Actualitate

22 decembrie: 33 de ani de când Nicolae și Elena Ceaușescu fug din București

Publicat

acum 4 ani

decembrie 22, 2022

Nationalul

22 decembrie: 33 de ani de când Nicolae și Elena Ceaușescu fug din București

Tot pe 22 decembrie 1989, Poarta Brandenburg din Berlin se redeschide după aproape 30 de ani, punând efectiv capăt diviziunii Germaniei de Est și de Vest. De asemenea, în anul 1927, a fost înfiinţată Societatea de Difuziune Radiofonică din România, în prezent, Societatea Română de Radiodifuziune.

1927 – A fost înfiinţată Societatea de Difuziune Radiofonică din România, în prezent, Societatea Română de Radiodifuziune

La sfârșitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Miniștri declarând constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie1927 al Consiliului de Miniștri). Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.

Societatea Română de Radiodifuziune (asociată deseori cu denumirea de Radio România) este un serviciu public autonom de radiodifuziune de interes național, cu atribuții de informare, educație și divertisment, independent editorial, care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicată și actualizată) și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte.

1930 – A murit Vintilă I.C. Brătianu, om politic şi economist, membru de onoare al Academiei Române

Ion I. C. Brătianu (n. 20 august 1864, Florica, judeţul Argeş – d. 24 noiembrie 1927, Bucureşti), om politic, inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române. Dominând cu autoritate viaţa politică din România timp de două decenii, în aceeaşi măsură adulat şi contestat, Ion I. C. Brătianu a fost una dintre cele mai complexe şi controversate personalităţi politice din istoria României. Viaţa sa aproape s-a confundat cu aceea a Partidului Naţional Liberal, pe care l-a condus şi prin care s-a realizat ca om politic.

Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea. Numele său a reprezentat un mare avantaj, dar el era conştient că trebuia să îl onoreze. Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand I a fost puternic influenţat în deciziile sale de fruntaşul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanţi renumele de „rege neîncoronat”. Reformele adoptate pentru consolidarea statului naţional unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile, „o adevărată şcoală politică”.

1942 – S-a născut muzicianul Dick Parry, membru al formaţiei Pink Floyd

Richard Parry (n. 22 decembrie 1942) este un saxofonist englez. A apărut ca muzician de sesiune pe diverse albume, mai ales în părți solo pe piesele Pink Floyd „Money”, „Us and Them”, „Shine On You Crazy Diamond” și „Wearing the Inside Out”. De asemenea, a cântat pe albumul „Riddle of the Sphinx” al trupei Bloodstone.

Născut în Kentford, Suffolk, Parry și-a început cariera ca saxofonist în The Soul Committee, o trupă de la mijlocul anilor 1960 din Cambridge. A fost prieten cu chitaristul Pink Floyd, David Gilmour, care a cântat în Jokers Wild, o altă trupă din Cambridge. Contrar unor informații, Parry nu a cântat în Jokers Wild. Câțiva ani mai târziu, Gilmour l-a rugat să cânte pe albumele de studio Pink Floyd, inclusiv „The Dark Side of the Moon”, „Wish You Were Here” și „The Division Bell”, precum și în fiecare spectacol live Pink Floyd între 1973 și 1977 și în turneul mondial din 1994.

A cântat la saxofon pe piesa „Celestine” pentru albumul „Big Men Cry” din 1997 al Banco de Gaia.

Parry a apărut în concertele live ale lui Gilmour în 2001 și 2002, una dintre performanțe fiind lansată ca David Gilmour in Concert. De asemenea, a cântat în turneul „On An Island” din 2006 în Europa, Statele Unite și Canada, interpretând la saxofon pe „Shine On You Crazy Diamond”, „Wearing the Inside Out” și „Then I Close My Eyes„. Spectacolele de la Royal Albert Hall din Londra și de la Șantierul Naval din Gdańsk, Polonia, au fost lansate sub forma DVD-urilor „Remember That Night” și, respectiv, Live in Gdańsk.

1956 – A murit poetul Nicolae Labiş

Nicolae Labiș (n. 2 decembrie1935, Poiana Mărului, Mălini, Suceava, România – d. 22 decembrie1956, București, România) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.

Până la vârsta de 7 ani, micul Nicolae a citit mult, dovedind şi un real talent la desen.

Între anii 1942 – 1946, studiază la şcoala primară din satul natal, iar în anul 1946, familia se stabileşte la Mălini.

A urmat, cu rezultate foarte bune, cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, remarcându-se mai ales la Limba şi literatura română, prin compuneri impresionante.

În anul 1949, scrie „Slove de ziar” şi nuvela „Cărări spre victorie”, iar în august 1950, trimite poezia „Muntele cîntă”, spre publicare, revistei „Viaţa românească.”

În acelaşi an, participă la Consfătuirea Tinerilor Scriitori din Moldova, iar în decembrie publică poezia de debut „Fii dîrz şi luptă, Nicolae!”, în revista „Iaşul nou”, sub pseudonimul N. Mălin.

În anul 1951, obţine premiul I la Concursul de limbă şi literatură română de la Bucureşti.

În anul 1952, se transferă la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iaşi, unde va conduce cenaclul literar al şcolii.

Va absolvi examenul de maturitate cu calificativ maxim la limba română, iar la 15 septembrie 1952, intră, prin examen, la Şcoala de literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti.

Devine redactor la revista „Anii de ucenicie”, însă va publica poezii în mai toate revistele vremii.

Va publica, în „Viaţa românească”, poezia „Moartea căprioarei”, despre care George Călinescu afirma: „Chiar dacă n-ar mai fi scris şi alte poezii, «Moartea căprioarei», singură, este în măsură să fixeze numele lui Labiş, în conştiinţa generaţiilor tinere, ca un mare poet”.

A urmat, apoi, timp de un semestru, cursurile Facultăţii de filologie.

În anul 1956, participă la Conferinţa tinerilor scriitori şi publică primul său volum, „Puiul de cerb”, urmat, la scurtă vreme, de volumul „Primele iubiri”, apoi va deveni membru al Uniunii Scriitorilor.

În noaptea de 9/10 decembrie 1956, suferă un groaznic accident de tramvai, în staţia din vecinătatea Spitalului Colţea, fiindu-i fracturată coloana vertebrală.

Este internat în spital, suferă teribil, apucând, totuşi, să îi dicteze prietenului Aurel Covaci poezia „Pasărea cu clonţ de rubin”.

La 22 decembrie 1956, Nicolae Labiş a murit la doar 21 de ani, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti, după ce convoiul funerar a făcut un ocol prin faţa mormântului lui Mihai Eminescu.

La moartea poetului, Geo Bogza mărturisea: „Am sentimentul, am certitudinea, deznădejdea şi revolta că în Nicolae Labiş destinul a strivit pe cel ce ar fi putut fi marele poet al generaţiei sale.”

În anul 1958, este editat postum volumul „Lupta cu inerţia”.

Între 1962 și 1985 au apărut 12 ediții Labiș, care includ o recuperare spectaculoasă a manuscriselor sale. Pentru generația de scriitori a anilor 1960, Labiș a rămas nu doar un model, ci și un reper de conștiințe.

După moartea sa au existat numeroase speculaţii care susţineau că poetul ar fi fost, de fapt, împins sub tramvai, însă condiţiile în care s-a produs accidentul au rămas neelucidate pe deplin.

Iniţial devotat regimului comunist, Labiş şi-a reevaluat atitudinea, iar pentru acest fapt, nu ar fi fost iertat, se spune în cartea „Timpul asasinilor. Documente şi mărturii despre viaţa, moartea şi transfigurarea lui Nicolae Labiş”, scrisă de Cezar Ivănescu şi Stela Covaci. Gheorghe Gheorghiu-Dej era decis să evite o mişcare similară cu cea din Budapesta anului 1956 şi nicio viaţă, nici măcar cea a unui mare poet, nu era suficient de preţioasă pentru regim, încât să nu fie sacrificată. Stela Covaci, soţia prietenului lui Labiş, a reluat această teorie şi în volumul „Persecuţia. Mişcarea studenţească anticomunistă”.

1974 – S-a născut Andreea Marin

FOTO: Instagram

Andreea Violeta Marin s-a născut pe 22 decembrie 1974 în Roman, România. A urmat cursurile Facultății de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este fiica lui Dan și Violeta Marin. Are o soră, Cristina, și un frate vitreg, Ionuț, ambii mai mici decât ea. În 1984, la vârsta de nouă ani, Andreea și-a pierdut mama într-un accident rutier.

În 1995, pe când avea 21 de ani, s-a căsătorit cu Cristian Gheorghiță, care în prezent este director de marketing la Prima TV. Cei doi au divorțat în anul 2000. În ianuarie 2006 Andreea s-a recăsătorit, cu Ștefan Bănică Junior, iar pe 15 decembrie 2007 a născut-o pe Ana Violeta, primul lor copil. După 7 ani de căsnicie, cuplul și-a anunțat divorțul pe rețeaua de socializare Facebook.

Pe 22 decembrie 2013, în ziua în care a împlinit 39 de ani, Andreea s-a căsătorit civil cu Tuncay Öztürk, un medic turc, de care a divorțat la sfârșitul lunii octombrie. Ca și în cazul anterior, divorțul a fost anunțat tot pe Facebook.

Cariera sa a fost mereu la superlativ. A fost maestru de ceremonii a patru principale festivaluri internaționale din România: Eurovision, Mamaia, Cerbul de Aur, Gala Națională a Sportului, gazdă și director de program al emisiunii „Surprize, Surprize”, realizată în prime-time pe segment social/divertisment transmisă sâmbătă seara (3 ore în direct), cel mai urmărit spectacol de televiziune în România, nouă ani la rând.

Începând cu anul 2008, este director editorial al Revistei „Business Woman Magazine”.

Este președinte fondator al Fundației „Prețuiește Viața” care derulează campanii umanitare, pe teme de sănătate, educație și un jurnalism de calitate.

Autor și coordonator al cărții „Prețuieste Viața”, primul volum din colecția „Albumele Andreei”, un volum inspirațional, al cărui profit este donat cauzei umanitare a mamelor care suferă de cancer.

Andreea Marin a lansat, împreună cu designerul Irina Schrotter, pe 1 decembrie 2009, brandul „Violet by Andreea Marin”, o linie de îmbrăcăminte pentru bebeluși, care cuprinde body-ul extensibil și hăinuțe pentru botez.

În aprilie 2010, a câștigat medalia de aur la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva pentru body-ul extensibil pentru copii pe care l-a inventat.

Este prima jurnalistă din România care a escaladat vârful Kilimanjaro, „Acoperișul Africii”, și coproducător al documentarului „Kilimanjaro 2001” realizat pentru TVR, care a obținut cea mai mare audiență la 1 decembrie 2001.

1989: S-a născut cântăreață de muzică pop și R&B americană Jordin Sparks

Jordin Sparks este o cântăreață de muzică pop și R&B, din Statele Unite ale Americii. Ea a devenit cunoscută în urma participării la emisiunea-concurs American Idol, pe care a câștigat-o la începutul anului 2007. Primul său cântec, „This Is My Now”, a debutat pe locul 15 în Billboard Hot 100, fiind inclus pe albumul de debut al cântăreței, „Jordin Spark”. La finele anului 2007, Sparks a lansat discul single „Tattoo”, ce s-a clasat pe locul 8 în Statele Unite ale Americii și pe locul 3 în Canada. Un alt extras pe single, „No Air”, a devenit cel mai bine poziționat cântec al interpretei la nivel mondial, ocupând treapta cu numărul 1 în Australia, Israel și Noua Zeelandă.

Începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2008, cântăreața a pornit înregistrările pentru cel de-al doilea material discografic de studio, „Battlefield”. Primul extras pe single de pe acesta, piesa ce poartă numele albumului, a fost lansat în luna mai a anului 2009. Aceasta a ajuns pe locul al zecelea în „Billboard Hot 100”, Jordin fiind singura concurentă de la American Idol a cărei prime cinci single-uri se clasează în primele 20 din acest clasament. Al doilea single, „S.O.S. (Let the Music Play)” a fost primul single al artistei care s-a clasat pe primul loc în clasamentul Hot Dance Club Play. De-a lungul carierei sale, Jordin Sparks a câștigat numeroase premii, printre care Premiul NAACP Image, un Premiu BET, un Premiu American Music, un People’s Choice Award și două Teen Choice Awards. În 2009, revista Billboard a clasat-o pe locul al nouăzeci și unulea printre artiștii deceniului 2000. În 2012, Sparks s-a aflat pe locul 92 în lista „100 cele mai mari femei din muzică”, creată de VH1. Din februarie 2012, ea a vândut peste 1,3 milioane de albums și 10,2 milioane de discuri single numai în Statele Unite, fiind una din cele mai de succes cântărețe lansate de American Idol.

1989: Poarta Brandenburg din Berlin se redeschide după aproape 30 de ani, punând efectiv capăt diviziunii Germaniei de Est și de Vest

Poarta Brandenburg din Berlin este o poarta triumfala clasicista, care se afla pe flancul de vest al Pariser Platz din cartierul Mitte din Berlin. A fost construită ca o completare a bulevardului central Dorotheenstadt, strada Unter den Linden, în anii 1789-1793, la instrucțiunile regelui prusac Friedrich Wilhelm II, proiectat de Carl Gotthard Langhans. Sculptura încoronată a lui Quadriga este o lucrare după designul sculptorului Johann Gottfried Schadow. În partea de vest a Poarta Brandenburg sunt zonele verzi ale Marii Tiergarten, care sunt traversate de o linie dreaptă a străzii Unter den Linden din drumul din 17 iunie.

Poarta Brandenburg din piața Pariser Platz în cartierul Berlin-Mitte al Berlinului a fost construită între anii 1788-1791 de către Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al orașului și concomitent simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei și a lumii din secolul XX.

Clădirea este în stilul clasicismului timpuriu.

Noul edificiu era o expresie a idealurilor politice atat interne cat si externe, ale regelui Friedrich Wilhelms II. Prin realizarea constructiei dupa modelul portilor Propylaea prin care se face accesul pe Akropole catre templul Parthenon din Atena, Wilhelm II dorea sa se compare cu Pericle si sa transmita supusilor sai ca el este un lider care ar fi adus Prusiei o epoca de aur. Pericle a dus o dus o strategie inteligenta de aliante care a insemnat o perioada de pace si de stabilitate, pozitionand Atena ca principal lider al Ligii de la Delos. Friedrich Wilheml II voia sa fie perceput la fel, dupa ce in 1787 el pacificase prin razboi Republica Unita a Tarilor de Jos si impusese o alianta intre Prusia, Tarile de Jos si Marea Britanie.

Din acest motiv primul nume ales al portii a fost „Friedenstor” – „Poarta Pacii”. Alaturi de Friederich Wilhelm II, sora lui, Wilhelmine von Oranien, care era conducator ereditar al Republicii Tarilor de Jos, trebuia sa fie celebrata ca aducatoare a pacii.

1989: Revoluția Română: După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena fug din București cu un elicopter în timp ce protestatarii izbucnesc în urale

FOTO: Wikipedia

La primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene îşi încetează activitatea și se declanşează în Bucureşti, Revoluția Română din Decembrie ’89.

La ora 10.59, postul de radio anunţă că, prin decret prezidenţial, se instituie „starea de necesitate” pe întreg teritoriul României.

La ora 12.06, Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp, părăsesc clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază, în jurul orei 15.30, sunt arestaţi lângă municipiul Târgovişte (la 80 km nord de Bucureşti).

În jurul orei 13.00, sediile Radioului şi cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanţi; radioul public transmite în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunţă în direct populaţia: „Dictatorul a fugit”, „Victorie! Fraţi români, am învins!”.

În seara zilei, se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care preia întreaga putere în stat, cu scopul „instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”.

După-amiază, apare „Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara, apare primul număr al ziarului „Tineretul Liber”. Apare, în ediţie specială, ziarul „Scînteia Poporului”.

Partidul Naţional Ţărănesc îşi reia legal activitatea. Se fondează Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. Ulterior, cele două formaţiuni politice fuzionează, formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. PNŢCD a fost înscris oficial la 7 ianuarie 1990.

1993: S-a născut cântăreață americană Meghan Trainor, cântăreață americană

Meghan Elizabeth Trainor este o cântăreață, compozitoare și producătoare muzicală americană. Ea a început să cânte la vârsta de șase ani și să compună la vârsta de unsprezece ani. Mai târziu, ea a devenit membră a unei formații numite Island Fusion și o formație de muzică jazz la liceu. La vârsta de cincisprezece ani, Trainor a produs și lansat un album care îi poartă numele. De asemenea, ea a mers la Berklee College of Music și a câștigat o varietate de concursuri de scriere de cântece în Statele Unite. În 2011, ea a lansat două albume acustice, „I’ll Sing with You” și „Only 17”. Mai târziu, a semnat un contract de publicare a cântecelor sale cu Big Yellow Dog Music, unde a scris piese pentru Rascal Flatts, Sabrina Carpenter și alții.

În februarie 2014, Trainor a semnat un contract de înregistrări cu Epic Records după ce și-a cântat cântecul „All About That Bass” la ukulele pentru L.A. Reid. Mai târziu, Reid a susținut că cântecul este single-ul de debut al lui Trainor și a fost lansat pe data de 30 iunie 2014. „All About That Bass” a devenit unul dintre cele mai bine vândute cântece, ajungând în fruntea chart-urilor din 58 de țări. A fost numărul unu pe Billboard Hot 100 timp de opt săptămâni non-consecutive. După lansarea single-ului, a apărut EP-ul de debut al cântăreței, intitulat „Title”, care a debutat ca numărul 15 pe Billboard 200 în septembrie 2014. Al doilea single al lui Trainor, „Lips Are Movin”, a marcat al doilea top five hit al cântăreței pe Billboard Hot 100, ajungând numărul patru. Albumul său de debut, „Title”, a fost lansat pe data de 9 ianuarie 2015.

Muzica lui Trainor este predominant bubblegum pop, blue-eyed soul, doo-wop șo pop în sunet. Versurile sale sunt în mare parte despre feminitate și împuternicire proprie în secolul 21. Trainor a primit numeroase nominalizări pentru munca sa, incluzând „Record of the Year” și „Song of the Year” pentru „All About That Bass” la al 57-lea ediție anuală a Premiilor Grammy.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:ani bucuresti când Ceauşescu de Decembrie din Elena fug Nicolae prima Şi

Urmatorul

O nouă gafă a lui Biden. A fost făcută miercuri la conferința de presă comună cu liderul ucrainean Volodimir Zelensky

Nu ratati

Reuters: Statele Unite vor lua măsuri pentru a limita accesul Wagner PMC la echipamente

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

Publicat

acum 3 zile

august 13, 2026

Sorin Draghici

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.

Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.

AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic

Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.

În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.

De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.

„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială

În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).

Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.

Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.

Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.

În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile

Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.

În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.

Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.

Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.

Paid crește ca business, dar și ca investiție

Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.

În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.

Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale

În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.

Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.

„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

De reținut pentru marketeri:

SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

Publicat

acum 6 zile

august 10, 2026

Sorin Draghici

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi

✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei

✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie

✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării

Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.

Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.

Ce vei afla din acest articol:

Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea

Miturile despre viața PFA-ului

Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.

Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.

Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.

Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026

Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.

Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.

Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.

Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.

De unde vin miturile și cum le verifici

Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.

A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:

Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri

Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.

Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?

Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?

Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.

Întrebări frecvente despre miturile PFA

Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?

Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.

Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?

La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.

De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?

Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Publicat

acum 2 săptămâni

august 4, 2026

Nationalul

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.

Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc

Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.

Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș

În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.

În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.

„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.

Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.

„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.

Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca

Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.

În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.

O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.

Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.

Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș

În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.

Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.

„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO

Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.

Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1/18

Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.

Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.

„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.

Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.

Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.

Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.

Zona strategică de la poalele Făgărașului

De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.

Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”

Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.

Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.

După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare