Munca- izvor al demnității și în vremuri de criză

0
169
     
                                                                                                                 
 
    Motto : ” Prin muncă omul se exteriorizează în elementul stabilității.”
 
   Mai frecvent decat in urma cu doi ani , aud : ” Ce faci, ai de muncă ? ” E un semn că foarte mulți dintre semeni au simțit nevoia MUNCII , ca o certitudine a existenței pe propriile picioare. Munca îți dă sentimentul LIBERTĂȚII, adica nu atârni de mila nimănui. Fara munca cea de toate zilele omul își pierde temelia, e ca un castel de nisip. 
  Acesta transformare în simțire și judecată se observă în concret , atat în cererea de muncă, cât si în oferta de a angaja salariați. Atât lucrătorul, cât și angajatorul, au devenit mai flexibili, au înțeles că numai așa se poate colabora, adica a munci împreună , fiecare pentru un interes propriu, dar și pentru Binele comun. 
 Cei care trudesc câte 8-10 ore zilnic, 5-6 zile pe săptămâna , chiar pentru un venit modest, nu mai au timp de vorbe în ” Poiana lui Iocan” și, astfel, nu mai lasă mintea să se gândească la nimicuri. Munca e urmată de odihnă și apoi de muncă iar acesta este încă ciclul repetitiv in care trebuie să trăim. 
” Era noastră” se apropie de sfârșit , dovada fiind marile schimbări, așa că ne întrebăm -” Cum vom munci în ” Era de mâine ” ? 
  A patra revoluție industrială –Societatea umana 4.0 – aduce mari transformări și în ceea ce privește MUNCA. Papa Francisc spunea recent că săptămâna cu trei zile lucrătoare ar fi o soluție ca fiecare ființă umană să muncească, munca asigurându-i o viață demnă. 
  Daca așa sunt previziunile, venite de la cei care știu ce spun, se pune întrebarea : Care să fie pregătirea profesională pentru a putea munci ,unde va fi nevoie , cele trei zile pe săptămână ? 
  Deocamdată, lipsește încă o strategie a formării profesionale pentru ziua de mâine. Fără această structură organizatorică , fiecare tânăr și părinte imită ceea ce vede și urmează ceea ce i se oferă .
Să luăm un exemplu concret. Am vecini tineri , studenți la silvicultură, contabilitate, istorie etc. I-am întrebat ce vor face la terminarea studiilor, fiindcă piața muncii nu va avea nevoie de mii de silvicultori, de contabili deloc, există programe speciale , profesorii vor fi mai puțini și obiectele de studiu altele, după cerințele „noii ere” .
  Răspunsul a fost rupt de realitatea de azi și de mâine : „Să fiu și eu student(ă), asta mi-am dorit și părinții mă susțin, se mândresc cu mine.”  Vedeți, modul de înțelegere a realităților este rămas mult în urmă, dovadă că se finanțează de către stat și părinți viitori șomeri. 
 Desigur, și acești tineri vor fi incluși în societatea de mâine, însă vor avea aripile ca și tăiate fiindca au încercat să zboare contra curentului.
  Adaptarea, printr-o pregătire adecvată la exigentele vremurilor care vin este o dovada de flexibilitate și de înțelepciune. 
Reintrarea pe direcția cea bună trebuie făcută prin POLITICA de stat, respectiv păstrarea numai acelor universități care pot pregati ” Omul de mâine” . Așa cum se face astăzi este o risipă de fonduri , bani pe care îi împrumutăm. 
  Urgent trebuie să asimilăm paradigma muncii în Noua Eră, și, înțelegând, să acționăm în consecință.
Sursa foto: https://google.com
Redacția Ziarului Naționalul.ro mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest impresionant material trimis astăzi 25 Octombrie 2021 în exclusivitate.Totodată, pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent
Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here