”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Cu o justiție criticată inclusiv la nivel internațional, România are, totuși, unii dintre cei mai buni anchetatori, dacă nu din lume, cel puțin din Europa. Nu de puține ori, plecați în străinătate, pentru diverse schimburi de experiență, românii au rezolvat dosare de la care polițiștii străini își luaseră gândul.
Recent, procurorii DIICOT au reușit să pună mâna pe cel mai mare falsificator de bani din plastic din lume, la capătul unei super-anchete care, de altfel, a și purtat numele de cod: „Super leu”. A fost o anchetă extrem de dificilă, care a durat șase ani și în timpul căreia s-a depus o muncă titanică. În tot acest timp, mii de bancnote de 100 de lei, realizate extrem de bine, erau retrase din circulație. Chiar și angajații băncilor aveau o problemă să recunoască acest „super leu”, în condițiile în care era extrem de bine realizat.
Totuși, chiar așa, bancnota avea o slăbiciune, în sensul că cele două fețe erau lipite manual. Ca urmare, procurorii au mizat pe o greșeală. Nu se știa atunci câte persoane se ocupă de falsificarea banilor, dar o urmă cât de mică ar fi însemnat enorm în economia unei anchete în care nu exista niciun punct de plecare.
Trecuseră doi ani, când, la Brașov, s-au descoperit niște „super lei” cu serii noi. Tot atunci, criminaliștii au descoperit și prima urmă care aparținea presupusului falsificator. Era vorba despre o mică parte dintr-o amprentă.
Această urmă s-a dovedit crucială în economia anchetei. După ce au introdus-o în baza de date AFIS 2000, procurorii au aflat că au de-a face cu un fost pușcăriaș care, după ce a fost închis pentru furt, și-a descoperit talentul de falsificator. Inițial, acesta își făcuse mâna pe niște facturi și unele documente oficiale după care trecuse la falsificarea de lei, în condițiile în care bancnotele românești sunt extrem de greu de reprodus.
Au băgat la închisoare cele mai periculoase clanuri din țară
Cu toate că acum știau cu cine se confruntă, procurorii mai aveau, însă, mult până departe. Au urmat luni întregi de filaj și verificări. S-a mers pe fir până la producătorul de cerneluri, vânzătorul de folie din plastic și până la firma care i-a vândut imprimanta, cu sediul tocmai în Belgia. Astfel, până luna trecută, când au intrat cu mascații peste falsificator și oamenii săi, procurorii DIICOT aveau deja probe clare pentru toate acuzațiile. Iar aceasta nu este singura acțiune de răsunet a acestei unități de elită.
Din 2004, când a luat ființă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și până în vara acestui an, cele mai periculoase grupări infracționale din țară au ajuns după gratii. Ba mai mult, s-a ajuns inclusiv în punctul în care unul dintre cei mai mairi traficanți de droguri din România a comandat chiar un asasinat împotriva procurorului DIICOT care i-a distrus afacerea și l-a trimis după gratii.
Povestea anchetei din România, preluată și de presa internațională
Subiectul legat de prinderea celui mai mare falsificator de bani din plastic din lume a avut ecouri și în presa internațională. Astfel, agenția „Euronews” a relatat, pe larg, despre succesul procurorilor români care, pornind de la o amprentă, au reușit să rezolve una dintre cele mai complexe anchete, care s-a întins pe o perioadă de șase ani. Jurnaliștii „Euronews” au menționat și faptul că bancnotele românești sunt considerate ca fiind aproape imposibil de reprodus.
