​

Parlamentul României a adoptat miercuri, legea bugetului de stat pentru anul 2023. Au fost 251 de voturi „pentru” și 115 voturi „împotrivă”.Elementele cheie sunt acelea conform cărora produsul intern brut este în cuantumul de 1.552.141 milioane lei, cu o creștere economică de 2,8%, în condițiile în care inflația medie anuală estimată ar fi de 9,6%, iar deficitul s-ar situa la 4,40% din PIB. Astfel, conform prognozelor oficiale câștigul salarial mediu net lunar s-ar situa la 4.235 lei. 

De altfel,14 ministere vor avea un buget mai mare decât în acest an.

Legea urmează să aibe cursul firesc, mai precis, să fie promulgată de către președintele Klaus Iohannis. Comisiile de buget-finanţe au finalizat în cursul zilei de marți rapoartele la cele două proiecte, după dezbateri de aproximativ cincisprezece ore, pe parcursul zilelor de marţi şi miercuri.

O parte dintre amendamente, aprobate

Totodată, au fost acceptate câteva amendamente faţă de forma iniţială a proiectului bugetului de stat, printre altele şi majorarea bugetului Camerei Deputaţilor.

Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost adoptat cu mai multe amendamente propuse de grupul politic AUR.

Astfel, a fost admis, cu 270 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, amendamentul conform căruia „suma de 219.994 mii lei se va suplimenta cu 7.000 mii lei destinaţi Programului multianual de burse identitare acordate elevilor români care studiază integral sau unele materii în limba română în şcolile publice din Ucraina (cl. V-VI), neluaţi în calcul de către Departamentul Românilor de Pretutindeni în momentul formulării propunerilor pentru proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2023”. Proiectul cuprinde doar sumele destinate elevilor din clasele I – IV, motivează iniţiatorii.

De asemenea, a fost aprobat, cu 265 de voturi „pentru” şi patru abţineri, amendamentul conform căruia se alocă suma de 2.500.000 lei pentru lucrările de finisare şi dotare a grădiniţei şi camerelor de cazare pentru tinerii de peste 18 ani veniţi din casele de copii organizată de Parohia Ortodoxă Română Zona Tipografilor, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din Timişoara.

Un alt amendament aprobat, cu majoritate de voturi, prevede că se va aloca suma de 3.378,4 mii lei pentru biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din localitatea Cetăţuia, comuna Puieşti, judeţul Vaslui. Biserica este una dintre cele mai vechi din ţară (secolul al XVI-lea), unde se săvârşeşte necontenit serviciul liturgic, de la ctitorire până astăzi, explică iniţiatorii.

Potrivit unui alt amendament, se alocă suma de 250 mii lei pentru refacerea picturii şi reparaţia Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae”, Vlădica din Prund, Sector 4, Bucureşti. Biserica monument istoric, amplasată în zona de interes turistic a Capitalei, necesită reparaţii şi refacerea picturii murale interioare, argumentează iniţiatorii.

De asemenea, plenul reunit a aprobat, cu majoritate de voturi, alocarea sumei de 1.440 mii lei pentru contribuţia statului pentru 40 de noi posturi clericale din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ocupate de preoţi din Republica Moldova care au aderat la jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române în acest an şi care un beneficiază de nicio formă de sprijin financiar, spre deosebire de restul clericilor Mitropoliei Basarabiei.

De asemenea bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptat cu trei amendamente propuse de grupul parlamentar al AUR, care vizează suplimentarea sumelor alocate pentru înfiinţarea şi finanţarea unor consulate.

Amendamentele adoptate prevăd că suma de 1.303.198.000 lei alocată MAE se va suplimenta cu câte 3.500.000 lei pentru înfiinţarea şi finanţarea a trei consulate generale la Calgari, în Italia, la Hanovra, în Landul german Saxonia Inferioară, şi la Birmingham, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Proiectul de buget pe anul 2023 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a fost adoptat cu un amendament AUR admis.

