De ani de zile, Grupul Wagner a fost învăluit în secretomanie – Kremlinul i-a negat în mod repetat existența, pretinzând că nu cunoaște organizația care antrenează luptători ce pot fi angajați.

Rusia – de la formarea grupului în umbră în 2014 – a eliminat orice legătură cu statul, promovând campanii de dezinformare pentru a manipula cunoștințele Occidentului despre rețea, potrivit Newsweek.

Grupul Wagner a fost acuzat că a făcut munca murdară a Rusiei în regiuni precum Siria, Libia, Republica Centrafricană, Sudan, Mozambic și estul Ucrainei, iar contractanții săi au fost acuzați că au comis încălcări ale drepturilor omului în timp ce făceau acest lucru.

Între timp, Kremlinul a susținut că mercenarii sunt ilegali conform legislației ruse și că, de asemenea, companiilor private de securitate militară nu li se va permite conform legislației să ofere servicii în afara Rusiei. Astfel, grupul nu există pe hârtie, nu are statut juridic, deci nu este o corporație.

Dar narațiunea publică din Rusia despre rețeaua extinsă s-a schimbat după 24 februarie, când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, iar armata rusă a început rapid să sufere pierderi grele de personal și echipamente.

Evgheni Prigojin, un criminal condamnat, un om de afaceri rus și aliat apropiat al lui Putin, a ieșit din umbră în septembrie și s-a declarat a fi creierul din spatele grupului paramilitar, care este puternic implicat în luptele actuale din Ucraina și a asistat armata rusă la anexarea Crimeei în 2014.

El a susținut că anterior „a evitat” să se asocieze cu Grupul Wagner pentru a proteja identitatea soldaților săi.

Grupul a fost chiar lăudat de televiziunea de stat rusă în acest an ca fiind o forță motrice majoră în război, în timp ce în martie, Rusia a demarat un proces de legalizare a companiilor militare private (PMC) din țară.

SUA și UE au impus sancțiuni împotriva lui Prigojin și a presupusului co-fondator al Grupului Wagner, Dmitri Utkin – un fost ofițer al forțelor speciale și locotenent colonel în serviciul militar de informații al Rusiei, GRU – pentru rolul lor în Wagner.

Legături cu statul rus

Deși Kremlinul încă neagă oficial orice legătură directă între Grupul Wagner și stat, mulți cred că are campaniile coordonate cu cele ale Ministerului rus al Apărării.

Vladimir Osechkin, un activist rus pentru drepturile omului și șeful proiectului anticorupție Gulagu.net, un grup pentru drepturile prizonierilor, a intervievat foștii membri ai Grupului Wagner.

Osechkin, despre care se crede că are o vastă rețea de informatori în sistemul penitenciar al Rusiei, se află în prezent în exil în Franța. El a declarat pentru Newsweek că foștii membri spun că organizația există ca o „ramură” a GRU înființată sub ministerul rus al apărării.

Newsweek a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.

Osechkin a spus că bazele Wagner și cele rusești sunt situate una lângă cealaltă.

„Baza Grupului Wagner – se află în regiunea Krasnodar de sud a Rusiei, lângă satul Mol’kino. Terenul aparține armatei ruse, găzduiește cea de-a 10-a divizie a forțelor speciale și au dat terenul Grupului Wagner”, a declarat acesta.

Este o fațadă, a sugerat Osechkin, în ceea ce privește faptul că grupul paramilitar este prezentat ca un grup privat sau o întreprindere.

„Membrii sunt persoane care au părăsit FSB, poliția sau armata rusă și sunt recrutați de o întreprindere, dar, în realitate, au intrat în armata rusă – o parte din armata rusă. Nu este independent. Este o fațadă”, a punctat acesta.

Osechkin a spus că echipamentele și armele sunt cumpărate pentru membrii Grupului Wagner de guvernul rus, nu de Prigojin: „Tot ce au ei este de la stat. Nu Prigojin este cel care cumpără armura, bombele, tancurile și rachetele”.

Practici de recrutare

Grupul Wagner a recrutat un număr mare de prizonieri pentru războiul lui Putin din Ucraina.

Ca parte a unei campanii de recrutare condusă de Prigojin, grupul a făcut angajări în coloniile penale din Rusia, oferind prizonierilor bărbați pedepse comutate și stimulente în bani în schimbul a șase luni de serviciu militar în Ucraina. Osechkin a spus că Grupul Wagner a oferit 200.000 de ruble (aproximativ 2.700 de dolari) și amnistia pentru șase luni de serviciu „voluntar” în Ucraina – dacă prizonierii revin în viață.

În septembrie, Prigojin a fost văzut într-un videoclip în care recruta soldați din sistemul extins de penitenciare al Rusiei, pe fondul unor rapoarte conform cărora țara se confruntă cu o lipsă de personal în Ucraina.

Și în această lună, liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, a spus că Prigojin a trecut prin închisoarea sa ca parte a unei alte campanii de recrutare.

„Aproximativ 80-90 de oameni au fost de acord să meargă la război”, a spus Navalny într-o scrisoare care a fost publicată pe Twitter.

Osechkin a spus că din 24 februarie, până la 30.000 de prizonieri au fost recrutați din închisoare și dislocați în Ucraina, în timp ce peste 5.000 au fost uciși în luptă și în lagărele Grupului Wagner.

Recrutarea pentru războiul din Ucraina are loc în închisori nu doar în Rusia, ci și în unele țări din Africa, și în Turkmenistan și Kârgâzstan, Tadjikistan și chiar Belarus, a spus Osechkin, citându-și sursele: „Avem informații că sistemul penitenciar din Belarus i-a deschis porțile lui Prigojin și colegilor săi pentru a recruta prizonieri în acest an. Avem documentul (din 28 septembrie) despre asta, când unul dintre miniștrii Justiției din Belarus l-a transferat departamentului sistemului penitenciar pentru a-și deschide porțile unui grup de ruși care doresc să intre în închisorile din Belarus cu Prigojin”.

Newsweek a contactat Ministerul de Externe din Belarus pentru comentarii.

Sorcha MacLeod, membru al Grupului de Lucru al Națiunilor Unite pentru Utilizarea Mercenarilor în cadrul Procedurilor Speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului, a declarat pentru Newsweek că Grupul Wagner, de la înființarea sa, folosește practici de recrutare prădătoare.

„Am văzut practici de recrutare prădătoare care au loc în alte contexte. Așa că, de exemplu, în Siria, am primit informații că Grupul Wagner recruta persoane din Siria pentru a lupta în Libia. Aceste practici de recrutare prădătoare presupun să se profite de acești oameni, de exemplu în situații de conflict armat sau circumstanțe socio-economice precare în care șomajul este ridicat. Am văzut asta în Siria”, a explicat aceasta.

Grupul de lucru al ONU a văzut, de asemenea, o formă „mai insidioasă” de recrutare de către Grupul Wagner, a spus MacLeod.

„În unele cazuri, am auzit că nu au primit banii care li s-au promis. În unele cazuri, când recruții au fost uciși, familiile nu au primit banii. Deci a existat un element fraudulos implicat în recrutarea lor, ajungându-se astfel la trafic de persoane. Unora dintre ei li s-a spus că sunt recrutați ca agenți de securitate și nu se așteptau să ajungă în prima linie a unui conflict armat”, a explicat ea.

MacLeod a spus că, în unele cazuri, au existat amenințări împotriva membrilor familiei, în special femeilor și fetelor și familiilor acestora.

„Nu m-ar surprinde dacă ar fi folosite alte practici pentru a recruta luptători. Este destul de clar că există noi tendințe în practicile de recrutare a mercenarilor, pentru a găsi noi surse de recruți”, a mai adăugat aceasta.

Execuție, tortură

Grupul Wagner a ajuns în primele pagini ale ziarelor în noiembrie, după execuția lui Evgheni Nujin, în vârstă de 55 de ani, un fost condamnat rus care a fost recrutat în iulie. El a acordat o serie de interviuri după ce a fost capturat de forțele ucrainene în septembrie, în care i-a criticat pe oficialii ruși și a spus că dorește să schimbe tabăra.

Imaginile uciderii sale au fost publicate de canalul Telegram, ce are legături cu grupul Wagner, Gray Zone. În imagini se vede cum un bărbat neidentificat îl lovește pe Nujin cu un baros.

Prigojin a spus că filmarea a fost „o lucrare regizorală excelentă care poate fi vizionată dintr-o singură ședință”.

Osechkin a spus că execuțiile și tortura sunt practici comune în cadrul Grupului Wagner și că mulți au fost uciși pentru că au refuzat să participe la război: „Instructorii și comandanții ruși ai Grupului Wagner au ucis prizonieri care au intrat în război, dar au refuzat să participe. În ultimele trei până la patru luni, au existat ucideri sistematice și torturi împotriva persoanelor care refuză comanda grupului”.

Osechkin a spus că comandantul lui Nujin, Andrei Medvedev, a fugit din prima linie în Ucraina pe 6 noiembrie și i-a cerut ajutorul: „Am făcut un interviu cu el și ne-a spus cum este să lucrezi în Wagner Group. De exemplu, dacă un nou grup de 200 până la 400 de prizonieri a intrat într-un centru de antrenament din Ucraina, Grupul Wagner creează apoi o mare întâlnire a foștilor deținuți. După aceea, are loc un transfer și ei ucid câțiva foști prizonieri, nu din acest grup nou, ci din grupul care a intrat recent într-o ruptură.”

„De exemplu, unii oameni din acest grup – dacă au refuzat să participe la război după ce au văzut ce se întâmplă în realitate și dacă nu vor să participe și spun că vor să se întoarcă la închisoare – iau o parte dintre acești oameni, iar instructorii și comandanții din Grupul Wagner îi ucid”, a spus Osechkin.

Trăind în frică

Unii prizonieri ruși recrutați de Grupul Wagner trăiesc acum cu frică, a spus Oșechkin, sugerând că mulți nu au de ales decât să se alăture grupului odată ce Prigojin vizitează un lagăr de prizonieri pentru a recruta mai mulți oameni pentru război: „Nu există nicio șansă ca ei să se întoarcă în închisoare în realitate. Dacă nu participă, vor fi uciși. Dacă participă în prima linie, vor muri după una sau două săptămâni în prima linie în bătălie”.

Osechkin a spus că a fost contactat de un prizonier care se afla la un centru de antrenament atunci când ucrainenii i-au atacat baza și i-au ucis instructorii și comandanții Grupului Wagner.

El a adăugat: „S-a întors în Rusia în regiunea sa și acum este speriat. Este în casa prietenului său și mi-a cerut ajutorul. Vrea să se întoarcă la închisoarea rusă și este foarte speriat că Prigojin îl va lua și îl va trimite la război iarăși și că îl va ucide în zona de război”.