Prestigiosul ansamblu baroc L’Arpeggiata a concertat pe scena Ateneului Român

0
235

Ansamblul de muzică veche L’Arpeggiata a susținut un program compus din lucrări sacre, arii ale unor oratorii celebre pe scena Ateneului Român.

Programul a început cu arii din oratorii compuse de Antonio Caldara, compozitor italian al perioadei baroce. Au urmat Aria lui Piacere, „Lascia la spina”, din oratoriul Il Trionfo del Tempo e del Disinganno de Handel. Acesta a fost primul oratoriu din creația lui Georg Friedrich Handel, scris în 1707, structurat în 2 părți, pe libretul Cardinalului Benedetto Pamphili.

În încheiere am putut audia Oratoriul Stabat Mater de Giovanni Battista Pergolesi. Ampla lucrare compusă în 1736 este structurată în 12 părți în tonalitatea fa minor și  avem descriere lui Jean Jaque Rousseau despre frumusețea primului duet  – ,,cel mai mișcător și desăvârșit duet’’. Soliștii vocali care au performațe și au urcat pe scenă au fost Céline Scheen și Philippe Jaroussky.

Fondat în anul 2000, L’Arpeggiata este un ansamblu condus de Christina Pluhar. Membrii acestui grup elitist sunt cei mai buni instrumentiști specializați în muzică antică de astăzi, în colaborare cu interpreți canto excepționali. L’Arpeggiata adună artiști din diverse medii muzicale în jurul programelor și proiectelor concepute cu pricepere de Christina Pluhar pe baza cercetărilor sale muzicale, a întâlnirilor, a curiozității care o caracterizează și a talentului ei incomensurabil. L’Arpeggiata colaborează în mod regulat cu soliști remarcabili care interpretează muzică de artă din perioada barocă precum Philippe Jaroussky, Valer Sabadus, Céline Scheen, Véronique Gens, Stéphanie d’Oustrac, Rolando Villazon cât și muzică tradițională (Vincenzo Capezzuto, Ansamblul „Barbara Furtuna”) și alte genuri de muzică, precum jazz sau flamenco (Gianluigi Trovesi, Pepe Habichuela, Wolfgang Muthspiel).

L’Arpeggiata a fost rezidentă la Carnegie Hall în New York, precum și la Teatrul din Poissy, Wigmore Hall din Londra și Teatro Mayor din Bogota, Columbia, pentru a interpreta opera în cinci acte Orfeo Chaman, regizată de Rolf și Heidi Abderhalden .

Invitații de marcă al acestui festival extrem de reușit, în cadrul acestui concert și-au etalat rafinamentul artei prin inspirație opusuri baroce selectate distinct și interpretate atât de expresiv de acești veritabili muzicieni. Cele mai frumoase momente au fost ariile de deschidere ale lui Caldara care au fost cântate de cunoscutul și versatilul contractelor Philippe Jaroussky a cărui prezentare da acoperit foarte bine o a proiecție și o concepție vocală de înaltă calitate.

Ariile au precedat alte opusuri ale acestui compozitor italian Antonio Caldara (între care s-a evidențiat Stabat Mater), destul de rar performate pe scena de concert. Interpretarea superbă a muzicienilor a fost probabil vârful concertului în ceea ce privește echilibrul și aptitudinea din punct de vedere tehnică.

Piesa centrală a serii a fost Oratoriul compozitorului Georg Friedrich Handel. După cum se cunoaște din istoria muzicii clasice culte, orientarea spre acest gen a fost condiționată pe de-o parte de lipsa fondurilor pentru montarea spectacolelor de operă, iar pe de altă parte, se pare că genul oratoriului, care avea la baza motive biblice a reprezentat pentru Händel adevărata cale de a se adresa poporului și umanității. Dintre cele 22 de oratorii se remarcă în chip aparte MessiahJudas Maccabeus si Occasional Oratorio.

Georg Friedrich Handel fost primul mare nume in istoria muzicii care timp de 250 de ani a fost cântat fără încetare de instrumentiști și cântăreți, iar festivalurile comemorative au perpetuat tradiția concertelor cu marile sale creații. Deși nu a fost un inovator al tehnicii muzicale, Händel a reușit o sinteză a invențiilor preluate de la alți creatori, pe care le-a tratat liber, transformându-le la infinit. Deopotriva cu J.S.Bach, creația lui Händel a întrebuințat pentru prima dată în istoria muzicii, cu o măiestrie desăvârșită sistemul tonal clasic.

Consider de fapt că această piesă a influențat substanțial faimosul Requiem al lui Mozart, cu toate că este mult inferioară acesteia. Deși foarte bine primită de publicul entuziast, interpretarea nu a fost lipsită de câteva inadvertențe, probleme.

Anumite dozaje nu au corespuns întru totul stilisticii baroce într-adevăr excelent prezentate, dar în anumite momente, din prea mult entuziasm substanță muzicală a fost adesea prea tare exprimată. Sunt sigur că unele echilibrări suplimentare pe viitor ar putea rezolva cu ușurință această problemă. Din păcate, orchestra a avut anumite momente în care nu a excelat, distonând. Și, în cele din urmă, niciunul dintre soliști nu a lăsat o impresie specială. Contratenorul Philippe Jaroussky  părea deosebit de distrat și a avut nevoie de atenția specială a dirijorului. În ciuda imperfecțiunilor, totuși, nu a putut lipsi cântarea sigură, sobră și șlefuită a solistei Célline Scheen.

Cu toate acestea, a fost o plăcere să asist la acest concert inclus în stagiunea Festivalului Internațional George Enescu și să mă pot bucura de o veritabilă călătorie în lumea fantastică a Barocului muzical preț de 90 minute.

Sursa foto: https://google.com

Această prezentare a fost concepută și oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here