Actualitate
Ora de vară 2021. Când se dau ceasurile înainte cu o oră
Ziua în care ce va trece la ora de vara va fi cea mai scurtă din an. În noaptea de 27 spre 28 martie, noaptea de sâmbătă spre duminică, vom da, din nou, ceasurile înainte. Parlamentul European a votat pentru eliminarea orei de vară din 2021. Țările care doreau să fie permanent în timpul verii își vor regla ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din martie 2021. Cei care optează pentru iarnă permanentă își vor schimbă ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Când merg ceasurile înainte?
Ceasurile merg întotdeauna la 1.00 dimineața în ultima duminică din martie – anul trecut, care a căzut duminică 29 martie, iar în 2021 ora începe, așadar, peste noapte, duminică 28 martie. Trecerea înseamnă că obținem mai multă lumină de zi. Schimbarea are loc întotdeauna într-un weekend, în toiul nopții, pentru a se asigura că există întreruperi limitate pentru școli și companii.
Deși se întâmplă în fiecare an, unii oameni sunt încă surprinși pe neașteptate de faptul inevitabil că ceasurile se schimbă primăvara și toamna.
Ceasurile se întorc din nou în ultima duminică a lunii octombrie la ora 2.00, ceea ce înseamnă că anul acesta se vor schimba duminică, 31 octombrie, cu șase zile mai târziu decât în 2020.
De ce schimbăm ceasurile? Inițial, a fost lansat pentru a economisi energie și a scoate oamenii afară. De ce să risipim energia electrică atunci când este folosită lumina zilei perfect bună?
Parlamentul European a votat pentru eliminarea orei de vară din 2021
Statele membre ar putea alege dacă să rămână în timpul „verii permanente” sau „permanente de iarnă” în conformitate cu proiectul de directivă, care a trecut cu 410 voturi pentru și 192 de voturi. Țările care doreau să fie permanent în timpul verii își vor regla ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din martie 2021. Cei care optează pentru iarna permanentă își vor schimba ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Este ultimul pas în armonizarea UE a orei de vară lansat pentru prima dată în anii 1980, în încercarea de a împiedica abordările divergente să submineze piața unică europeană. Conform legislației actuale a UE, ceasurile din cele 28 de state membre avansează împreună în ultima duminică din martie și revin în ultima duminică din octombrie. Europarlamentarii conservatori, care au votat împotriva propunerii, au reacționat furios la evoluție, unul acuzând comisia europeană, care a împins planul de a renunța la ora de vară, că acționează ca „domnii timpului”.
Sondajul Comisiei Europene cu privire la propunere a generat 4,6 milioane de răspunsuri, 84% dintre respondenți fiind în favoarea acestuia. Criticii spun că ancheta a fost dominată de germani, care au reprezentat 70% dintre respondenți. Un raport al Parlamentului European publicat înainte de vot a sugerat că schimbările de timp erau legate de bolile cardiovasculare din cauza întreruperii ciclurilor biologice.
- Deși este în favoarea maximizării orelor de veghe la lumina zilei, Benjamin Franklin nu a creat ideea de a muta ceasurile înainte.
Până când era un trimis american în vârstă de 78 de ani, la Paris, în 1784, omul care susținea virtuțile „devreme la culcare și devreme să se ridice” nu practica ceea ce predica. După ce a fost agitat neplăcut din somn la 6 dimineața de soarele de vară, tatăl fondatorului a scris un eseu satiric în care a calculat că parizienii, pur și simplu trezindu-se în zori, ar putea salva echivalentul modern de 200 de milioane de dolari prin „economia folosind soarele în loc de lumânări. ” Ca urmare a acestui eseu, lui Franklin i se acordă adesea în mod eronat onoarea de a „inventa” ora de vară, dar a propus doar o schimbare a programelor de somn – nu a timpului în sine. - Englezul William Willett a condus prima campanie de implementare a orei de vară.În timp ce se afla într-o plimbare călare dimineața devreme în jurul perimetrului pustiu al Londrei în 1905, Willett a avut o epifanie conform căreia Regatul Unit ar trebui să avanseze ceasurile cu 80 de minute între aprilie și octombrie, astfel încât mai mulți oameni să se bucure de lumina abundentă a soarelui. Englezul a publicat broșura din 1907 „The Waste of Daylight” și și-a petrecut o mare parte din averea personală evanghelizând cu zel misionar pentru adoptarea „orei de vară”. An după an, totuși, parlamentul britanic a împiedicat măsura, iar Willett a murit în 1915 la vârsta de 58 de ani, fără să-și vadă niciodată ideea realizată.
- Germania a fost prima țară care a adoptat ora de vară.A fost nevoie de Primul Război Mondial pentru ca visul lui Willett să se împlinească, dar la 30 aprilie 1916, Germania a îmbrățișat timpul de vară pentru a economisi energie electrică. (Poate că a fost îngrozit să afle că inamicul britanic din timpul războiului i-a urmat recomandările înainte de patrie.) Săptămâni mai târziu, Regatul Unit a urmat exemplul și a introdus „ora de vară”.
- Ora de vară în Statele Unite nu a fost menită să beneficieze fermierii, așa cum cred mulți oameni.Contrar credinței populare, fermierii americani nu au făcut lobby pentru ca ora de vară să aibă mai mult timp să lucreze pe câmp; de fapt, industria agricolă s-a opus profund schimbării orei când a fost implementată pentru prima dată la 31 martie 1918, ca măsură de război. Soarele, nu ceasul, dicta programele fermierilor, așa că ora de vară a fost foarte perturbatoare. Fermierii au trebuit să aștepte o oră suplimentară pentru ca roua să se evapore pentru a recolta fânul, mâinile angajate au lucrat mai puțin, deoarece au plecat în același timp la cină, iar vacile nu erau pregătite să fie mulse cu o oră mai devreme pentru a respecta programele de expediere. Interesele agrare au condus lupta pentru abrogarea din 1919 a orei de vară la nivel național, care a trecut după ce Congresul a votat să anuleze veto-ul președintelui Woodrow Wilson. Mai degrabă decât interesele rurale, au fost entități urbane, cum ar fi punctele de vânzare cu amănuntul și afacerile recreative, care au promovat ora de vară de-a lungul deceniilor.
- Timp de decenii, ora de vară în Statele Unite a fost un amestec confuz de practici locale.După abrogarea națională din 1919, unele state și orașe, inclusiv New York și Chicago, au continuat să își schimbe ceasurile. Ora națională de vară s-a întors în timpul celui de-al doilea război mondial, dar după abrogarea sa la trei săptămâni de la sfârșitul războiului, confuzia a fost reluată. Statele și localitățile ar putea începe și termina ora de vară ori de câte ori doresc, un sistem pe care revista Time (o sursă numită în mod adecvat) l-a descris în 1963 drept „un haos de ceasuri”. În 1965 au existat 23 de perechi diferite de date de începere și sfârșit doar în Iowa, iar St. Paul, Minnesota, a început chiar și ora de vară cu două săptămâni înainte de orașul său geamăn, Minneapolis. Pasagerii care călătoreau cu autobuzul de 35 de mile de la Steubenville, Ohio, la Moundsville, Virginia de Vest, au trecut prin șapte schimbări de timp. Ordinul a venit în cele din urmă în 1966 odată cu adoptarea Legii timpului uniform, care standardiza ora de vară din ultima duminică din aprilie până în ultima duminică din octombrie, deși statele aveau opțiunea de a rămâne la ora standard pe tot parcursul anului.
- Nu toată lumea din Statele Unite se îndreaptă înainte și cade înapoi.Hawaii și Arizona – cu excepția națiunii Navajo ale statului – nu respectă ora de vară, iar teritoriile SUA din Samoa Americană, Guam, Puerto Rico, Insulele Virgine și Insulele Marianelor de Nord rămân, de asemenea, la ora standard pe tot parcursul anului. Unele comunități amish aleg, de asemenea, să nu participe la ora de vară. (În întreaga lume, doar aproximativ un sfert din populația lumii, în aproximativ 70 de țări, observă ora de vară. Deoarece orele lor de vară nu variază prea mult de la anotimp la altul, țările mai apropiate de ecuator au nevoie să se abată de la standard timp.)
- Dovezile nu indică în mod concludent conservarea energiei ca urmare a economiei de vară.Datând de la Willett, susținătorii orei de vară au susținut conservarea energiei ca un beneficiu economic. Un studiu al Departamentului Transporturilor din SUA din anii 1970 a concluzionat că economiile totale de energie electrică asociate cu ora de vară s-au ridicat la aproximativ 1% în lunile de primăvară și toamnă. Cu toate că aerul condiționat a devenit mai răspândit, totuși, studii mai recente au constatat că economiile de iluminat sunt mai mult decât compensate de cheltuieli mai mari de răcire. Economiștii de la Universitatea din California din Santa Barbara au calculat că trecerea Indiana la ora de vară la nivel național în 2006 a dus la o creștere de 1% a consumului de energie electrică rezidențială prin cerere suplimentară de aer condiționat în serile de vară și încălzire la începutul primăverii și dimineața târziu. Unii susțin, de asemenea, că activitatea recreativă sporită în timpul orei de vară are ca rezultat un consum mai mare de benzină.
Când este echinocțiul de primăvară în 2021
Anul acesta, echinocțiul de primăvară va avea loc pe data de 20 martie, la ora 09:37. Din acel moment, ziua va fi în creștere, iar noaptea în scădere. Astfel, se marchează începutul primăverii astronomice.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




