Actualitate
MĂSURI ANTI-CRIZĂ. Ce firme vor primi Certificate de Situaţie de Urgenţă (CSU), acordate de Guvernul Orban
Guvernul Orban s-a reunit, miercuri seara, într-o ședință de urgență, prin tele-conferință, premierul fiind în auto-izolare la Vila Lac, pentru a lua unele măsuri pe fondul crizei produse de coronavirus.
Ședința de guvern a început la ora 17.00 și s-a prelungit după ora 2 noaptea. Este de așteptat ca premierul Ludovic Orban să anunțe joi are este pachetul de OUG-uri pentru ajutorarea mediului de afaceri.
Printre proiectele aflate pe ordine de zi s-a aflat și PROIECTUL DE HOTĂRÂRE privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.
Sectoarele eligibile sunt: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației;
Firmele rebuie sa justifice o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării
Hotararea de Guvern pregătită pentru sedinta de Guvern, prevede următoarele:
(1) Solicitarea eliberării Certificatelor de Situaţie de Urgenţă (CSU) se va face exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, platformă care va conține o secțiune dedicată în acest scop;
(2) În cadrul platformei, solicitantul va completa informații referitoare la: datele de identificare ale operatorului economic, datele de contact ale acestuia, motivul solicitării Certificatului de Situație de Urgență, justificarea nevoii acestuia, precum și date referitoare la situațiile financiare;
(3) Se vor încărca documente justificative pentru situațiile descrise, după cum urmează: Certificatul Unic de Înregistrare, CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal, balanță contabilă certificată, pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare, o declarație pe propria răspundere, prin care, solicitantul își asumă pe deplin că cele declarate, precum și documentele încărcate, sunt veridice, respectiv faptul că scăderea a fost cauzată de apariția situației de urgență, pe care o prezintă, respectiv certificatul constatator eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului;
(4) În situația în care nu se observă o scădere a cifrei de afaceri, cu un procent de minimum 40%, din documentele precizate la alin.(3), dar operatorul este în dificultate, prin prisma apariției situației de urgență, acesta va furniza suplimentar alte documente justificative în acest sens;
(5) Un model de completare a cererii pe proprie răspundere privind asumarea informațiilor și a documentelor furnizate, se va regăsi pe site-ul http://prevenire.gov.ro/;
(6) Toate documentele încărate în aplicația electronică, vor fi semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către împuternicitul acestuia, caz în care se va încărca în aplicație și împuternicirea;
Art. 3. Modalitatea de acordare
(1) În cadrul MEEMA, se vor constitui Comisii de Analiză a cererilor de eliberare a CSU;
(2) Certificatul de Situaţie de Urgenţă se eliberează doar pentru operatorii economici care au activitatea principală în unul din sectoarele prevăzute la art.4;
(3) În cazul în care operatorul se încadrează la criteriile prevăzute la art.2, alin.(3), Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor realiza o verificare formală, de existență a documentelor încărcate de solicitant în cadrul platformei, vor genera CSU și îl vor transmite via email prin intermediul aplicației, într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare;
(4) Pentru operatorii economici care se regăsesc în situațiile prevăzute la art.2, alin.(4), Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor verifica documentele furnizate și vor stabili existența situației de urgență, urmând a transmite solicitantului un răspuns privind acordarea CSU, într-un termen ce poate depăși perioada prevăzută la alin.(3), dar nu mai mult de maximum 20 de zile lucrătoare;
(5) Acordarea CSU se realizează doar pe perioada institurii stării de urgență decretată de Președintele României;
(6) Certificatul de Situaţie de Urgenţă (CSU) este valabil pe toata perioada anului acordării;
Art. 4. Sectoare eligibile
(1) Certificatul de Situaţie de Urgenţă (CSU) prevăzut de prezenta Hotărâre de Guvern poate fi solicitat doar de către operatorii economici care își desfășoară activitatea în cel puțin unul dintre următoarele sectoare: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației;
Art. 5. Utilizare
(1) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în relațiile cu terți și va atesta faptul că operatorul economic a avut activitatea economică afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2;
(2) Prin intermediul CSU, operatorii economici pot beneficia de facilități de natură fiscală, oferite de către instituțiile administrației publice centrale sau locale;
(3) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în renegocierea anumitor contracte, sau în orice relație cu alți operatori economici;
(4) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în relația cu instituțiile financiar-bancare și de leasing sau cu orice alte instituții publice;
Art. 6. Dispoziții finale
(1) În termen de 5 zile de la adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a prezentei, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), va asigura adaptarea și funcționarea platformei electronice http://prevenire.gov.ro/;
(2) Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU, împreună cu o listă a codurilor CAEN eligibile, conform art.4, vor fi stabilite prin Ordin al ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.”
Ce conține pachetul de ORDONANȚE de urgență adoptat de Guvernul Orban
Ludovic Orban a vorbit cu presa și înainte de ședința de guvern. Orban a spus că Guvernul adoptă azi un prim set de măsuri pentru susținerea mediului economic, puternic lovit de criza generată de coronavirus. Este vorba, în primul rând, de susținerea financiară a efortului de plată pentru șomajul tehnic. dar și asigurarea finanțării pentru capitalul de lucru.
Guvernul va susţine de la buget plata şomajului tehnic pentru companii. Premierul Orban spune că dacă nu ar lua măsuri, companiile ar fi condamnate la pierderea angajaţilor. Şomajul tehnic al angajaţiilor din companii va fi susţinut de Guvern, de la buget, potrivit unui anunţ făcut miercuri de premierul Ludovic Orban.
