Atacuri de panica: simptome si tratamentul celei mai frecvente tulburari de anxietate

0
89

Atacurile de panica (numite si crize de panica) sunt episoade de frica brusca si intensa sau o escaladare rapida a anxietatii. Acestea sunt insotite de simptome specifice cum ar fi palpitatii, transpiratii bruste, tremuraturi, senzatie de sufocare, dureri in piept, greata, ameteli, frica de moarte, frisoane sau bufeuri.

 

Cei care au suferit atacuri de panica descriu acest lucru ca pe o experienta teribila, adesea brusca si neasteptata, cel putin prima data. Este evident ca teama de un nou atac devine imediat puternica si dominanta. Prin urmare, episodul atacului de panica rezulta cu usurinta intr-o adevarata tulburare. Persoana se trezeste rapid implicata intr-un cerc vicios extraordinar care aduce adesea asa-numita „agorafobie”. Aceasta este anxietatea legata de a fi in locuri sau situatii din care ar fi dificil sau jenant sa scapi sau in care s-ar putea ca ajutorul sa nu fie disponibil, in cazul unui atac de panica neasteptat.

 

Cu teama de atacuri de panica, devine dificil sa iesi din casa linistit, sa calatoresti cu trenul, autobuzul sau sa conduci o masina, sa stai in multime sau la coada si asa mai departe.

 

Evitarea tuturor situatiilor potential anxioase devine modalitatea predominanta si persoana devine sclavul panicii. De multe ori, persoanele care sufera de atacuri de panica ii obliga pe toti membrii familiei sa se adapteze in consecinta si sa le insoteasca peste tot. Rezultatul este un sentiment de frustrare care poate duce la depresie secundara.

 

Caracteristicile atacului de panica

 

Caracteristica esentiala a atacului de panica este prezenta atacurilor recurente si neasteptate. Acestea sunt urmate de cel putin o luna de ingrijorare persistenta cu privire la un alt atac de panica. Persoana isi face griji cu privire la posibilele implicatii sau consecinte ale atacurilor de anxietate si isi schimba comportamentul ca urmare a atacurilor. In primul rand, evita situatiile in care se tem ca acestea pot aparea.

 

Primul atac de panica este, in general, neasteptat, adica se manifesta „din senin”. Persoana respectiva poate ajunge chiar si in camera de urgente. Atunci pot deveni mai previzibili.

 

Diagnosticul atacului de panica

 

Pentru diagnostic sunt necesare cel putin doua atacuri de panica neasteptate, dar majoritatea persoanelor au multe altele.

 

Persoanele care sufera de atacuri  de panica afiseaza preocupari sau interpretari caracteristice cu privire la implicatiile sau consecintele atacurilor de panica. Ingrijorarea cu privire la urmatorul atac sau implicatiile sale sunt adesea asociate cu dezvoltarea comportamentelor de evitare. Acestea pot determina o agorafobie reala, caz in care este diagnosticat atacul de panica cu agorafobie. Atacurile sunt de obicei mai frecvente in perioadele stresante. Unele evenimente din viata pot actiona de fapt ca factori precipitanti, chiar daca nu indica neaparat un atac de panica. Printre cele mai frecvent raportate evenimente sunt: despartirea, pierderea sau boala unei persoane semnificative, a fi victima unei forme de violenta, probleme financiare si de munca, bullying. Primele atacuri apar de obicei intr-un context stresant.

 

Evenimentele stresante, situatiile agorafobe, caldura si conditiile climatice umede, medicamentele psihoactive pot de fapt sa dea nastere la senzatii anormale ale corpului. Acestea pot fi interpretate catastrofal, crescand riscul de a dezvolta atacuri de panica.

 

Simptomele atacului de panica

 

Atacul de panica are un debut brusc, atinge rapid varful sau si dureaza aproximativ 20 de minute. Simptomele tipice ale atacurilor de panica sunt:

 

-Palpitatii / tahicardie (batai neregulate ale inimii, tremuraturi in piept, senzatie de nod in gat);

-Teama de a pierde controlul sau de a innebuni (de exemplu, frica de a face ceva jenant in public sau teama de a fugi atunci cand apare panica sau de a-ti pierde cumpatul);

-Senzatii de ameteala, instabilitate (ameteli si vertij);

-Tremuraturi;

-Transpiratie;

-Senzatie de sufocare;

-Durere sau disconfort in piept;

-Sentimente de stima de sine scazuta si depersonalizare;

-Frisoane;

-Bufeuri;

-Parestezie (senzatie de amorteala sau furnicaturi);

-Greata sau disconfort abdominal;

-Senzatie de asfixie (nodul in gat);

 

Intensitatea si evolutia simptomelor de panica

 

Nu toate simptomele sunt necesare pentru un atac de panica. Exista multe atacuri care se caracterizeaza numai sau in special prin unele dintre aceste simptome. Frecventa si severitatea simptomelor variaza foarte mult in timp si circumstante.

 

De exemplu, unele persoane au atacuri moderate sau frecvente (de exemplu, o data pe saptamana), care apar in mod regulat timp de luni intregi. Alte persoane raporteaza serii scurte de atacuri de panica care sunt mai frecvente, poate cu simptome mai putin intense (de exemplu, zilnic timp de o saptamana). Acestea sunt intercalate cu saptamani sau luni fara atacuri sau cu atacuri mai putin frecvente (de exemplu, doua in fiecare luna) timp de multi ani.

 

Preocupari asociate cu atacul de panica

 

In timpul unui atac de panica, gandurile catastrofale necontrolate umplu mintea persoanei. Prin urmare, aceasta are dificultati in a gandi clar si se teme ca astfel de simptome sunt cu adevarat periculoase. Unii se tem ca atacurile indica prezenta unei boli nediagnosticate, care pun viata in pericol. In ciuda testelor medicale repetate si a reasigurarii, aceste persoane pot ramane tematoare si convinse ca sunt vulnerabile din punct de vedere fizic.

 

Altele se tem ca simptomele unui atac de panica indica faptul ca „innebunesc” sau isi pierd controlul sau ca sunt slabe emotional si instabile.

 

Psihoterapie pentru atacuri de panica

 

In tratamentul atacurilor de panica cu sau fara agorafobie si tulburari de anxietate in general, psihoterapia „cognitiv-comportamentala” s-a dovedit a fi cea mai eficienta. Este o psihoterapie relativ scurta, de obicei aplicata saptamanal, in care pacientul joaca un rol activ in rezolvarea problemei sale. Impreuna cu psihologul, el se concentreaza pe invatarea modurilor de gandire si a comportamentelor care sunt mai functionale in tratamentul atacurilor de panica. Acest lucru are loc pentru a sparge cercurile vicioase ale tulburarii.

 

Pentru panica si agorafobie, este recomandat un tratament bazat pe terapia cognitiv-comportamentala ca prima alegere. Practic este contraindicat sa te bazezi pe medicamente sau alte forme de psihoterapie fara a intreprinde aceasta forma de tratament. Pentru mai multe informatii despre terapia contra atacurilor de panica, intra pe site-ul psihoplan.ro!

 

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here