Actualitate
Scriitoarea Mălina Anițoaei: „Pentru mine scriitura fără onestitate nu are valoare”
Mălina Anițoaei este născută în Iași și este jurnalistă, om de televiziune și prozator din Rădăuți. Activează în lumea presei încă din 1993 și a colaborat cu un număr mare de reviste literare și culturale, printre care „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Bucovina Literară”, „Banatul”, „Plai Românesc”, „Curierul de Bucovina” (Suceava), „Nord Press” (Suceava), „Evenimentul de Suceava”, „Scriptum” (Suceava), „Casa Artiştilor” (Bucureşti), „Curierul ucrainean” (Bucureşti), „Clopotul Bucovinei” (Rădăuţi-Cernăuţi), „Săptămânalul de Rădăuţi”, „Analele Bucovinei” (Rădăuţi), „Septentrion” (Rădăuţi), „Verhovina” (revistă de cultură a Uniunii Democrate a Ucrainenilor), „Glare – revista adevăratelor valori”- Prima revistă de business şi lifestyle din Moldova.
Gândul.ro: Bine v-am găsit și mulțumim pentru timpul acordat. Ca o mică introducere, ce ne puteți spune despre dumneavoastră și parcursul literar?
Mălina Anițoaei: Am debutat cu poezie în revista Opinia Studențească din Iași, în 1980, exista o rubrică dedicată elevilor. Activam în cenaclul Columna. Peste ani, am debutat în volum, cu proză scurtă, la Editura RoBasarabia Bucovina Press. Volumul se intitulează Șerpii surâd și mușcă (1996). Am mai publicat cărțile de proză – Inocența în stare de sclavie, Ed Ion Prelipcean, Horodnic de Sus (2016) și Când tata avea tată (2018), la aceeași editură. Mai am două cărți de publicistică. Am semnat proză în Convorbiri literare, Luceafărul, Bucovina literară, Cronica, Banatul etc.
Am avut și câteva întâmpinări critice foarte bune, pe care însă Uniunea Scriitorilor nu mi le-a luat în considerare. Regret că mi-am depus dosarul, nu voi mai face niciodată acest lucru. Vreau să mă citească lumea, nu îmi doresc onoruri sau comitete. A fost o opțiune greșită. Consider că am fost respinsă pe nedrept, asta pe raționamentul fatidic al cărților apărute la edituri marginale. Dar cu recenziile criticilor ce-ați avut? E retorică pură.
Gândul.ro: Aveți o experiență vastă în lumea presei. Ce v-a determinat să vă îndreptați și spre sfera cărților?
Mălina Anițoaei: Nu am ieșit niciodată din lumea cărților. Sunt de profesie bibliotecar. Am făcut publicistică simultan. Chiar scriam cândva. Mă culcam gazetar și mă trezeam bibliotecar. Ieșeam din bibliotecă și traversam granița spre Ucraina, scriam despre românii din zona Cernăuți. E cea mai interesantă perioadă din viața mea, cu multă adrenalină.
Gândul.ro: Cu ce carte ați debutat? Ce gen de scriere abordați?
Mălina Anițoaei: Am debutat în volum cu proză scurtă și am rămas la acest gen. Cum spunea Miron Radu Paraschivescu – din nervi și oase, nu poți scoate un roman.
Gândul.ro: Ce vă inspiră și vă motivează, totodată, să scrieți?
Mălina Anițoaei: Eu sondez în mine, eu nu cred în literatura chinuită, nici în scriitorul burghez, să zic așa, cu viață tihnită, care stă la masa de scris și juisează cu vorbele. Ai nevoie de un cutremur, trebuie să fi trăit la extreme. Eu transfigurez realitatea, dar esența e vie, de multe ori dureroasă.
Gândul.ro: Ce subiecte sau teme întâlnesc cititorii în cărțile dumneavoastră?
Mălina Anițoaei: Pentru mine scriitura fără onestitate nu are valoare. Personajele mele sunt eu și asta nu e o noutate în scris. Apoi, personajele mele sunt oamenii pe care îi întâlnesc, pentru că fiecare om are în el ceva excepțional. Personajele mele sunt bătrânii din satul în care m-am născut, modele de credință, duioșie, empatie, curaj, cinste. Satul se numește Pietrărie, se află în Iași, e o așezare fascinantă, cu scoici fosilizate după retragerea Mării Sarmatice.
Gândul.ro: Ce doriți să transmiteți prin cărțile pe care le-ați scris? Cu ce sentimente și imagini vă doriți să rămână cititorul la finalul lecturii?
Mălina Anițoaei: Vi s-a întâmplat vreodată să aveți sentimentul că dumneavoastră ați scris o carte pe care o citiți? Așa mi s-a întâmplat mie, cu cartea Foamea de Knut Hamsun. Ei, bine, vreau ca cititorii să se regăsească. Să trăiască acel sentiment de rescriere a cărții care îți dă o stare de catharsis, fabuloasă.
Gândul.ro: Ce a însemnat publicarea cărților pentru dumneavoastră? Care a fost cea mai mare împlinire sau poate ce v-ați fi dorit și nu s-a realizat?
Mălina Anițoaei: Hm, poate până la urmă găsesc o editură care să mă scoată mai la vedere, cum s-ar spune. Altminteri, publicarea cărților a însemnat recompunerea familiei mele. Vedeți dumneavoastră, toți ai mei au murit. Într-un fel sau altul, îi țin în viață, plâng pe umărul lor, ne bucurăm alteori. Marea împlinire nu a venit. Ea s-ar traduce cam așa – Ajută-mă să pot crede în tine, Doamne!
Gândul.ro: Care este impresia dumneavoastră despre literatura română contemporană?
Mălina Anițoaei: De data aceasta am să vă răspund în calitate de barometru cultural. Există o mulțime de nume frumos conturate pe piața de carte, de care însă nu întreabă niciun cititor în bibliotecă. Dacă nu te citește nimeni, degeaba te laudă criticii.
Gândul.ro: Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, să fii scriitor în România?
Mălina Anițoaei: Din nefericire, scriitorii din România nu se prea iubesc între ei și nu coboară de pe divan. Ar trebui ca scriitorul să fie deschizător de drumuri. Un exemplu de astfel de scriitor este Matei Vișniec, născut în Rădăuțiul care m-a adoptat pe mine. Însă Matei Vișniec e deja universal.
Gândul.ro: Aveți în plan să publicați o carte nouă? Dacă da, ce ne puteți spune despre aceasta?
Mălina Anițoaei: Lucrez la o carte de proză, care are ca personaj central un refugiat din Siria. E despre valori, despre puterea de a izbândi, cu mâinile goale. E despre firul de argint, care te ține agățat de cer, când ai trecut prin cele mai mari dureri. E despre omenie.
Gândul.ro: Pe final, ce mesaj doriți să transmiteți cititorilor?
Mălina Anițoaei: Dacă ar fi să le transmit tuturor cititorilor un mesaj , celor care nu mă cunosc, mesajul ar fi acela de întoarcere la clasici. Recitiți apoi literatura dintre cele două războaie mondiale! Cititorilor mei ce le pot spune? Eu aș vrea să fiu un fel de Francois Villon, un fel de trubadur izgonit, care să lase o rază în inimile lor. Ar fi un semn că viețile noastre se întâlnesc, așa cum noi am fi vrut să fie și nu s-a putut. La urma urmei, cărțile sunt niște iubiri ratate. Prefer să fiu, prin ceea ce scriu, o iubire care nu durează. E mai mult decât nimic.
Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.
Actualitate
Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care relata de la fața locului a surprins deflagrația în timp real
Actualitate
Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri, apar întârzieri în livrări, aglomerări în zonele de încărcare și costuri suplimentare cu personalul. Managerii logistici știu că fiecare blocaj dintre etaje afectează întregul flux operațional.
Un lift de marfă ales corect poate rezolva aceste probleme. Printr-o planificare atentă și o integrare corectă în procesele existente, reduci timpii de manipulare, limitezi riscurile de accident și îmbunătățești controlul asupra mișcării mărfurilor. Mai jos găsești un ghid practic, structurat în pași clari, care te ajută să iei o decizie informată.
Evaluează corect nevoile operaționale
Primul pas îl reprezintă analiza fluxului real de marfă. Nu porni de la un model standard, ci de la date concrete din activitatea zilnică.
Răspunde la câteva întrebări esențiale:
- Ce volum de marfă transporți zilnic între etaje?
- Care este greutatea maximă a unei încărcături complete (marfă + palet + echipament de manipulare)?
- Ce înălțime trebuie să acopere liftul?
- Câte cicluri pe oră estimezi în perioadele de vârf?
De exemplu, într-un depozit cu rafturi la 6 metri înălțime, unde se mută paleți de 800–1.000 kg la fiecare 10 minute, un lift subdimensionat va crea cozi și va forța operatorii să improvizeze. În majoritatea cazurilor, recomand să dimensionezi capacitatea cu 15–20% peste necesarul actual, pentru a susține creșterea viitoare.
Analizează și spațiul disponibil. În clădiri existente, integrarea poate impune adaptări structurale sau alegerea unui sistem fără cameră tehnică separată. Implică un inginer structurist și un specialist în ascensoare încă din faza de evaluare.
Alege tipul potrivit de lift de marfă
După ce stabilești necesarul tehnic, selectează soluția adecvată. Ai la dispoziție mai multe variante, fiecare cu aplicații specifice.
Lifturi doar pentru marfă
Permit transportul exclusiv al bunurilor. Le folosești frecvent în depozite automatizate sau în zone unde accesul personalului în cabină nu este necesar. Costurile sunt mai reduse, iar construcția pune accent pe robustețe.
Lifturi pentru marfă cu însoțitor
Operatorul poate însoți încărcătura. Acest tip se potrivește în centre logistice unde verifici manual marfa la fiecare nivel sau în unități medicale și HoReCa.
Sistem hidraulic sau electric?
- Sistemul hidraulic se potrivește pentru înălțimi mici și medii, cu trafic moderat.
- Sistemul electric cu tracțiune funcționează eficient la înălțimi mari și la frecvență ridicată a ciclurilor.
Pentru a analiza opțiunile tehnice disponibile, poți consulta gama de lifturi de marfă pentru uz industrial, unde găsești configurații adaptate diferitelor tipuri de clădiri și capacități de încărcare.
Alege în funcție de capacitate (de la 100 kg la peste 5.000 kg), dimensiunile cabinei, tipul de uși (batante sau automate) și nivelul de automatizare. Evită soluțiile supradimensionate inutil, dar nu face compromisuri la siguranță și durabilitate.
Calculează realist bugetul și rentabilitatea investiției
Mulți manageri analizează doar costul inițial. O abordare corectă include toate cheltuielile și economiile generate pe termen mediu.
Ia în calcul:
- prețul echipamentului;
- lucrările de montaj și eventualele modificări structurale;
- costurile de autorizare ISCIR;
- mentenanța periodică obligatorie;
- consumul energetic.
Pentru a calcula rentabilitatea, estimează economiile generate prin reducerea timpilor de manipulare. Să presupunem că 3 angajați consumă zilnic câte 1,5 ore pentru transport manual între etaje. Dacă liftul elimină această activitate, recuperezi 4,5 ore de muncă pe zi. Într-un an, economia devine vizibilă în bugetul operațional.
Adaugă reducerea riscurilor de accident și a deteriorării mărfii. În multe proiecte industriale, investiția se amortizează în 12–24 de luni, în funcție de intensitatea utilizării.
Planifică implementarea și integrarea în fluxul logistic
Un lift de marfă aduce rezultate doar dacă îl integrezi corect în procesele existente.
Stabilește din timp:
- Poziționarea optimă în raport cu zonele de recepție și livrare.
- Conectarea cu sistemele WMS sau cu liniile de producție.
- Procedurile interne de utilizare și prioritate a comenzilor.
Într-un depozit de tip cross-docking, de exemplu, amplasarea liftului lângă zona de sortare reduce deplasările interne și scurtează ciclul de pregătire a comenzilor. Evită amplasarea într-o zonă greu accesibilă, care ar obliga operatorii să parcurgă distanțe suplimentare.
Planifică și perioadele de oprire pentru instalare, astfel încât să afectezi cât mai puțin activitatea curentă.
Asigură conformitatea și siguranța în exploatare
În România, ascensoarele de marfă intră sub incidența reglementărilor ISCIR și a directivelor europene aplicabile (de exemplu, Directiva Mașini 2006/42/CE, acolo unde este cazul). Colaborează cu furnizori care livrează echipamente marcate CE și care asigură documentația tehnică completă.
Verifică prezența următoarelor sisteme de protecție:
- limitator de sarcină și protecție la suprasarcină;
- blocaje mecanice ale ușilor;
- oprire de urgență accesibilă;
- sisteme de comunicare și iluminat de siguranță.
Programează revizii periodice și nu amâna verificările tehnice. În majoritatea cazurilor, mentenanța preventivă costă mai puțin decât o intervenție de urgență.
Investește în instruirea personalului
Chiar dacă echipamentul funcționează automatizat, instruirea rămâne obligatorie. Organizează sesiuni de formare pentru operatori și stabilește reguli clare de utilizare.
Include în proceduri:
- interdicția de a depăși sarcina maximă admisă;
- distribuirea uniformă a greutății în cabină;
- verificarea vizuală a ușilor înainte de pornire;
- raportarea imediată a oricărei funcționări anormale.
Actualizează periodic instruirea, mai ales dacă apar modificări tehnice sau dacă angajezi personal nou. Pentru rezultate stabile, combină instruirea practică cu afișarea instrucțiunilor direct lângă punctele de acces.
Liftul de marfă potrivit reduce timpii operaționali, îmbunătățește organizarea internă și sprijină creșterea capacității logistice. Analizează datele reale din depozit, solicită o evaluare tehnică și configurează echipamentul în funcție de procesele tale. O decizie bine fundamentată îți oferă control mai bun asupra fluxului de marfă și susține dezvoltarea pe termen lung a operațiunilor industriale.
Actualitate
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”
Bookfest 2026 continuă la Romexpo până
duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări
pentru vizitatori, de la romane clasice și distopii până la fantasy, thrillere
și autori contemporani.
Salonul Bookfest este deschis până duminică. Foto: Bookfest Salonul Internațional de carte. Facebook
Până duminică, 7 iunie, pasionații de lectură sunt invitați la Salonul Internațional de Carte Bookfest, organizat la Romexpo, în București. Bookfest, care are loc în perioada 3–7 iunie 2026, se află la cea de-a XIX-a ediție și se numără printre cele mai importante evenimente culturale din România.
„Bookfest își propune și în acest an să aducă mai aproape de public sute de lansări de carte, ateliere tematice, dezbateri și sesiuni de autografe cu cele mai importante personalități ale culturii scrise autohtone și internaționale. Programul central din acest an se anunță extrem de diversificat, transformând fiecare zi într-o ocazie unică pentru vizitatori de a asista la conferințe, de a participa la dezbateri de idei și de a pleca acasă cu volumele preferate semnate de autorii momentului”, arată organizatorii salonului de carte.
Printre personalitățile culturale participante la Bookfest 2026 se numără Gheorghi Gospodinov, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Theodor Paleologu, Doina Ruști, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Tatiana Niculescu, Mircea Mihăieș, Cătălin Vasilescu, Dan-Liviu Boeriu, Lucian Croitoru, Catherine Lovey, Nadia Comăneci, Margareta Pâslaru, Igor Bergler, Alex Donovici, Alec Blenche și Veronica D. Niculescu.
De asemenea, vizitatorii au ocazia de a cunoaște literatura din spațiul balcanic. Bulgaria este Invitata de Onoare a Bookfest 2026 și va fi reprezentată de 14 scriitori, poeți și autori de literatură pentru copii.
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026
Pentru mulți români, salonul de carte este o ocazie de a-i întâlni pe unii dintre scriitorii preferați, dar și de a descoperi literatură de calitate și oferte atractive. Invitați pe platforma Reddit să ofere recomandări pentru vizitatorii Bookfest, cititorii au propus volume diferite, de la romane clasice până la literatură fantasy, thrillere și cărți ale unor autori români contemporani.
Printre cele mai apreciate recomandări s-a numărat romanul „Flori pentru Algernon”, de Daniel Keyes, povestea unui bărbat cu dizabilități intelectuale care dobândește o inteligență ieșită din comun în urma unui experiment.
Cititorii au mai recomandat și „Eseu despre orbire”, de José Saramago, „Povestea slujitoarei”, de Margaret Atwood, volumele scriitoarei sud-coreene Han Kang, în special „Disecție” și „Vegetariana”, dar și cărțile lui Elif Shafak.
Pasionații de literatură science-fiction au amintit volumele lui Arthur C. Clarke și culegerea de povestiri „Omul ilustrat”, de Ray Bradbury. Pentru cititorii atrași de fantasy au fost propuse seria „Red Rising”, de Pierce Brown, seria „Povestea asasinului”, de Robin Hobb, seria „Haiganu”, de Marian Coman, sau volumele din seria „Dungeon Crawler Carl”, de Matt Dinniman.
Printre recomandări s-au numărat și „Jurnalul fericirii”, de Nicolae Steinhardt, cărțile de reportaje ale lui Viorel Ilișoi și volume publicate de edituri independente, mai puțin cunoscute publicului larg.
Unii cititori au atras însă atenția că reducerile oferite la târg nu sunt întotdeauna mai avantajoase decât cele disponibile în librăriile online.
„Mergi la Bookfest, fă o listă de cărți care ți se par interesante, apoi cumpără-le la jumătate de preț din alte părți”, a scris un participant la discuție.
Un alt cititor a susținut că, la ediția din 2025, doar câteva edituri au avut reduceri consistente.
„Am mers, m-am bucurat de atmosferă și mi-am făcut o listă cu câteva titluri care mi-au plăcut, apoi le-am comandat online”, a completat acesta.
Alți români au recomandat însă ca vizitatorii să profite de târg pentru a descoperi autori mai puțin cunoscuți.
„Dacă tot te duci, de ce nu iei chestii mai necunoscute? O să fie și câțiva autori prezenți, ia ce ți se pare interesant de la ei. Mi se pare cam pierdere de timp să te duci acolo și să te întorci cu Dostoievski și Camus”, a comentat un cititor.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii din Bulgaria și Ambasada Bulgariei în România.
-
Actualitateacum 3 zile
Transformarea Cetății Alba Carolina continuă. Porțile monumentale sunt restaurate, iar șanțurile devin zone de agrement
-
Actualitateacum 3 zile
Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin
-
Breakingacum 3 zileSilviu Predoiu: „Miza în războiul Nicușor
-
Breakingacum 2 zile(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului
-
Actualitateacum o ziCe echipamente sunt necesare pentru lucrări tehnice realizate corect
-
Actualitateacum o ziFără angajați, dar cu impact: modelul de business care stimulează indirect piața muncii
-
Actualitateacum 16 ore
Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale
-
Actualitateacum o ziAfecțiuni proctologice care necesită consult medical rapid





