Actualitate
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Demiteri la nivel înalt în rândurile personalului rus din apărare. Ucraina ar trebui să pregătească o ofensivă în sud
Un reprezentant al
administrației americane, care a dorit să rămână anonim, și-a
exprimat părerea că ar fi benefic ca Kievul să trimită personal
militar pentru reechipare. În opinia sa, prioritatea pe care Kievul
o acordă luptei de la Bakhmut interferează cu „sarcina
principală a Ucrainei de pregătire pentru o ofensivă strategică
împotriva rușilor din sud”.
Militari ucrainieni se antrenează pentru viitoare operațiuni ofensive. Foto: Arhiva Adevărul
UPDATE 06.55
Președintele rus Vladimir Putin l-a concediat pe secretarul adjunct
al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alexei Pavlov, pe 20
ianuarie, probabil ca răspuns la comentariile antisemite ale lui
Pavlov din toamna anului 2022. Pavlov
a servit ca subordonat al secretarului Consiliului de Securitate al
Rusiei, Nikolai Patrushev, din 2009. Concedierea a fost legată de
primirea unui nou post nespecificat, dar nu a furnizat termenul
pentru următoarea sa numire. Demiterea lui Pavlov, totuși, se
referă probabil la comentariile sale foarte mediatizate cu privire
la necesitatea „desatanizării” Ucrainei, într-o emisiune
deținut de guvernul de la Moscova, Argumenty I Fakty, în octombrie
2022. Pavlov a declarat că este nevoie de „desatanizare”
deoarece există multe culte religioase în Ucraina după Revoluția
demnității din 2014, precum evreii hassidici. Declarația
antisemită a lui Pavlov a stârnit criticile din partea rabinului
rus hassidic Berel Luzar și l-a forțat pe Patrushev să-și ceară
scuze, promițând că va lua măsurile adecvate pentru a-l
disciplina pe autorul spuselor. Nu este clar de ce Patrushev sau
Putin ar fi așteptat atât de mult pentru a lua măsuri.
UPDATE 06.31
Bloggeri proeminenți ruși au susținut că președintele rus
Vladimir Putin l-a înlocuit pe comandantul forțelor aeriene ruse,
generalul colonel Mihail Teplinsky, cu prim-adjunctul șefului
Academiei Statului Major din Rusia, generalul locotenent Oleg
Makarevici, pe 20 ianuarie. O sursă de
știri rusă proeminentă a susținut inițial pe 13 ianuarie că
Teplinsky se afla doar într-un concediu temporar și a negat
informațiile despre demiterea lui Teplinsky. Unii bloggeri s-au
plâns că Makarevich este cel mai puțin potrivit candidat pentru a
comanda Forțele Aeropurtate Ruse și au cerut lui Putin să-l
numească pe colonelul Vadim Pankov, actualul comandant al Brigăzii
45 Independente de Gardă Spetsnaz. Ministerul rus al Apărării
(MOD) nu a confirmat încă demiterea lui Teplinsky și nici numirea
lui Makarevici. Teplinsky l-a înlocuit pe fostul comandant al
forțelor aeriene ruse, general-colonel Andrey Serdyukov, la mijlocul
lunii iunie 2022, după cum a raportat anterior ISW.Teplinsky a
vizitat zonele din spate din malul de est (stânga) Oblast Herson la
sfârșitul lunii decembrie.
UPDATE 05.57
Forțele ruse și ucrainene au continuat
operațiunile ofensive lângă Svatove pe 20 ianuarie.
Statul Major ucrainean a raportat că forțele ucrainene au respins
un asalt rusesc în apropiere de Novoselivkse (15 km nord-vest de
Svatove). Un milblogger rus a susținut că forțele ucrainene au
continuat operațiunile de contraofensivă în apropierea vecinei
Kuzemivka (15 km nord-vest de Svatove) și că forțele ruse se află
într-o poziție periculoasă, deoarece nu au alte așezări la care
să se întoarcă în zona imediată. Fostul ministru al Republicii
Populare Lugansk (LNR) Vitali Kiselev a publicat imagini pe 20
ianuarie cu forțele ruse folosind sisteme de artilerie termobarică
împotriva unei poziții ucrainene de lângă Novoselivske.
Utilizarea unui bun militar la nivel de district indică faptul că
forțele ruse ar putea acorda prioritate liniei de front la nord de
Svatove.
UPDATE 05.36
Forțele ruse și ucrainene au continuat, de asemenea, operațiunile
ofensive în apropiere de Kreminna pe 20 ianuarie.
Un blogger rus a susținut că forțele ruse au încercat să
avanseze de lângă Zhytlivka (2 km nord de Kreminna) către Terny,
regiunea Donețk (17 km vest de Kreminna). Un alt blogger rus a
susținut că forțele ucrainene au continuat încercările de a
ajunge la Kreminna dinspre sud și că luptele se intensifică în
jurul așezării. Statul Major ucrainean a raportat că forțele
ucrainene au respins, de asemenea, un asalt rusesc lângă
Bilohorivka (12 km sud de Kreminna). Ministerul rus al Apărării
(MOD) a declarat că elemente nespecificate din Districtul Militar
Central (CMD) operează în zona Kreminna.
UPDATE 05.15 SUA
au sfătuit Ucraina să retragă trupele din Bakhmut și să se
pregătească pentru o ofensivă în sud.
Un reprezentant al administrației americane, care a dorit să rămână
anonim, și-a exprimat părerea că ar fi benefic ca Kievul să
trimită personal militar pentru reechipare. În opinia sa,
prioritatea pe care Kievul o acordă luptei de la Bakhmut
interferează cu „sarcina principală
a Ucrainei de pregătire pentru o ofensivă strategică împotriva
rușilor din sud”. Potrivit unui
oficial al administrației americane care a dorit să rămână
anonim, „cu cât luptele continuă mai
mult, cu atât situația se va dezvolta în favoarea Rusiei, care are
resurse mari de artilerie și un avantaj numeric”.
El crede că ar fi benefic pentru Kiev să retragă personalul
militar din regiune și să-i trimită la reechipare și antrenament
sub conducerea Statelor Unite pentru a forma „unități
bine înarmate, capabile să lanseze o ofensivă în sud.”
Oficialul a remarcat că Ucraina „primește deja arme pentru
ofensivă”.
UPDATE 04.47
Forțele ruse au continuat operațiunile ofensive în jurul orașului
Bakhmut pe 20 ianuarie. Statul Major
ucrainean a raportat că forțele ucrainene au respins atacurile
rusești lângă Bakhmut, la 32 km nord de Bakhmut, lângă
Verkhnokamiankse, Krasnopolivka, Soledar și Krasna Hora; și la 16
km sud-vest de Bakhmut lângă Ivanivske și Dyliivka. Imaginile
geolocalizate publicate pe 19 ianuarie indică faptul că forțele
ruse au capturat probabil partea de est a Sil (la 15 km nord de
Bakhmut). Un blogger rus a susținut că luptătorii Grupului Wagner
au condus un asalt în apropiere de Blahodatne (12 km nord de
Bakhmut) și au continuat încercările de a avansa în periferia
estică a Bakhmutului. Revista germană Der Spiegel a raportat că
Serviciul German de Informații are date care indică faptul că
forțele ucrainene pierd un număr de trei cifre de soldați în
fiecare zi în zona Bakhmut. Luptele din zona Bakhmut continuă să
fie extrem de provocatoare și pentru forțele ruse. Ministerul rus
al Apărării (MOD) și Apărarea Teritorială a Republicii Populare
Donețk (DNR) au susținut că forțele ruse au capturat Klișchiivka
(7 km sud-vest de Bakhmut) pe 20 ianuarie, în urma pretenției
finanțatorului Grupului Wagner, Yevgeny Prigojin, că luptătorii
Grupului Wagner au capturat așezarea în 19 ianuarie. Ministerul
Rusiei s-a referit din nou la luptătorii Grupului Wagner drept
„voluntari
ai detașamentelor de asalt”.
UPDATE 04.18
Surse ruse continuă să afirme în mod fals că forțele ruse sunt
aproape de încercuirea orașului Bakhmut.
Șeful DNR, Denis Pushilin, a declarat pe 20 ianuarie că luptătorii
Grupului Wagner sunt aproape de a începe încercuirea operațională
a Bakhmutului în urma avansurilor tactice rusești în Soledar și
se presupune că în Klișchiiivka. Forțele ruse încă nu au tăiat
nicio linie de comunicații terestre majore ucrainene (GLOC) în
Bakhmut de la Siversk, Slovyansk și Kostyantynivka. Forțele ruse ar
trebui să taie majoritatea acestor GLOC-uri și să avanseze mai
departe în jurul Bakhmutului pentru a începe chiar o încercuire
operațională a orașului. Este puțin probabil ca forțele ruse să
realizeze o încercuire operațională în termen scurt, deoarece
ofensivele recente de capturare a așezărilor mici de mică
importanță tactică au scăzut probabil și mai mult capacitatea de
luptă și echipamentul rusesc din zonă.
UPDATE 04.02
Forțele ruse au continuat operațiunile ofensive în zona orașului
Donețk-Avdiivka pe 20 ianuarie. Statul
Major ucrainean a raportat că forțele ucrainene au respins
atacurile rusești pe o rază de 32 km sud-vest de Avdiivka, lângă
Vodyane, Marinka și Pobieda. Un blogger rus a susținut că forțele
ruse și ucrainene continuă bătăliile de poziție în Marinka (27
km sud-vest de Avdiivka). Un alt blogger rus a susținut că forțele
ruse au condus un asalt lângă Paraskoviivka (36 km sud-vest de
Avdiivka).
UPDATE 03.36
Forțele ruse au efectuat un asalt terestru limitat în vestul
Oblastului Donețk pe 20 ianuarie.
Statul Major ucrainean a raportat că forțele ucrainene au respins
un asalt rusesc lângă Novosilka (65 km sud-vest de orașul Donețk)
în vestul Oblast Donețk. Statul Major ucrainean a raportat, de
asemenea, că forțele ruse au continuat focul indirect de rutină
de-a lungul liniei de contact în Donețk și estul regiunii
Zaporijia.
UPDATE 03.14
Forțele ruse din regiunea Zaporijia ocupată se pregătesc în
continuare pentru o operațiune defensivă pe termen lung, în ciuda
afirmațiilor recente de câștiguri teritoriale.
Surse ruse au susținut că forțele ruse au obținut câștiguri
teritoriale în regiunea Zaporijia pe 20 ianuarie. Ministerul rus al
Apărării (MOD) și câțiva bloggeri ruși au susținut că
elemente nespecificate ale Districtului Militar de Est al Rusiei
(EMD) au capturat Lobokove, la 25 km sud-vest de Orikhiv. Bloggeri
ruși au susținut că elemente nespecificate ale Armatei a 5-a de
arme combinate a EMD și ai Armatei a 58-a de arme combinate din
Districtul Militar de Sud (SMD) au capturat și Maly Shcherbaky,
Shcherbaky și Novoandriivka la sud-vest de Orikhiv și
Novodanylivka, Mala Tokmachka, și Bilohirya la sud-est de Orikhiv
pentru a permite atacuri directe la sol împotriva așezării din mai
multe părți. Presa naționalistă rusă proeminentă Tsargrad a
raportat că afirmațiile nu sunt verificate. Statul Major ucrainean
a raportat că forțele ucrainene au respins atacurile terestre
rusești în apropiere de Stepove (20 km sud-vest de Orikhiv) și
Mala Tokmachka (7 km sud-est de Orikhiv), contrar pretențiilor
rusești. Un blogger a postat din nou filmări de luptă din 19
ianuarie de la Statul Major ucrainean care arată un grup de forțe
rusești de mărimea unui pluton (30 de persoane) din Armata a 58-a
Combinată care efectuează un atac la sol în regiunea Zaporijia.
