Actualitate
Mica cramă a unui somelier, la o intersecție de București: ”Nu poți iubi România fără să iubești podgoriile ei”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Vinul face parte din cultura noastră. Așa cum rușilor le place vodka, cehilor berea, românilor le place vinul, cel puțin de la Dimitrie Cantemir citire. Această licoare de o frumusețe inegalabilă în gust și culoare are darul de a ne înfrumuseța viața și de a ne o îmbogăți.
Aceasta este sorgintea nobilă a băutorilor de vin care caută frumosul în viața prin gust acompaniat de eleganță și un plus de rafinament. Ce e de remarcat în ascensiunea cultivării vinului în spațiul urban e faptul că el pătrunde și în zone mai puțin familiare cu vinul, fără tradiție viticolă puternică.
Într-un mic spațiu din Sectorul 5, la o margine de drumuri în proximitatea triunghiului Calea Ferentari – Calea Rahova și 13 Septembrie, unde poezia și sportul nu lipsesc ca valori impregnate în spiritul locului, vinul dă tonul cartierului.
”Vinul face parte din cultura noastră ca români”
Deși e o cramă mică situată la o intersecție de lumi, ea are acel farmec pe care numai oamenii locului îl creează. În orice alt loc s-ar pierde o parte din farmecul ei. Aici cartierul cu secretele, viața și tipologiile, respiră și bate în game diferite. Tot aici poposesc mulți pentru a-și cumpăra un strop de fericire. Și de la un strop de fericire voioșia e garantată.
”Vinul este cartea noastră de vizită în lume. România are un filon nobil de vin care e bine să-l fructificăm, nu doar în rândul românilor ci și în rândul străinilor. Vinul face parte din cultura noastră ca români. E plină literatura și istoria noastră de oameni care beau vin, înțelegând că vinul în esența sa are marele dar de a ne îmbogăți spiritual”, spune somelierul Cristi Ungherea, creatorul cramei.
Fără vin poate nu ar fi fost nici Eminescu, nici Păstorel
”Suntem la cramă. AICI SE DEGUSTĂ VINUL. Aici fiecare își poate educa gustul să aleagă un sortiment de vin care să i se potrivească. Într-adevăr gustul vine și din interior, din ce are omul mai frumos în el. Mihai Eminescu era cu Grasa de Cotnari, Păstorel Teodoreanu bea cam orice fel de vin. E alegerea fiecăruia cât de mult vrea să profite de vin pentru a se autoeduca. Astăzi multă lumea se întoarce către vin, către ce simbolizează vinul. Pentru mine e un semn că lucrurile iau o întorsătură pozitivă”, explică somelierul.
În același timp, Cristi Ungherea subliniază că ”străinii vin la noi cu speranța să trăiască sălbăticia geografiei noastre, care e presărată de această minunată licoare care este vinul”. În viziunea sa, vinul e cultură, e viața noastră și a strămoșilor noștri și dacă vom ști să fructificăm această moștenire vom avea mereu de câstigat.
”Nu poți iubi România fără să iubești podgoriile ei. Străinii care vin la noi în țară se minunează de ce văd și noi trebuie să le oferim șansa unei experiențe unice, singura în stare să ne parafrazeze un brand de țară”, precizează creatorul cramei.
”Vinul cel mai bun este acela care te face nemuritor pentru o clipă”
Pentru Cristi Ungherea ”vinul cel mai bun este acela care te face nemuritor pentru o clipă”. ”Începutul e întodeauna cel mai greu, dar lucrurile încep să se miște. Lumea vinului evoluează ca oricare alta. Important e că oamenii ajung să-și cunoască originea. Și vinul e o parte bună a ceea ce suntem”, spune creatorul cramei pentru GÂNDUL.RO.
Acesta a încercat să răspundă celei mai grele întrebări care li se pune deseori cunoscătorilor de vinuri, respectiv: ”Care este cel maa bun vin?”.
De multe ori am fost întrebat care este cel mai bun vin? E greu să răspunzi la o asemenea întrebare. Poți să degusti un vin extrem de valoros având o stare care nu este tocmai prielnică unei asemenea experiențe și astfel calitatea actului în sine este depreciată. Vinul ține de stare în primul rând și percepție negativă despre calitatea vinului ar fi bine să ridice anumite semne de întrebare în legătură cu noi. Răspunsul meu preferat la întrebare e că – Vinul cel mai bun este acela care te face nemuritor pentru o clipă
”Acasă, pe plalurile natale, mereu viticultura a fost religie”
Pasiunea sa pentru vin e de acasă, de pe meleagurile natale dintr-un sat de poveste unde oamenii privesc vinul cu o religiozitate istorică.
Acasă, pe plaiurile natale, mereu viticultura a fost religie și înclin să cred că și acum mai este sau poate deveni. În acest loc, intitulat Fințești, în județul Buzău la granița cu Prahova, nu întâmplător avem câteva crame care fac cinste vinului românesc. Aici avem teroarul ideal pentru vinurile roșii. Aici m-am născut și asta înseamnă acasă pentru mine”, așa alege să-și descrie somelierul sorgintea. În același timp sportul joacă un rol important în viața sa care este complementar pasiunii pentru vin: ”Sportul este complementar vinului chiar dacă acest lucru nu pare de la sine înțeles. În general marii sportivi au fost pasionați de vin deoarece vinul e o muză. Maradona era un iubitor de vin. Valoarea destinderii, a relaxării implică nu un consum ci o trăire. Cel mai frumos lucru pe care îl poți face după ce te-ai dedicat zeului sănătății și al mișcării e să-l cunoști pe Bachus. Și aici sunt evident limite și depinde de fiecare”,
”Mi-aș dori să văd la somelieri această umanitate, un chip cu adevărat de poveSte”
”Meseria de somelier nu se limitează doar la latura tehnică, e o artă care se învață din bucuria vieții, nu numai din aspectele practice. Experiența degustării ar fi bine să-l înalte pe om deasupra grijilor cotidiene, să-i descresțească fruntea și să-l deschidă către orizontul propriei spiritualități. Mi-aș dori să văd la somelieri această umanitate, un chip cu adevărat de povește cu mai mult zâmbet și farmec. Căci vinul e o viață trăită care merită povestită de fiecare dată. E ca o piesă de teatru care nu seamănă una cu alta”, mai precizează somelierul Cristian Ungherea.
Vinul te îmbie spre visare spre acea lume sau colț de lume care se situează deasupra grijilor cotidiene care ne erodează felul de a trăi frumos. Cu un pahar de vin suntem cu toții datori.
Toți cei care degustă la Cramă pleacă cu frunte sus căutând parcă liniștea cerului. Privesc cerul și zâmbesc larg parcă spunând-și din nou ”Suntem la cramă, Aici se degustă..viața.” Și nimic nu e mai frumos ca viața din Sector 5, cu bune și cu rele, care e plină de culoare și poezie.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor