Actualitate
CRIZĂ FINANCIARĂ. Cu cât au scăzut încasările la buget în pragul pandemiei COVID-19. Deficitul bugetar s-a dublat în luna martie
Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut după primele trei luni ale anului, de la 0,73% din PIB la finalul lunii februarie, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor Publice.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB)”, informează Ministerul Finanţelor. După primele două luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat era de 8,3 miliarde de lei, respectiv 0,73% din PIB. Anul trecut în aceeaşi perioadă, deficitul bugetar se cifra la 0,54% din PIB.
În luna martie a acestui an, veniturile bugetare au scăzut cu 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.
În ansamblu, în primele trei luni, veniturile bugetare s-au redus cu 3,3%, cele mai semnificative scăderi fiind consemnate în cazul încasărilor din impozitul pe profit (minus 32%) şi TVA (minus 19,4%).
Pe de altă parte, cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, cele mai semnificative creşteri fiind consemnate în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (plus 17,4%), şi cu asistenţa socială (plus 17%).
Luna martie a tras în jos întreg trimestrul 1
„Creşterea deficitului bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (7,7 miliarde de lei) şi de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 miliarde de lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 1,0 miliard de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi avansurile ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliard lei au contribuit la majorarea deficitului”, a explicat Ministerul de Finanțe.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracţia încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. Astfel, dacă valoarea totală a obligaţiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 miliarde de lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 miliarde de lei.
Situația pe încasările la buget
Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost susţinută de majorarea numărului de salariaţi cu 0,7% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada decembrie – februarie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei.
În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ianuarie – februarie (10% an/an) şi în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgenţă.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 27,31 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuţii sociale a fost influenţată de majorarea salariului minim garantat în plată şi de evoluţia aceloraşi indicatori macroeconomici relevanţi. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 miliarde de lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,86 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32% (-1.35 miliarde de lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Potrivit MFP, această evoluţie negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observă reduceri ale încasărilor de la agenţii economici cu 26,9% şi a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.
Încasările din TVA au înregistrat 12,29 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative a încasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deşi baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influenţate de accelerarea rambursărilor de TVA care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 miliarde de lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) şi de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgenţă.
Veniturile, mai mici decât cele estimate
Veniturile din accize au însumat 7,42 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de 8,67% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condiţiile în care nivelul accizei pentru carburanţi a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 15,3% (an/an), susţinut de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%. În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă, subliniază MFP. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 miliarde de lei, în creştere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).
Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 miliarde de lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creştere cu 12,86% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 3,9 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile au crescut cu 12,7%
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 miliarde de lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.
Cheltuielile de personal au însumat 26,22 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 12,19 miliarde de lei, în creştere cu 17,4% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale şi al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăţi suplimentare realizate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.
De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 32,77 miliarde de lei în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,621 miliarde de lei, de peste 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată, în principal, de subvenţiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.
Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile, au însumat 1,34 miliarde de lei.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 miliarde de lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 5,85 miliarde de lei, cu 20,4% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
La jumătatea acestei luni, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an va urca la 6,7% din PIB, după prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este unul foarte optimist, şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
Actualitate
2 iulie: Ziua în care a dispărut Amelia Earhart. Misterul care încă nu a fost rezolvat
Pe 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Tot într-o zi de 2 iulie, Guglielmo Marconi a obținut brevetul pentru radio, iar în 1937 Amelia Earhart și Fred Noonan au dispărut deasupra Oceanului Pacific în timpul unui zbor istoric.
Amelia Earhart a dispărut în 1937 FOTO Arhivă
1504 – A murit Ștefan cel Mare
La 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți conducători din istoria românilor. Domn al Moldovei timp de aproape 47 de ani, el a condus țara între 1457 și 1504, remarcându-se prin numeroase victorii militare împotriva Imperiului Otoman, Regatului Ungariei și Poloniei. S-a născut în jurul anului 1433 și este considerat simbol al rezistenței și independenței Moldovei medievale.
Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 FOTO Arhivă
În timpul domniei sale, Ștefan cel Mare a consolidat statul moldovean, a întărit administrația și a susținut construirea a zeci de biserici și mănăstiri. Pentru rolul său în apărarea creștinătății, a fost numit de Papa Sixt al IV-lea „atlet al lui Hristos”. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992.
1698 – A fost brevetat primul motor cu abur
La 2 iulie 1698, inginerul și inventatorul englez Thomas Savery a obținut brevetul pentru ceea ce este considerat primul motor cu abur utilizabil practic. Născut în jurul anului 1650, Savery a conceput o mașină destinată evacuării apei din mine, o problemă majoră pentru industria extractivă a vremii.
Invenția sa, cunoscută sub numele de „The Miner’s Friend”, a reprezentat un pas important către Revoluția Industrială. Deși avea limitări tehnice și nu era foarte eficientă, creația lui Savery a deschis drumul pentru dezvoltările ulterioare realizate de inventatori precum Thomas Newcomen și James Watt.
1897 – Guglielmo Marconi a obținut brevetul pentru radio
La 2 iulie 1897, inventatorul anglo-italian Guglielmo Marconi a primit la Londra un brevet pentru sistemul său de telegrafie fără fir, considerat unul dintre momentele fondatoare ale radioului modern. Marconi se născuse la 25 aprilie 1874, în Italia, și încă din tinerețe a experimentat transmiterea semnalelor prin unde electromagnetice.
Realizarea sa a revoluționat comunicațiile la nivel mondial, permițând transmiterea mesajelor fără cabluri pe distanțe din ce în ce mai mari. În anii următori, tehnologia dezvoltată de Marconi a fost utilizată pe scară largă în navigație și telecomunicații, iar inventatorul a primit, în 1909, Premiul Nobel pentru Fizică 1909.
12 iunie: Ziua în care Nelson Mandela a fost condamnat pe viață
1914 – A murit scriitorul Emil Gârleanu
La 2 iulie 1914 a murit Emil Gârleanu, prozator, publicist și ofițer român cunoscut pentru operele sale dedicate naturii și lumii copilăriei. Născut la 5 ianuarie 1878, la Iași, Gârleanu a devenit una dintre figurile importante ale literaturii române de la începutul secolului al XX-lea.
Emil Girleanu FOTO Wikipedia
Cea mai cunoscută lucrare a sa este volumul „Din lumea celor care nu cuvântă”, o colecție de schițe și povestiri despre animale. De-a lungul carierei, a colaborat cu numeroase publicații și a contribuit la promovarea literaturii române, lăsând în urmă o operă apreciată și astăzi.
1934 – S-a încheiat Noaptea cuțitelor lungi
La 2 iulie 1934 s-a încheiat Noaptea cuțitelor lungi, operațiunea de epurare ordonată de Adolf Hitler împotriva adversarilor și rivalilor săi politici. Printre victime s-a aflat și Ernst Röhm, născut la 28 noiembrie 1887, comandantul organizației paramilitare SA.
Desfășurată între 30 iunie și 2 iulie 1934, operațiunea a dus la uciderea a zeci de persoane, consolidând controlul lui Hitler asupra regimului nazist. Eliminarea lui Röhm și a altor lideri SA a întărit poziția armatei germane și a contribuit la transformarea dictaturii naziste într-un regim și mai autoritar.
18 iunie: Dincolo de „Formele fără fond”: peste un secol de la moartea lui Titu Maiorescu, fondatorul „Junimii”
1937 – Amelia Earhart și Fred Noonan au fost declarați dispăruți
La 2 iulie 1937, aviatoarea americană Amelia Earhart și navigatorul Fred Noonan au dispărut deasupra Oceanului Pacific în timpul unei tentative de a înconjura globul pe calea aerului. Earhart, născută la 24 iulie 1897, era deja celebră pentru că devenise prima femeie care a traversat singură Oceanul Atlantic cu avionul.
Dispariția aeronavei a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de căutare din perioada interbelică, fără niciun rezultat concludent. Misterul soartei celor doi a rămas nerezolvat până în prezent și a alimentat numeroase teorii, de la prăbușirea în ocean până la ipoteze privind o aterizare forțată pe insule izolate din Pacific.
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum o ziAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 10 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic





