Orchestra Tonhalle din Zurich condusă de maestrul Paavo Jarvi a încântat publicul Festivalului George Enescu

0
159

 

La Sala Palatului de la ora 19:30 a concertat Orchestra Tonhalle din Zurich, condusă de maestrul Paavo Jarvi. Programul a cuprins lucrări din creația lui Enescu, Beethoven și Schumann.

Concertul s-a deschis cu Simfonia I op. 13 în Mi bemol Major de George Enescu, o lucrare enesciană ce posedă incontestabil amprenta simfonismului romantic. Compusă în anul 1905 și dedicată colegului său de la Conservatorul din Paris Alfredo Cassela, prima simfonie enesciană îmbină stilul componistic brahmsian, căpătat în timpul studiilor la Viena, cu influența școlii franceze. Premiera a avut loc în 1906 la Theatre du Chatelet în cadrul Concertelor Colonne, Eduard Colonne fiind un mare iubitor și susținător al muzicii noi a secololui XX.

În continuarea programului am ascultat Concertul nr. 1 op. 15 în Do Major pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven, în interpretarea pianistului Rudolf Buchbinder. Beethoven a dedicat concertul Contesei Anna Louise Barbara Keglevic și a lucrat la el între anii 1796 și 1797. Premiera a avut loc la Praga cu Beethoven solist.

Geniu muzical inegalabil, Ludwig van Beethoven a compus lucrări în toate genurile epocii, iar creației pianistice i-a acordat o atenție cu totul aparte. Lucrarea prezentată publicului prezent la Sala Palatului a fost interpretată în prototipul stilului clasicismului vienez evidențiindu-se o muzică grațioasă, echilibrată structural și plină de seninătate. Un plus pe care Beethoven l-a adus clasicismului a constat în  nenumăratele și spectaculoase contraste tematice, de caracter și de nuanțe. De asemenea, tematismul muzical a surprins atât pe contemporanii  „Titanului” de la Bonn cât și publicul meloman aflat în număr considerabil în seara de 19 Septembrie 2021.

 

Am sesizat în interpretarea stilată, echilibrată și rafinată a experimentatului pianist Rudolf Buchbinder momente de melancolie și dramatism multe culminații impetuoase, specifice revoluționarului compozitor, aflat la confluența dintre epoci.

A oferit cu generozitate publicului un bis briliant, o parafrază după Valsul zRegal de Johann Strauss.Ovațiile prelungite și rechemare solistului au asigurat succesul acestei minunate propagande a muzicii culte.

În ultima jumătate de secol a cântat cu orchestrele de top din lume, a lucrat cu mulți dintre cei mai buni dirijori și a cântat în mod regulat ca solist concertist, muzician de ansambluri camerale , cu numeroase recital pe cinci continente. El a fost director artistic al Festivalului anual Grafenegg, lângă Viena, de la înființarea sa în 2007 și a supravegheat dezvoltarea acestuia ca un eveniment major în calendarul de muzică clasică. Buchbinder este membru de onoare al Orchestrei Filarmonicii din Viena și al Orchestrei Filarmonice din Israel și a fost primul solist care a primit distincția de Goldene Ehrennadel de Staatskapelle Dresden.

Demn de reținut e faptul că la 18 octombrie 2020, i s-a oferit Premiul Opus Klassik pentru întreaga viață. În discursul său de acceptare, el a spus: „Viața mea este o viață pentru muzică … Sunt deosebit de încântat că am primit acest premiu Opus Klassik în acest an omagial, când se contabilizează 250 de ani de la trecerea la cele veșnice ale lui Ludwig van Beethoven”.

Libertatea muzicală stă la baza credinței artistice a lui Rudolf Buchbinder. El a studiat nenumărate surse manuscrise, ediții timpurii și revizuiri ulterioare pentru a obține o înțelegere profundă a opusurilor expresive apreciate cel mai mult de Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms și contemporanii lor.

Cu cât are o cunoștință mai mare a muncii lor, cu atât este mai spontan în performanță artistică. Mai presus de toate, procesul de învățare nu se oprește niciodată. Iar acest lucru este dovedit de faptul că la vârsta de șaptezeci de ani, Buchbinder a declarat Kurier-ului din Viena că modelul său a fost întotdeauna Claudio Arrau: „El a fost la vârful carierei sale la sfârșitul vieții sale. Acesta este cel mai frumos lucru care ți se poate întâmpla. ”

După pauză, am audiat o versiune interesantă a Simfoniei a III-a în Mi bemol Major op. 97 de Robert Schumann, care a încheiat programul serii în spiritul romantismului german. Compusă între anii 1850 și 1851, Simfonia Renană a fost inspirată de călătoria compozitorului în Țara Rinului, și ilustrează muzical, peisajele frumosului ținut german.

Simfonia poate fi sintetizată așa cum ar cuprinde doi pilonii caracteristici aflați în conflict. Primul este reprezentat de stilul conservator, iar cel de al doilea reprezintă inventivitatea exuberantă a melodiei și ritmului. O lucrare marcantă în repertoriul simfonic, Simfonia a III-a de Schumann a readus frumusețea și magia romantismului pe scena Festivalului Internațional George Enescu.

Sursa foto: https://google.com

Această prezentare a fost concepută și oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here