Actualitate
Alegeri locale 2020 | Ce ”tabere” politice vor conduce județele României în următorii 4 ani! BEC a anunțat ultimele rezultate ale scrutinului de duminică
Duminică, 27 septembrie, românii și-au ales primarii de localități, membrii Consiliilor Locale, membrii Consiliilor Județene și președinții Consiliilor Județene. GÂNDUL.RO vă prezintă acum noua componență a celor 41 de Consilii Județene din țară, în baza ultimelor rezultate anunțate de către Biroul Electoral Central (BEC). Pe alocuri, situații pot suferi mici modificări, întrucât BEC nu a centralizat 100% opțiunile electoratului. Însă, în mare parte, acestea vor fi ”taberele” politice care vor administra județele României în următorii 4 ani.
Consiliul Județean Alba
Potrivit rezultatelor parțiale, alegerile pentru CJ Alba au fost câștigate de PNL, cu 51% din voturi, formațiunea fiind urmată de PSD (16,6%), USR-PLUS (9,5%) și PMP (6,6%). Partidele care au obținut în mod individual sub 5% au în total 16,3% din voturi.
Situația nu este una foarte diferită față de alegerile precedente, din 2016, când PNL a obținut 53,13%, iar PSD 26,13%.
Consiliul Județean Arad
În urma alegerilor de duminică, PNL a câștigat și Consiliul Județean Arad, cu 48,1% din voturi, urmat de USR-PLUS (12,8%), PSD-ALDE (9,9%), PRO România (7,9%) și PMP (6,9%). Celelalte partide au însumat 14,4% din voturi.
Și în Arad situația este similară cu cea din 2016, când PNL a câștigat majoritatea voturilor din Consiliul Județean (46,22%). Cu toate acestea, scorul PSD a scăzut dramatic anul acesta, având în vedere că social-democrații obținuseră 31,33% din voturi în 2016.
Consiliul Județean Argeș
PSD a obținut cele mai multe voturi pentru CJ Argeș (44,8%), fiind urmat de PNL (28,3%), USR-PLUS (10,7%) și PRO România (5,2%), celelalte partide însumând 11 procente.
În 2016, PSD obținuse aproape 52% din voturi, iar PNL aproape 22%.
Consiliul Județean Bacău
Alegerile pentru CJ Bacău au fost câștigate de Partidul Social Democrat, cu 42,2%, urmat de alianța PNL-USR-PLUS (27%), PMP (7,2%), PRO România (6,7%) și PMP (5,5%). Celelalte partide au obținut, împreună, 10,4% din voturi.
La alegerile precedente, tot PSD a câștigat CJ Bacău, cu 41,66%, fiind urmat de PNL, cu 27,05% din voturi.
Consiliul Județean Bihor
În Bihor, liberalii au obținut o victorie detașată, cu 56,9% din voturile pentru Consiliul Județean, fiind urmați de UDMR, cu 17,2% și PSD, cu 15,5%. Celelalte partide au însumat 10,4% din voturile din județul Bihor.
PNL câștiga alegerile din 2016 cu 44,54%, fiind urmat de PSD, cu 25,23% și UDMR (18,19%).
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
Alianța PSD-ALDE-PRO România a câștigat cele mai multe voturi în Bistrița-Năsăud, obținând 40,6% din sufragii, urmată de PNL (33,4%) și PMP (10,7%).
În 2016, PSD obținuse puțin peste jumătate din voturile pentru Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Consiliul Județean Botoșani
PSD a câștigat și Consiliul Județean Botoșani, cu 40,1%, urmat de PNL (34,1%), ALDE (7,2%) și PRO România (6%). Celelalte partide, cele care nu au depășit pragul de 5% au obținut împreună 12,6% din voturile botoșănenilor.
În 2016, singurele partide care au intrat în CJ Botoșani au fost PSD (46,54%) și PNL (36,71%).
Consiliul Județean Brașov
Cu 37% din voturi, PNL a câștigat alegerile pentru CJ Brașov, urmat de USR-PLUS și PSD (fiecare cu câte 19,3% din voturi) și PRO România, cu 5,1%. Celelalte partide au obținut împreună 19,3%.
Situația este asemănătoare cu cea din 2016, când PNL obținuse 38,37% din voturi, iar PSD 27,73%.
Consiliul Județean Brăila
CJ Brăila a fost câștigat confortabil de PSD, cu 47,8% din voturi, urmat de PNL (26,4%), PMP (7,2%) și USR-PLUS (5,4%).
Față de alegerile din 2016, PSD a câștigat un avans important față de PNL. Acum patru ani, social-democrații înregistrau 36,09% din voturi, în timp ce liberalii obțineau 30,5%.
Consiliul Județean Buzău
Alianța efectuată la nivel local de PSD și PRO România a obținut 57,7% din voturile pentru Consiliul Județean Buzău, aceasta fiind urmată de PNL (18,8%), PMP (12,9%) și USR-PLUS (6,6%). În total, restul partidelor au obținut 4% din sufragii.
PSD a avansat față de 2016, când obținea 53,33% din voturile din Buzău.
Consiliul Județean Caraș-Severin
Consiliul Județean Caraș-Severin a fost câștigat de liberali, cu 44,9%. PNL a fost urmat în preferințele alegătorilor din acest județ de PSD-ALDE-PRO România, cu 27,5%, PMP (12,1%) și USR-PLUS (5,3%). Celelalte partide au obținut împreună puțin peste zece procente în acest județ.
PNL a avansat mult în acest județ față de acum patru ani, atunci când înregistra doar 36,19% din voturi, față de cele 36,41 procente obținute de PSD.
Consiliul Județean Călărași
În Călărași, PSD a obținut 45,1% din voturile pentru Consiliul Județean, în timp ce alianța PNL-USR-PLUS a obținut 37,3%. PRO România a obținut 6,4%, iar celelalte partide au însumat 11,2%.
Cifrele de anul acesta sunt diferite față de cele de acum patru ani, când PSD a obținut 32,43%, iar PNL obținea 47,12% din voturile pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Cluj
În Cluj, PNL a obținut 46,5%, urmat de PSD (13,3%), USR-PLUS (12,2%), UDMR (11,5%) și PMP (5,1%). Celelalte partide au obținut împreună 11,4% din voturile din județ.
În 2016, PNL obținea 37,99% din voturi, fiind urmat de PSD (26,60%) și de UDMR (13,96%).
Consiliul Județean Constanța
O surpriză a fost înregistrată în județul Constanța, unde PNL a obținut 36,1% din voturile pentru Consiliul Județean, fiind urmat de PSD (23%), USR-PLUS (12,9%), PMP (8,1%) și PRO România (6,4%).
În 2016, PNL și PSD obțineau ambele în jur de 34,5% din voturile pentru Consiliul Județean Constanța.
Consiliul Județean Covasna
În mod previzibil, UDMR a câștigat alegerile pentru CJ Covasna. Uniunea a obținut 60,8% din voturi, urmată de Alianța Maghiară Transilvania (8,5%), PNL (8%), și PSD (5,7%). Celelalte partide, care au obținut sub pragul electoral, au obținut împreună 17% din voturile pentru Consiliul Județean.
În 2016, UDMR a obținut aproximativ 58% din voturi.
Consiliul Județean Dâmbovița
PSD a câștigat alegerile pentru CJ Dâmbovița cu 43,7%, urmat de PNL, cu 34,7% și PRO România, cu 9,6%.
PSD obținea în 2016 în Dâmbovița peste jumătate dintre voturile cetățenilor pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Dolj
Alianța formată de PSD și ALDE în Dolj a câștigat alegerile pentru Consiliul Județean cu 39,7%, urmată de PNL, cu 31,8%, PRO România (6,9%) și USR-PLUS (6,7%). PMP a obținut 5,7% din sufragii.
În 2016, PSD obținea 53,53% din voturi, iar PNL 26,60%.
Consiliul Județean Galați
Tot PSD a câștigat și alegerile pentru Consiliul Județean Galați, obținând 39,7%. Topul este completat de PNL (27,1%) și USR-PLUS (6%). Partidele care au obținut sub 5% au totalizat 15,9% din voturi.
PSD obținea 38,14% din voturi în 2016, fiind urmat de PNL, cu 24,46%, ALDE (11,54%), UNPR (9%) și PMP (7,09%).
Consiliul Județean Giurgiu
Tot în mod surprinzător, în județul Giurgiu a învins PNL, cu puțin peste jumătate din voturile pentru Consiliul Județean (50,4%), urmat de PSD (33,2%). Celelalte partide, sub pragul electoral, au obținut împreună 16,4%.
Rezultatul de duminică este o răsturnare de situație față de rezultatele din 2016, când PSD obținea 57,54% din voturi, iar PNL doar 23,37% din voturi.
Consiliul Județean Gorj
În Gorj, Consiliul Județean a fost câștigat de PSD, cu 42,9% din voturi, urmat de PNL (28,5%), PMP (7%) și PRO România (5,4%). Celelalte partide au totalizat 16,2%.
În 2016, PSD obținea un scor similar (42,66%), urmat de PNL (24,99%).
Consiliul Județean Harghita
După cum era de așteptat, UDMR a câștigat alegerile pentru Consiliul Județean Harghita cu 61,7%. Pe locul 2 s-a situat Alianța Maghiară Transilvania (12,3%), urmată de PSD (7,8%), PNL (7,5%), Partidul Oamenilor Liberi (7,2%), iar celelalte partide au obținut 3,5%.
UDMR obținea 61,39% din voturi în 2016, iar pe locul al doilea se clasa Partidul Civil Maghiar (11,65%).
Consiliul Județean Hunedoara
În județul Hunedoara, PSD a obținut 43,8%, fiind urmat de alianța PNL-UDMR (18,7%), PRO România (9,1%) și USR-PLUS (5,9%).
PSD a crescut ușor față de 2016 în Hunedoara, când obținuse 40%, iar PNL obținuse 34,08% din sufragii.
Consiliul Județean Ialomița
PSD a câștigat și alegerile pentru Consiliul Județean Ialomița, cu 37,3%, urmat de PNL, cu 26,3%, PRO România, cu 16,7% și USR-PLUS, cu 5,7%. Celelalte partide au obținut în total 14% din voturi.
PSD și PNL s-au clasat pe primele două locuri și în 2016 în cadrul alegerilor pentru Consiliul Județean Ialomița.
Consiliul Județean Iași
În județul Iași a avut loc o răsturnare de situație față de 2016. În timp ce atunci PSD câștiga alegerile pentru Consiliul Județean cu 43%, iar PNL obținea 29,07%, anul acesta PNL a obținut 39,7%, surclasând PSD, care a obținut doar 24,5% din voturi.
Consiliul Județean Ilfov
CJ Ilfov a fost câștigat anul acesta de PNL, cu 45,9%, fiind urmat de USR-PLUS, cu 14,3% și de PSD-ALDE (13%). PRO România a obținut 11,2% din voturi, iar PMP 7,1%. Celelalte partide au obținut în total 8,5% în alegerile pentru CJ Ilfov.
PNL câștiga și în 2016 alegerile, cu 44,62%, urmat de PSD (31,82%).
Consiliul Județean Maramureș
PNL a câștigat și cele mai multe voturi pentru CJ Maramureș (31,9%). Liberalii au fost urmați în preferințele de vot ale maramureșenilor de PSD-ALDE (25,1%), PMP (11,6%), USR-PLUS (7,7%) și PRO România (5,8%).
Acum patru ani, PSD câștiga alegerile din Maramureș, cu 35%, urmat de PNL (22,83%).
Consiliul Județean Mehedinți
Consiliul Județean Mehedinți a fost câștigat de PSD, care a obținut 45,6%, fiind urmat de PNL, cu 34,3%, PMP cu 5,6% și PRO România, cu 5,5%.
În 2016, alianța PSD-UNPR câștiga CJ Mehedinți cu 50,72%.
Consiliul Județean Mureș
Consiliul Județean Mureș a fost câștigat cu 37,2% de UDMR. Formațiunea a fost urmată în preferințele alegătorilor mureșeni de PNL (20,9%), PSD (17,9%) și PMP (5,7%). Celelalte partide au obținut împreună 18,3%, însă niciunul nu a depășit pragul de 5%.
În 2016, cele mai multe voturi pentru Consiliul Județean Mureș fuseseră obținute tot de UDMR (34,06%), urmat de PSD (23,92%) și PNL (22,63%).
Consiliul Județean Neamț
În Neamț, alianța PSD-ALDE a obținut 35,7% din voturi, urmată de PNL (31,5%) USR-PLUS (10,7%), PMP (9,4%) și PRO România, cu nouă procente.
PSD-UNPR obțineau în 2016 în Neamț 44% din voturile pentru Consiliul Județean.
Consiliul Județean Olt
PSD a înregistrat o victorie confortabilă în cadrul alegerilor pentru Consiliul Județean Olt, obținând 54,4% din voturi. Social-democrații au fost urmați de PNL (30,3%). Celelalte partide au obținut împreună 15,3% din voturi.
PSD obținea în 2016 55,17% din voturi, iar PNL 24,66%.
Consiliul Județean Prahova
În Prahova, alianța formată din PNL, USR și PLUS a câștigat 45,8% din voturile pentru Consiliul Județean, iar alianța PSD-PRO România a fost votată de 31,5% din cei prezenți la urne. PMP a obținut 9,4%, ALDE 7,1%, iar Partidul Prahova în Acțiune 6,1%.
În 2016, PSD obținea 38,5% din voturile pentru CJ Prahova, iar PNL 35,35%.
Consiliul Județean Satu Mare
Cele mai multe voturi pentru Consiliul Județean Satu Mare au fost obținute de UDMR (38,2%), PNL (25,8%), PSD (14%), USR-PLUS (5,4%) și PMP (5,4%).
Ca în 2020, și în 2016 UDMR a obținut cele mai multe voturi în CJ Satu Mare (35,84%), urmată de PSD (26,79%) și PNL (18,75%).
Consiliul Județean Sălaj
În județul Sălaj, PNL a obținut 32,5%, urmat de PSD (27,9%), UDMR (19,7%), USR-PLUS (7%), în timp ce restul partidelor au obținut, cumulat, 12,9%.
PSD câștiga 36,37% din voturile pentru CJ Sălaj în 2016.
Consiliul Județean Sibiu
PNL a câștigat 46,5% din voturile pentru CJ Sibiu, urmat de PSD (13,9%), FDGR (12,9%) și USR-PLUS (10,1%). Celelalte partide au obținut 16,6% în total.
În 2016, PNL câștiga 33,61% din voturile pentru Consiliul Județean, urmat de PSD, cu 29%.
Consiliul Județean Suceava
Și Consiliul Județean Suceava a fost câștigat de liberali, care au obținut 40,9%. Pe următoarele locuri se clasează PSD (30,5%), PMP (11%) și USR-PLUS (6,2%). Celelalte partide au totalizat 11,4% în Suceava.
În 2016, PNL obținea 48,31%, în timp ce PSD era votat de 38,82% din alegătorii prezenți la urne.
Consiliul Județean Teleorman
În mod neașteptat, Consiliul Județean Teleorman a fost câștigat de PNL (43%), urmat de PSD (39,3%), în timp ce restul partidelor au obținut în total 17,7% din voturi.
Aceasta este o modificare relativ importantă în Teleorman, dat fiind faptul că, în 2016, PSD obținea 53,22% din voturi, iar PNL doar 31,41%.
Consiliul Județean Timiș
PNL a câștigat și CJ Timiș, cu 35,5%, urmat de USR-PLUS (21,5%), PSD (15%), PRO România (7,2%). Celelalte partide au obținut aproape 21% din voturi în total.
În 2016, Consiliul Județean Timiș era câștigat de PSD (37,28), urmat de PNL (32,21%).
Consiliul Județean Tulcea
În județul Tulcea competiția este strânsă pentru Consiliul Județean. Potrivit rezultatelor parțiale, PNL a obținut 34,6%, fiind urmat de PSD, cu 34,3%. PRO România a obținut 7,5% din voturi, USR-PLUS 6,1%, iar PMP 5,2%. Partidele care au obținut fiecare sub 5% din voturile tulcenilor au însumat 12,3% din sufragii.
Consiliul Județean Tulcea era câștigat în anul 2016 de PSD, cu 41,52%, urmat de PNL, care obținea 35,5% din voturi.
Consiliul Județean Vaslui
PSD a obținut 39,1% din voturile pentru CJ Vaslui, urmat de PNL (35,4%), ALDE (8,7%), USR-PLUS (8,3%) și PRO România (5%).
În 2016, PSD câștiga 54% din voturi.
Consiliul Județean Vâlcea
Și CJ Vâlcea a fost câștigat de PSD, care a obținut 41,7% din voturi. PSD a fost urmat de PNL (32,7%), PER (7,2%) și USR-PLUS (5,2%).
PSD obținea în 2016 37,85% din voturi, urmat de PNL (34,5%).
Consiliul Județean Vrancea
PSD a câștigat CJ Vrancea cu 41,9%, deși a pierdut președinția Consiliului. Marian Oprișan fiind înlocuit după 20 de ani. Alianța PNL-USR-PLUS a obținut 41% din voturi, urmată de ALDE (5,5%).
PSD câștiga cu 50,71% Consiliul Județean Vrancea în 2016.
Ludovic Orban a dat instrucțiuni clare privind alianțele liberalilor
Liderul PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat miercuri că le-a recomandat filialeor să facă alianțe doar cu USR-PLUS și PMP în consiliile locale și județene.
Totodată el a explicat că există posibilitatea unor alianțe cu UDMR în județele cu populație maghiară.
„Partidele afine cu care suntem în colaborare de patru ani de zile cu care am recomandat filialelor să facă alianţe sunt PMP şi USR PLUS. De asemenea, în judeţele cu populaţie maghiară, acolo unde se pot găsi puncte comune şi programe comune, de asemenea, am permis realizarea de înţelegeri şi alianţe cu reprezentanţii UDMR din administraţia locală”, a declarat Orban, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL”, a precizat Orban.
Liderul PNL a afirmat că o singură excepţie va fi posibilă şi aceasta vizează o alianţă cu PER în Dolj, însă a subliniat că acest lucru depinde de orientarea acestei filiale.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi





