Actualitate
Informații-bombă apar după moartea celor trei deținuți de la Giurgiu! Ascunde ANP traficul de droguri din închisori?! GÂNDUL.RO cere ministrului Justiției deschiderea unei anchete! (EXCLUSIV)
Pe data de 14 septembrie, în jurul orei 7.00 dimineața, la Penitenciarul Giurgiu s-a dat alarma după ce doi dintre deținuți au fost descoperiți, în celulă, fără semne vitale, în timpul apelului care se efectuează la acea oră. Din primele informații date publicității, deținuții – unul în vârstă de 41 de ani, din București, și unul de 32 de ani, din Clejani – se aflau sub tratament, suferind de afecțiuni medicale.
GÂNDUL.RO a intrat în posesia unor alte informații-bombă despre acest caz și le prezintă ÎN EXCLUSIVITATE. În camera de detenție se aflau, de fapt, 4 deținuți, doi dintre aceștia fiind găsiți în comă.
Cei doi deținuți decedați – transmit sursele GÂNDUL.RO – sunt Nicolae Cuza și Alexandru Avram. Acesta din urmă avusese dreptul la vizită intimă chiar cu o zi înainte. Ceilalți doi deținuți, aflați în comă, sunt Constantin Joița și Omer Kaya.
Dar situația de la Penitenciarul Giurgiu rămâne, în continuare, cel puțin suspectă. Chiar în seara premergătoare alegerilor locale – pe data de 26 septembrie – un alt deținut a fost găsit de gardieni fără semne vitale. Potrivit surselor GÂNDUL.RO, deținutul Dascălu – 30 de ani – se afla și el în evidențele cabinetului medical al penitenciarului, suferind de afecțiuni cronice, decesul fiind constatat la ora 20.35.
Un echipaj de la Serviciul de Ambulanță Județean a fost solicitat prin numărul de urgență 112, s-a transmis printr-un comunicat, însă medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.
”În seara zilei de sâmbătă, 26 septembrie, în jurul orei 19:30, cu ocazia efectuării apelului de seară, personalul Penitenciarului Giurgiu a constatat faptul că o persoană privată de libertate aflată în evidenţele cabinetului medical cu o serie de afecţiuni cronice, nu prezenta semne vitale. În această situaţie, a fost alertat personalul medical propriu, concomitent cu solicitarea prin apel 112 a sprijinului unui echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean. În ciuda manevrelor de resuscitare aplicate, decesul persoanei private de libertate a fost declarat la ora 20:35”, au declarat cei de la Penitenciarul Giurgiu. Eveniment tragic a fost comunicat Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, pentru efectuarea cercetărilor specifice care să stabilească în ce condiții s-a produs decesul deținutului, iar în cauză a fost deschis și un dosar penal pentru moarte suspectă.
În același timp, a fost informată familia deţinutului, dar și judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi Poliția Municipiului Giurgiu. Așa cum au precizat reprezentanții Penitenciarului Giurgiu, pe corpul deţinutului decedat nu au fost descoperite urme de violenţă, acesta fiind găsit în şoc cardio-respirator.
Ascunde ANP traficul de droguri din închisori?
Potrivit surselor GÂNDUL.RO, cercetările declanșate au scos în evidență și motivul șocant al acestei tragedii petrecute în spatele gratiilor – consumul de droguri, însă această informație nu a fost făcută publică până acum. Chiar dacă lumea penitenciarelor pare a fi ”una închisă”, ermetică, iată că moartea celor trei deținuți de la Penitenciarul Giurgiu aduce din nou în prim-plan o situație revoltătoare.
Deținuții au acces la substanțe interzise și, din păcate, nici nu este pentru prima oară când se întâmplă asta, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare referitoare la modul în care cei încarcerați reușesc să își procure și să consume droguri chiar sub privirile celor care ar trebui să îi păzească.
GÂNDUL.RO a solicitat un punct de vedere ANP, referitor la această situație îngrijorătoare, însă răspunsul a constat doar în informația că solicitarea redacției a fost transmisă, ”spre competentă soluționare, unității de detenție”, iar o întrebare cel puțin ”delicată” poate și trebuie să fie pusă: ascunde ANP traficul de droguri din închisori?
Directorul Penitenciarul Giurgiu – comisar șef de poliție penitenciară Marius Lucian Fulga – ne-a transmis, ulterior, următorul răspuns din care reiese că moartea celor doi deținuți este în continuare cercetată, pentru a fi stabilite cauzele care au dus la dublul deces. Suplimentar, se precizează că nu au existat ”persoane private de libertate care să prezinte o stare comatoasă”.
”Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Penitenciarul Giurgiu (…), vă comunicăm următoarele:
În prezent, organele judiciare competente (Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu) cercetează cauzele și împrejurările care au condus la producerea evenimentului la care faceți referire, cu mențiunea că nu au existat alte persoane private de libertate care să prezinte o stare comatoasă”, a precizat, în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO, directorul Penitenciarului Giurgiu, Marius Lucian Fulga, comisar șef de poliție penitenciară.
După moartea celui de-al treilea deținut, GÂNDUL.RO a solicitat purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Giurgiu informații referitoare la circumstanțele în care s-a produs decesul, iar acesta ne-a transmis următorul răspuns:
”Evenimentele indicate fac obiectul cercetărilor derulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, sens în care administrația Penitenciarului Giurgiu nu poate pune la dispoziție informațiile solicitate”.
Un deținut celebru: ”În interiorul închisorii, mulți dintre deținuți umblă ca niște zombi din cauza consumului de droguri”
Reporterii GÂNDUL.RO au obținut și alte informații incredibile, ele fiind furnizate chiar unul dintre deținuții celebri ai Penitenciarului Giurgiu, căruia îi vom proteja identitatea. La nivelul ANP, el și-a dat acordul pentru realizarea interviului, însă noi considerăm că aceste declarații i-ar putea compromite calitatea procesuală în acțiunea de eliberare condiționată pe care a depus-o deja la instanță.
Deținutul Ș.D., extrem de cunoscut în mass-media din România, a declarat, în exclusivitate, pentru GÂNDUL.RO, că tot ceea ce se întâmplă la Penitenciarul Giurgiu are ca punct de pornire drogurile și consumul de droguri, iar conducerea închisorii tolerează situația, cu toate că ”se consumă mai multe droguri decât în Ferentari, probabil”.
Acesta susține că a și atras atenția, de nenumărate ori, despre existența – în Penitenciarul Giurgiu – a unei rețele ”de traficanți de droguri”, îndreptând un deget acuzator către conducerea închisorii. Consumul de droguri din Penitenciarul Giurgiu este ”la ordinea zilei”, spune deținutul, însă toate sesizările făcute de el, de-a lungul timpului, au avut ca rezultat… doar măsuri disciplinare luate chiar împotriva sa.
”Am atras atenția de numeroase ori cu privire la faptul că în interiorul Penitenciarului Giurgiu acționează o rețea de traficanți de droguri, iar conducerea închisorii tolerează acest fapt de o gravitate excepțională. Aici se consumă mai multe droguri decât în Ferentari, probabil. De câte ori am sesizat acest aspect, conducerea Penitenciarului a dispus măsuri împotriva mea”, a declarat Ș.D., în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO.
Mai mult, acesta cere ministrului Justiției să fie audiat pentru a-i prezenta situația revoltătoare din Penitenciarul Giurgiu, susținând că deținuții umblă ”ca niște zombi” pe holurile închisorii tocmai din cauza consumului de droguri tolerat de conducere.
”Cer ministrului Justiției să fiu audiat pentru a prezenta această situație. În interiorul închisorii, mulți dintre deținuți umblă ca niște zombi pe holuri din cauza consumului de droguri”.
Penitenciarul Giurgiu: ”Decesul celor două persoane a fost declarat la ora 7.25”
După ce a fost declanșată ancheta pentru a se stabili toate circumstanțele care au dus la decesul celor doi deținuți, Penitenciarul Giurgiu a emis și un comunicat de presă în care a oferit unele explicații.
Au existat manevre de resuscitare după descoperirea celor doi deținuți care nu mai prezentau semne vitale, însă echipajul de la Serviciul de Ambulanță Județean nu a mai putut face nimic pentru a le salva viața, iar decesul a fost declarat la ora 07.25.
“Vă informăm că astăzi – 14.09.2020, în jurul orei 7.00 – cu ocazia efectuării apelului de dimineață, personalul Penitenciarului Giurgiu a constatat că două persoane private de libertate, cazate în aceeaşi cameră de deținere, nu prezintă semne vitale. De îndată, a fost alertat personalul medical propriu, concomitent cu solicitarea, prin apel 112, a sprijinului unui echipaj de la Serviciul de Ambulanță Județean. În ciuda manevrelor de resuscitare aplicate, decesul celor două persoane a fost declarat la ora 7.25. Precizăm că acestea se aflau în evidența cabinetului medical al unității cu serie de afecțiuni pentru care se administra tratament”, s-a transmis în comunicatul de presă.
În comunicatul de presă emis de Penitenciarul Giurgiu nu s-a menționat absolut nimic despre consumul de droguri și despre cauza decesului celor doi deținuți, specificându-se doar că împrejurările producerii celor două decese ”vor fi stabilite de organele abilitate, sprijinite de administrația locului de deținere”.
”În conformitate cu prevederile legale, evenimentul a fost notificat Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, în prezent, organele judiciare desfășurând verificări la fața locului. De asemenea, s-a procedat la informarea familiei deținuților, a judecătorului de supraveghere a privării de libertate și a Poliției Municipiului Giurgiu. Cauzele și împrejurările producerii celor două decese vor fi, de asemenea, stabilite de organele abilitate, sprijinite de administrația locului de deținere”, au mai transmis reprezentanții Penitenciarului Giurgiu, potrivit giurgiuveanul.ro.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