Senatorii şi deputaţii au acceptat un amendament al grupului parlamentar AUR, care a propus „alocarea sumei de 829,129 mii lei pentru renovare integrată a sediului administrativ Asistenţă Socială şi Asistenţă Medicală Comunitară, în comuna Lumina, judeţul Constanţa”. Finanţarea este necesară pentru demararea investiţiei, respectiv finanţarea/cofinanţarea proiectului, argumentează iniţiatorii.

La proiectul de buget pe anul 2023 al MDLPA au fost aduse peste 850 de amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Plenul Parlamentului a admis un amendament depus de AUR și la bugetul Ministerului Culturii.

Potrivit amendamentului, se va aloca suma de 100.000 lei pentru finanţarea studiului de fezabilitate privind realizarea Secţiei Muzeale în aer liber din oraşul Covasna, în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, judeţul Covasna.

Declarații triumfaliste

„E pentru prima dată când în România avem aprobat bugetul înainte de jumătatea lunii decembrie. Vreau să vă spun că este un buget realist, echilibrat, care vizează susţinerea economiei şi protejarea populaţiei. Vom continua să ne focalizăm atenţia pe tot ce poate să însemne susţinerea mediului de afaceri, investiţii, protejarea cetăţenilor, protejarea cetăţenilor vulnerabili”, a declarat premierul în exercițiu Nicolae Ciucă în plenul Parlamentului României.

Ministerele care vor primi mai mulți bani

Un număr de paisprezece ministere vor avea un buget mai mare decât în anul curent. Cea mai importantă creștere este pentru Ministerul Familiei care vă înregistra o creștere de peste 600%. Asta în timp ce opt ministere vor avea bani mai puțin anul viitor, printre care amintesc: MAE, Ministerul Justiției și  Ministerul Sănătății.

Administrația Prezidențială va avea un buget de 120 milioane lei, cu circa 35% mai mare decât cel din acest an. Camera Deputaților are alocată o sumă de 589,5 milioane lei, cu 7,33% mai mult.

Declarații pro și contra 

Preşedintele Camerei Deputaţilor-liderul PSD Marcel Ciolacu- a declarat că bugetul aprobat este unul echilibrat, adăugând faptul că, după ce a fost rezolvată problema cu preţul la energie, rămâne lupta de anul viitor în privinţa inflaţiei. Marcel Ciolacu a spus că, din acest moment, toate autorităţile locale pot să îşi prevadă investiţiile, începând cu 1 ianuarie.

”Este un buget echilibrat. Din punctul nostru de vedere, după ce am rezolvat problema cu preţul la energie, rămâne această luptă pe care o vom avea anul viitor în ceea ce priveşte inflaţia. Mă bucur că am reuşit totuşi, cu un echilibru în Parlament, să trecem Legea bugetului în perioada asumată”, a afirmat liderul PSD.

Senatorii şi deputaţii USR nu vor vota bugetul pe anul viitor, a anunţat în plenul reunit deputatul Claudiu Năsui, afirmând că acest buget este unul „al minciunii”.

„Este un buget care ne minte, fix cum ne-aţi minţit anul trecut, când aţi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate ca să facă loc unor creşteri exagerate de cheltuieli. Aţi spus anul trecut că nu veţi creşte taxele şi impozitele cu acest buget şi s-a dovedit că aţi minţit. (…) Acest buget are aceleaşi probleme, are aceleaşi lacune. (…) Singurii câştigători ai acestui buget sunt cei conectaţi la banul public, sunt cei conectaţi la bugetul de stat prin toate schemele pe care le ştiţi din toate ministerele, prin programele din PNDL, prin toate schemele cunoscute prin care transferaţi banii contribuabilului către firme. Nu aţi strâns nicio curea, dimpotrivă, daţi cu mare generozitate tuturor sponsorilor dumneavoastră politici şi întăriţi privilegiile. Pensiile speciale, pe care promiteaţi să le desfiinţaţi în 30 de zile, sunt 12,4 miliarde de lei, mai mult decât au fost vreodată în istoria statului român”, a afirmat Năsui, care a criticat inflaţia de 17% cauzată de „politicile” coaliţiei de guvernare.

Din perspectiva AUR, actualul buget este unul care „nu duce către dezvoltarea ţării, nu este un buget de dezvoltare şi redresare a ei, ci este tot un buget de supravieţuire, un buget de acoperire a deficitului, care nu ne pune în situaţia de a recapitaliza această ţară”, a susţinut liderul deputaţilor AUR, Antonio Andruşceac.

„În actuala coaliţie nu am avut posibilitatea de a avea în faţă decât un buget fantezist, cu o doză de optimism inexplicabilă, aşa cum arată şi cei de la Comisia Europeană, care au alte estimări, mai puţin optimiste faţă de creşterea PIB-ului şi faţă de inflaţie. Bugetul României, propus de coaliţia PSD – PNL – UDMR, aduce mai degrabă cu un scenariu S.F. Doar că la o analiză mai atentă putem vedea că bugetul propus de coaliţia de guvernare este altceva decât un buget de reconstrucţie, este un buget de supravieţuire pentru încă un an. Este dovada cea mai clară că actualul guvern trăieşte parcă într-o realitate paralelă. (…) Nu este prevăzută nicio sumă pentru răscumpărarea corectă a companiilor strategice din energie, din petrol şi gaz. (…) Totuşi, faţă de anii trecuţi, a existat o minimă preocupare ca şi opoziţia să fie întrebată de unele proiecte, dar ne dorim mai mult, ne dorim o dezbatere adevărată pe buget şi proiectele esenţiale pentru ţară să fie susţinute de toţi”, a transmis Andruşceac.

Parlamentarii UDMR vor vota bugetul pe anul viitor, a anunţat în plenul reunit deputatul Uniunii Miklos Zoltán, care a subliniat că unul dintre obiectivele fundamentale ale formaţiunii sale este „susţinerea categoriilor vulnerabile privind preţurile la energie şi susţinerea familiilor”.

„În ansamblul său, date fiind circumstanţele economie şi politice actuale, bugetul de stat pe anul 2023 este construit relativ prudent şi echilibrat. Atingerea ţintei de creştere economică de 2,8% va fi o provocare majoră. (…) Sperăm că programele pentru susţinerea afacerilor din toate domeniile vor duce la îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale. (…) Nu trebuie să uităm însă că antrenarea de proiecte însemnând 112 miliarde de lei presupune şi câteva provocări (…) pe care, dacă nu le vom aborda corect, rezultatele nu vor putea fi cele scontate”, a arătat parlamentarul.

Deputatul neafiliat Ludovic Orban a susţinut că bugetul pe anul viitor este unul „de ficţiune, mincinos, al împărţirii sărăciei, care nu va aduce pic de dezvoltare economică”, menit să-i „finanţeze expediţiile la schi, la golf sau la piramide ale preşedintelui Iohannis”.

„Este un buget care se întemeiează pe ficţiune. (…) Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice. (…) Banii se duc către sistem şi către stăpânul sistemului. Cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică a domnului preşedinte Iohannis, cu 35%, în condiţiile în care probabil vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide? Că altfel nu văd de ce are nevoie instituţia prezidenţială de 35% în plus. Aţi mărit cu 600% bugetul unui minister inventat care nu are obiectul muncii, care trebuia să facă parte din Ministerul Muncii şi aţi pompat bani in campania electorală a candidatului vostru la Primărie, Gabriela Vrânceanu Firea, fără niciun fel de noimă şi fără niciun fel de logică,. Nişte pomeni în plus pentru ca madam Firea să aibă rezultate în prezidenţiale. Aţi mărit bugetul serviciilor că asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!”, a susţinut între altele Ludovic Orban.

Sursa foto : https://google.com

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai  redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro 

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:

 DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT