Actualitate
Ionică și Florică au început să strângă bani de pensie, unul din timp, altul mai mulți. Care e mai câștigat? Explicațiile analistului Adrian Măniuțiu
În contextul în presiunilor asupra sistemului public de pensii, ca urmare a declinului demografic, implicit a îmbătrânirii populației și reducerii numărului de contribuabili, românii activi trebuie să se gândească din timp la soluții de economisire sau investire, pentru a putea compensa scăderea veniturilor, cele din pensia de stat, la ieșirea din câmpul muncii, explică analistul Adrian Măniuțiu, invitat al emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.
„Evident că nu au cum să continui așa, pentru că este un drum către dezastru”, a spus analistul, referindu-se la estimările priviind viitorul actualului sistem public de pensii.
„Care sunt soluțiile? Să-ți vezi tu de pensia ta”
„Pe de o parte, ceea ce vei primi de la pensia de stat va fi tot mai puțin, iar vârsta de pensionare va fi tot mai ridicată. E un proces care deja la nivel legislativ a început, cel puțin la nivel de consultări și la nivel de discuții, la Bruxelles, în Parlamentul European. Sigur că se tot amână de la o legislatură la alta, pentru că e o măsură total nepopulară, e o măsură care nu se va bucura de aplauze și care va costa electoral foarte mult pe cei care o vor împinge și atunci e nevoie de consens”, a spus analistul Adrian Măniuțiu, la GÂNDUL FINANCIAR.
„Ne confruntăm cu două lucruri: scăderea valorii în sumă reală pe care statul o va putea plăti în timp – e un curent politic de care se discută – și o creștere a vârstei de pensionare. Și atunci e evident că noi trebuie să ne gândim cum am putea să ne ferim, respetiv să compensăm tot acest context, creându-ne niște premise care să ne asigure un trai decent”, a precizat Adrian Măniuțiu.
Planuri de economisire
Intră în scenă Ionică și Florică, doi tineri români generici, care au două modele diferite de contribuție pentru pensionare, conform exemplului de calcul oferit de analist.
- Ionică începe la 35 de ani să acumuleze și acumulează doar 5.000 de euro pe an.
- Florică începe a 45 de ani și acumulează 10.000 de euro pe an.
- Amândoi se opresc la vârsta de 65 de ani.
- Ionică, cel care a început mai din timp, dar la jumătate față de Florică, are cu 10% mai mult decât Florică – diferența venind din perioada cu 10 ani mai îndelungată.
„Pe scurt, cel care începe la 35 de ani poate pune jumătate deoparte din suma pe care ar trebui să o pună cineva la 45 de ani și are cu 10% mai mult”, a explicat Adrian Măniuțiu.
Suma ar fi și mai mare dacă Ionică ar începe la 30 de ani să strângă bani. „Dar e mai puțin probabil, sociologic dovedit, ca un tânăr la 30 de ani să se gândească că e nevoie să se gândească și la o perioadă în care lucrurile nu vor mai fi atât de efervescente ca la vârsta tinereții, cei mai mulți spunând că au timp destul. Doar că timpul trece foarte repede și realitatea vine și ne ia din urmă și atunci, evident, trebuie să te gândești la soluții alternative”, spune analistul care recomandă fie mici tatonări cu bursa, fie investiții imobiliare care să ducă la acumularea, din chirii și rente, a unei sume pentru completarea pensiei publice, și mizarea pe o pensie privată cu acumulare, o asigurare de viață cu acumulare – o formă de investiție care poate presupune chiar rambursarea unei sume masive la sfârșitul perioadei, la maturitate.
În ceea ce privește aurul, acesta este un mijloc solid și foarte stabil în timp pentru păstrarea unei valori, te ferește de situații de criză, de devalorizări, de curente puternic inflaționiste, dar nu e o investiție, ci mai mult o rezervă, a explicat analistul Adrian Măniuțiu. „Aurul e bine (de cumpărat – n.r.) pentru că nu e ok să ai toate ouăle în același coș și atunci aurul e bine să fie poate parte din strategia ta, într-un procent mic, să spunem, pentru a avea o protecție legată de devalorizare, dar aurul e mai puțin probabil să îți dea de mâncare”, a detaliat invitatul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.
„Sunt foarte mute posibilități, dar mesajul pe care aș vrea să îl dau este că și cu 150 de lei, și cu 250 de lei, nu mai spun cu 400 – 500 de lei pe lună – pentru mulți, din păcate, bani de țigări, lucrurile pot să arat cu totul și cu totul altfel în 20, 30, 35 de ani de acumulare”, a conchis Adrian Mănuțiu.
Cum se va schimba legislația
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.
Conform documentelor oficiale, proiecțiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populației, ediția 2021, indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul I , de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.
Reforma sistemulului public de pensii din România, pe care Guvernul s-a angajat, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să o implementeze până în martie 2023, implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, lege care va înlocui Legea nr. 127/2019. Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.
Conform obiectivelor enunțate în PNRR, noua legislație va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.
Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), potrivit comunicatului de presă al Comisiei Europene.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor