian Bagdad pe generalul Qassem Soleimani’comandantul Forţei Quds din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran.

Imediat după această atrocitate, Consiliul Suprem pentru Securitate Naţională din Iran a avertizat, vineri seară, că va răzbuna moartea generalului Qassem Soleimani.

De asemenea, Irakul se poate confrunta cu primele represalii interne. Parlamentul din Bagdad are în vedere un proiect de lege care solicită plecarea forțelor americane din țară.

În timp ce muncitorii din domeniul petrolier din SUA au urmat ordinele Washingtonului de a părăsi Irakul „imediat”, zeci de mii de oameni au demonstrat în mai multe orașe din Iran împotriva „crimelor americane” la câteva ore după lichidarea generalului Qassem Soleimani într-o incursiune americană din Bagdad.

Această mișcare fără precedent a Statelor Unite ale Americii amenință să provoace „un război distructiv” între Washington și Teheran, așa cum se teme de premierul irakian Adel Abdel-Mahdi.

Datele problemei 

Această schimbare de paradigmă a Casei Albe nu este niciun fel de surpriză, în ciuda discursurilor aprinse, chiar cu note belicoase ale lui Donald Trump față de Iran. Pe 20 iunie 2019, liderul de la Pentagon a anulat brusc atacurile aeriene planificate asupra infrastructurii de apărare iraniene, după distrugerea unor drone americane în Golful Persic în acea dimineață. El a continuat apoi să solicite renegocierea unui nou acord nuclear după cel denunțat. O întâlnire cu președintele iranian Hassan Rohani nu a putut avea loc la New York în luna septembrie, în pofida eforturilor omologului lor francez, Emmanuel Macron.

French President Emmanuel Macron speaks during his joint news conference with U.S. President Donald Trump in the East Room of the White House in Washington, U.S., April 24, 2018.

De altfel, Uniunea Europeană, condusă de duo-ul Franța-Germania care lucra la un acord privind energia nucleară iraniană nu va mai avea prea multă persuasiune la nivel diplomatic și se teme de o posibilă conflagrație în această zonă.

„Am intrat într-o nouă configurație, pe care europenii nu o doreau absolut, cea a unei confruntări foarte grave, în care timpul nu mai este pentru negocieri. Așteptați-vă un răspuns foarte dur din partea Iranului. În acest context, Europa pare să fie ignorată, chiar privită în jos ”, notează Joseph Bahout, cercetător asociat la Carnegie Center.

Sursa foto: https://google.com,REUTERS/Jonathan Ernst

Sinteză acestei știri a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor șef al platformei media independente Criteriul Național

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here