Actualitate
De ce Crimeea e cea mai importantă monedă de schimb a lui Zelenski
Săptămâna trecută, într-un articol publicat de WSJ fostul premier britanic Boris Johnson, un susținător apropiat al lui Volodimir Zelenski, a făcut afirmația surprinzătoare că întoarcerea trupelor rusești pe teritoriile deținute în Ucraina înainte de invazie ar reprezenta o bază pentru reluarea negocierilor de pace între cele două țări, se arată într-o analiză The Guardian.
Zelenski a respins ideea ca Ucraina să cedeze teritorii în schimbul păcii FOTO Arhivă
Declarația asumă implicit că Ucraina ar trebui să accepte faptul că plecarea trupelor rusești din Crimeea nu este o condiție pentru începerea tratativelor.
De altfel, făcând această remarcă, Johnson admite ceea ce mulți diplomați au susținut în privat și anume că revenirea Peninsulei Crimeea – a cărei anexare de către Rusia nu este recunoscută internațional- sub controlul deplin al Ucrainei, în urma unei ofensive militare, este riscantă și plină de neprevăzut.
Diplomatul experimentat și fostul secretar de stat american Henry Kissinger a făcut o propunere similară celei a premierului britanic în revista „The Spectator”, argumentând că Rusiei ar trebui să i se ceară să renunțe doar la teritoriile confiscate în urma invaziei lansate în februarie. Cât privește teritoriile ocupate în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea, acestea ar putea „face obiectul negocierilor după o încetare a focului”. Iar dacă acestea nu duc la niciun rezultat, ar putea fi organizate referendumuri supravegheate internațional privind autodeterminarea.
Potrivit acestui raționament, Crimeea se deosebește din punct de vedere istoric de restul Ucrainei. Mai mult, 30.000 de soldați ruși sunt bine instalați într-o zonă în care accesul amfibiu al forțelor ucrainene este foarte limitat.
În plus, pentru Putin păstrarea Crimeei într-o formă sau alta are o valoare atât de mare încât dacă ar simți că situația îi scapă cumva din mână există temeri că ar putea da curs amenințării de a recurge la arme nucleare tactice. O asemenea perspectivă îngrozește deopotrivă Washingtonul și Europa și le determină să fie reținute în ceea ce privește furnizarea arme cu rază lungă de acțiune Kievului.
Nicio concesie din partea Kievului
În declarațiile publice, guvernul de la Kiev se opune vehement unor negocieri cu Moscova până când aceasta nu cedează teritoriile pe care le-a anexat din 2014. Zelenski a insistat în mod repetat asupra acestui lucru.
„Simpla încetare a focului nu va rezolva nimic. Dacă nu ne luam înapoi întregul teritoriu nu vom aduce pacea”, a spus el în cadrul unui eveniment recent.
În plan diplomatic, Zelenski s-a implicat în crearea Platformei Crimeea, un organism prin care să fie coordonate eforturile de face presiuni asupra comunității internaționale pentru a păstra în vizor ocuparea ilegală a Crimeei.
„Crimeea a fost și este parte din Ucraina, așa cum Gdańsk sau Lublin aparțin Poloniei. Cred că mulți dintre noi trebuie să facă un examen de conștiință legat de ceea ce s-a întâmplat în ultimul an. A fost oare consimțământul de facto pentru ocuparea Crimeei un semnal greșit dat de multe țări Rusiei?”, a comentat președintele Poloniei Andrzej Duda la reuniunea din august a platformei.
Sondajele realizate în Ucraina au indicat că 85% dintre ucraineni susțin că țara lor ar trebui să-și recupereze teritoriile confiscate din 2014 încoace pentru a se pune capăt războiului.
Este limpede că Ucraina are planul de a înainta spre sud, pentru a izola peninsula și a tăia liniile de aprovizionare rusești, în mod ideal coborând pe malul estic al râului Nipru și ajungând la barajul care furnizează cea mai mare parte a apei dulci în Crimeea.
Dar această campanie este abia la început. La 7 octombrie, forțele speciale ucrainene au lovit podul puternic păzit de 19 km peste strâmtoarea Kerci, simbolul anexării Rusiei și al reunificării aproape mistice a Rusiei cu locul de naștere al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Podul care leagă Crimeea de Rusia, o uriașă realizare inginerească, a fost inaugurată de Putin însuși după trei ani de lucrări. Alături de calea ferată și conductele de apă cu care vine la pachet, acesta funcționează ca principala rută de aprovizionare din Rusia pentru trupele care luptă în Herson și în regiunea înconjurătoare. Cu toate că avariile sale au îngreunat rutele de aprovizionare rusești, nu le-au întrerupt.
În afară de această lovitură, au existat și alte tentative de a îmblânzi terenul. La 9 august, șase explozii au lovit baza aeriană Saki din Novofedorivka. Cea mai mare bază militară a Rusiei din Crimeea, lângă Djankoi, a fost atacată în noiembrie. Potrivit unor relatări locuitorii din Crimeea au devenit încordați, întrebându-se care va fi următorul depozit de muniție aruncat în aer. În același timp, judecând după numărul de crimeeni arestați recent pentru colaborare cu inamicul, Moscova își face multe griji în legătură cu mișcarea de rezistență din Crimeea.
Promisiunea Ucrainei
De partea cealaltă ministrul adjunct al apărării Volodimir Havrilov a promis că forțele ucrainene vor ajunge în peninsulă până la sfârșitul lunii decembrie. Declarații la fel de îndrăznețe a făcut și consilierul prezidențial Mihailo Podoliak care a spus că ar trebui organizat un tribunal de război aici pe considerentul că „ceea ce a început în Crimeea trebuie terminat acolo”.
Dar este redobândirea Crimeei o acțiune practică – sau înțeleaptă? Recent oficialii militari britanici au subliniat vulnerabilitățile peninsulei între care dependența de Ucraina continentală pentru alimentarea cu apă.
La începutul invaziei din februarie 2022, Rusia a recucerit barajul hidroelectric Kakhovka din sudul Ucrainei. Rezervorul din spatele barajului Kakhovka permite apei să curgă pe canalul de 400 km din Crimeea de Nord, construit în epoca sovietică pentru a furniza apă proaspătă din râul Dnipro către zonele aride din sudul Ucrainei și din Crimeea.
În cei opt ani trecuți de la anexarea de către Rusia, canalul a secat, după ce autoritățile ucrainene au arătat că Rusia nu a plătit pentru aprovizionare, astfel că au construit un baraj de beton peste el, creând mari probleme în privința irigațiilor, recoltelor și accesului la apă potabilă în întreaga Crimeea. Până la 80% din terenurile agricole s-au pierdut, iar culturi precum orezul au devenit imposibile. Odată ce invazia rusă la scară largă a început în februarie, trupele rusești au ajuns rapid la Tavriisk, orașul în care canalul fusese obturat, au distrus barajul și au eliberat 1,7 milioane de metri cubi de apă din Nipru în Crimeea.
Oficialii britanici consideră că obiectivul de a recâștiga controlul ucrainean asupra centralei hidroelectrice Kakhovka, precum și asupra canalului din nordul Crimeei este fezabil și atractiv.
O ofensivă riscantă
Dar discuția despre o ofensivă care să scoată 30.000 de soldați ruși din Crimeea neliniștește până și armata americană. Generalul Mark Milley, președintele Statului Major Întrunit, a declarat că „probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în curând nu este prea mare, din punct de vedere militar”.
În privat, diplomații ucraineni recunosc că teama de o potențială escaladare la Washington și în capitalele europene este motivul pentru care acestea au rețineri să furnizeze Ucrainei arme de artilerie cu rază lungă de acțiune, necesare pentru a duce lucrurile la capăt, inclusiv capturarea Crimeei.
La rândul lor, diplomații europeni recunosc statutul special al Crimeei. Conducerea sovietică a cedat Crimeea Ucrainei abia în 1954, iar cea mai mare parte a populației sale este rusă; mulți locuitori sunt militari retrași din marina de la Marea Neagră.
De la ocuparea Crimeei nu au fost realizate sondaje de opinie de încredere. O scurgere a rezultatelor reale privind referendumul inițial de anexare din 2014 a arătat că doar o treime din populație a votat pentru alipirea la Rusia. De atunci, economia Crimeei s-a descurcat acceptabil, și a avut loc un aflux de aproximativ 300.000 de ruși. Mulți activiști pro-ucraineni și tătari din Crimeea au fost din nou forțați să plece. Vicepremierul Ucrainei, Olha Ștefanișna, a declarat luna trecută: „Când vorbim despre oamenii care trăiesc în Crimeea, este absolut diferit de ceea ce aveam acum opt ani”. Crimeenii au fost ținuți într-o bulă mediatică rusă timp de aproape un deceniu.
În aceste împrejurări, perspectiva unei prelungiri sângeroase a războiului pentru a elibera o populație care ar putea în mare parte să nu-și dorească eliberarea ar reprezenta un final lipsit de glorie pentru campania ucraineană.
Chiar și unii diplomați ucraineni spun că realitatea este că, chiar dacă ofensiva din sud izolează peninsula din punct de vedere militar, ar putea fi înțelept să se procedeze cu prudență.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