Orban spune că fără aceste măsuri companiile ar pierde angajaţii. „Vom adopta un prim set de măsuri pentru a veni în sprijinul companiilor afectate şi al angajaţilor din aceste companii. (…) Deocamdată măsurile la care ne-am gândit sunt pe de-o parte măsuri de a susţine financiar, de la buget, efortul de plată al ceea ce se numeşte şomajul tehnic”, a spus premierul.
Orban: Avem domenii de activitate paralizate
Premierul Orban a dat asigurări miercuri în privinţa asigurării continuităţii transporturilor de marfă către România, pentru că şoferii de TIR vor avea măsuri speciale de protecţie pentru a nu sta 14 zile în carantină.
„Pot să vă informez că, la ora actuală, din toate informaţiile oficiale pe care le avem, practic putem spune că fluenţa transportului de marfă este asigurată şi că transportatorii români, care sunt esenţiali în asigurarea legăturilor economice cu celelalte ţări europene, îşi vor putea desfăşura activitatea în condiţii normale”, a spus Orban, în deschiderea şedinţei de Guvern.
„În ceea ce privește impactul economic, urmărim cu mare atenție ce se întâmplă. Sunt efecte negative în economie din ce în ce mai clare, pe care trebuie să le luăm serios în considerare. Sunt domenii de activitate care au fost aproape paralizate: transportul rutier de persoane, în special transportul internațional de persoane, toată industria HORECA – hoteluri, restaurante, cafenele sunt într-o situație critică.
Inclusiv în domenii economice în care ne așteptam mai puțin există decizii care au fost luate care generează un impact economic negativ.
Azi luăm un prim set de măsuri, dar vom urmări în continuare ceea ce se întâmplă, nu numai în plan intern, ci și extern. Vom căuta soluții pentru a reduce impactul negativ. Măsurile la care ne-am gândit sunt, pe de o parte, de susținere financiară de la buget a efortului de plată a șomajului tehnic. Am ales această formulă pentru că foarte multe companii afectate funcționau foarte bine, cu profitabilitate, plata la timp a taxelor, iar ele sunt afectate de o conjunctură de moment. Odată ce trece vârful epidemiei, aceste companii vor avea capacitatea de a reveni la normal și vor avea nevoie de angajații formați în timp”, a spus Orban.
Ce are Guvernul Orban pe Ordinea de zi a ședinței de miercuri, 18 martie 2020.
I. MĂSURI NECESARE APLICĂRII DISPOZIŢIILOR DECRETULUI NR.195/2020 PRIVIND INSTITUIREA STĂRII DE URGENŢĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI
1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aplicarea prevederilor Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ
3. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal bugetare
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2
5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-15.pdf
II. PROIECTE DE HOTĂRÂRI
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea limitelor valorice privind componenţele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /proiectelor de investiţii noi, a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C > care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-21.pdf
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK-S.A în numele şi contul statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HGANEXA.pdf
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-22.pdf
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea cuantumului taxei de licenţă pentru prelungirea unor licenţe de utilizare a frecvenţelor radio şi a condiţiilor de efectuare a plăţii
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-23.pdf
5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în concesiunea Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti ” Metrorex”-S.A, unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prevăzute în anexa nr.16 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-24.pdf
6. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.108/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HGANEXE.pdf
7. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-25.pdf
8. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-26.pdf
9. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a imobilului 3589 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”, trecerea unei părţi din acesta constituită din construcţii, din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi modificarea anexei nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-27.pdf
10. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind închirierea unor spaţii aflate în domeniul în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Justiţiei
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-28.pdf
11. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 al Regiei Autonome ”Monitorul Oficial”
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-29.pdf
III. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea participării domnului Sandu Costea,
Vicepreşedinte ANAF, subsecretar de stat, în calitate de membru al Consiliului de administraţie al Regiei Autonome Autoritatea Aeronautică Civilă Română
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/MEMO-2.pdf
IV. NOTE
1. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Comunei Luna, judeţul Cluj, în scopul adoptării unei hotărâri ce are ca obiect transmiterea unor imobile situate în extravilanul comunei Luna, în suprafaţă totală de 3.384 mp, compusă din suprafaţa de 1.058 mp din Drumul Comunal 24 identificat cu nr.cadastral 53701, suprafaţa de 1.511 mp din Drumul de Exploatare 452 identificat cu nr.cadastral 50603 şi o suprafaţă de 815 mp dintr-un canal, identificat cu nr.cadastral 50598, din domeniul public al comunei Luna, judeţul Cluj, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Apărării Naţionale, pentru a fi utilizate ca drumuri de circulaţie interioară şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice în cadrul imobilului 1833 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/NOTA-7.pdf
2. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Judeţean Cluj, în scopul adoptării unei hotărâri ce are ca obiect transmiterea unui imobil în suprafaţă de 32.629 mp, situate pe teritoriul administrativ al comunei Luna, judeţul Cluj, identificat în cartea funciară a comunei Luna, judeţul Cluj nr.56597, nr.cadastral 56597, care constituie o parte din Drumul Judeţean 150 A, poziţionat între km.0+688 şi km 2+658, din domeniul public al judeţului Cluj, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Apărării Naţionale, pentru a fi utilizat ca drum de acces închis circulaţiei publice, la incinta imobilului 1833, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/NOTA-6.pdf
V. PUNCTE DE VEDERE
1. PUNCTE DE VEDERE ale Guvernului referitoare la 16 propuneri legislative
Proiectul poate fi consultat la adresa:
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/pdv-Bp-410_2017-mod-si-compl-art.-13-din-Legea-52_2011-zilieri.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Bp.-330_2018_Vasile-Lucaciu-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/PDV_Bp_402_2017-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Bp_404_2019_TVA-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx.-334_2019_Legea-1_2011-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx.-659_2019_OUG-93_2012-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_615_2019-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_616_2019-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_671_2019_educatie-2.pdf
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_672_2019_educatie-2.pdf
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 2 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