Bloggerul a criticat comanda militară rusă pentru că a permis
forțelor ruse să încerce un atac la sol fără arme grele sau
sprijin pentru vehicule blindate, sugerând că forțele ruse nu au
în prezent sau nu doresc să dedice echipamentul necesar pentru a
susține o ofensivă prelungită în regiunea Zaporizhia.
UPDATE 02.53
Bloggeri ruși au difuzat imagini pe 20 ianuarie cu un sistem rusesc
de apărare antiaeriană S-400 distrus în Ilyne, regiunea Zaporijia
din toamna anului 2022, prima pierdere de luptă confirmată a unui
sistem S-400 rusesc în Ucraina. ISW a
observat anterior sistemele rusești de apărare aeriană S-400 în
nordul Crimeei, dar nu și în regiunea Zaporijia sau în alte
teritorii ucrainene ocupate. Un blogger a susținut în mod fals că
Ilyne nu se afla în raza de acțiune a rachetelor HIMARS sau HARM
din Ucraina. Ilyne se află la 55 km de linia frontului actuală, iar
HIMARS-ul ucrainean are o autonomie de până la 80 km (50 mile).
UPDATE 02.26
Forțele ruse au continuat focul de rutină împotriva zonelor din
malul de vest (dreapta) Regiunea Herson și Oblastul Mykolaiv pe 20
ianuarie. Oficialii ucraineni au
declarat că forțele ruse nu au bombardat zone din regiunea
Dnipropetrovsk pentru a cincea oară în șase luni.
UPDATE 02.12
Kremlinul încearcă să extindă autoritatea Rosgvardia (Gărzii
Naționale Ruse), probabil într-un efort de a-și consolida
controlul asupra segmentelor întreprinderilor rusești și
companiilor militare private (PMC) în mijlocul pregătirilor pentru
război prelungit. Parlamentarii Rusiei
Unite și ai partidului Poporul Nou au introdus pe 20 ianuarie un
proiect de lege care ar permite Rosgvardiei să trimită elementele
sale agențiilor și companiilor guvernamentale. Alte structuri de
securitate ruse au deja astfel de permisiuni, iar Rosgvardia va avea
sarcina de a proteja instalațiile importante ale statului și
mărfurile speciale, de a supraveghea controlul statului asupra
circulației armelor și a PMC-urilor și de a participa la o luptă
„împotriva terorismului,
extremismului și multor altele”.
Kremlinul poate folosi Rosgvardia pentru a stabili controlul asupra
oficialilor guvernamentali de nivel inferior – cum ar fi ofițerii de
recrutare militară – sau pentru a monitoriza fluxul de lucru al
companiilor. Kremlinul ar putea, de asemenea, să stabilească
dispoziții viitoare pentru a reglementa PMC, cum ar fi Grupul
Wagner.
UPDATE 01.50
Șeful Republicii Cecene, Ramzan Kadyrov, continuă să încadreze
implicarea luptătorilor ceceni în războiul din Ucraina pe motive
religioase distincte, construindu-și astfel reputația sa și
reputația bazei sale de putere.
Kadyrov a răspuns la lista recentă de linii directoare pentru
standardele de îngrijire în armata rusă și a remarcat că
majoritatea luptătorilor ceceni poartă barbă în conformitate cu
Sunnah și, în plus, a susținut că luptătorii săi ceceni au fost
responsabili pentru câștiguri majore în Mariupol, Severodonețk și
Lysychansk. Kadyrov a pus sub semnul întrebării justificările
Ministerului rus al Apărării (MOD) pentru aceste linii directoare
și a spus că acestea vor demoraliza luptătorii care „duc un
război sfânt”. că „operațiunea militară specială” din
Ucraina are ca scop eradicarea „satanismului” ucrainean. Kadyrov
a justificat în mod repetat implicarea luptătorilor ceceni în
război pe motive distinct religioase. Kadyrov a postat, de asemenea,
în mod remarcabil, pe 20 ianuarie, imagini cu un grup de teologi
ceceni care își finalizează pregătirea la Universitatea Forțelor
Speciale Ruse din Grozny, Cecenia, și a remarcat că peste 300 de
qadi (magistrați și judecători care pun în aplicare legea sharia)
și imami intenționează să se supună unor activități similare.
instruire și desfășurare în Ucraina. Faptul că qadiții ceceni
se presupune că vor fi încorporați în unitățile cecene care se
desfășoară în Ucraina este demn de remarcat – qadii joacă de
obicei un rol judiciar în chestiuni penale și civile, iar prezența
lor în Ucraina poate sugera că Kadyrov intenționează ca forțele
cecene să îndeplinească o funcție de guvernare de bază în
zonele ocupate. ISW a raportat anterior despre eforturile lui Kadyrov
de a se poziționa pe sine și baza sa de putere cecenă ca o
structură paralelă și complementară cu forțele armate
convenționale ruse. Kadyrov poate spera să folosească qadi și
imami în Ucraina pentru a stabili condiții sociale pentru relocarea
pe termen lung a populațiilor musulmane din Caucaz în zonele
ocupate ale Ucrainei, deși nu există dovezi independente ale unor
astfel de planuri. ISW a raportat anterior despre eforturile lui
Kadyrov de a importa elemente cecene în Ucraina pentru a ocupa
roluri administrative și de aplicare a legii în teritoriile ocupate
în scopuri similare.
UPDATE 01.22
Grupul Wagner pare să se lupte să se prezinte ca o structură
militară paralelă eficientă, dovedindu-se astfel din ce în ce mai
mult a fi o entitate paramilitară parazită.
Postul rus de opoziție TV Dozdh a raportat pe 20 ianuarie că o
femeie al cărei soț ar fi murit luptând cu Wagner în Ucraina a
primit sicriul sigilat al soțului ei, certificatul de deces și o
medalie de onoare și a îngropat ceea ce credea că este soțul ei
înainte de a afla că acesta trăiește și este în custodia
ucraineană. TV Dozdh a susținut că a strâns multe astfel de
povești și că reprezentanții Wagner au intimidat în esență
membrii familiei să nu verifice sicriele pentru a confirma decesul
rudelor lor. Deputatul Dumei de la Moscova, Evgeny Stupin, a remarcat
în mod similar apelurile pe care le-a primit de la alegători care
susțin că, odată ce rudele lor au semnat contracte cu Wagner și
au fost trimise în Ucraina, ei au încetat să-și mai audă de
rudele. Aceste rapoarte sugerează că lui Wagner îi lipsesc
organele administrative de bază care să țină evidența
militarilor individuali și să comunice în mod corespunzător cu
autoritățile. Finanțatorul Grupului Wagner, Yevgeny Prigojin, a
făcut, în mod ironic, eforturi mari pentru a critica instituția
Ministerului rus al Apărării (MOD), pe care a acuzat-o că este
ineptă tocmai în aceste moduri.
UPDATE 01.05 În
plus, Grupul Wagner se poate baza pe Ministerul Apărării Rusiei
pentru utilizarea activelor militare în prima linie.
Un proeminent blogger rus afiliat grupului Wagner a postat pe 20
ianuarie o infografică care arată gama de active militare pe care
Wagner le folosește în jurul lui Bakhmut, inclusiv un sistem de
artilerie termobarică TOS-1A (de obicei un bun la nivel de district
militar), diverse autopropulsate, tunuri și sisteme de mortiere, mai
multe vehicule blindate și o aeronavă Su-25. Utilizarea acestor
active, în special a mijloacelor de aviație, cum ar fi Su-25,
sugerează că Wagner lucrează cu Ministerul Apărării din Rusia
pentru a accesa și opera aceste sisteme. Deși militarii Wagner pot
opera în mod fezabil aceste sisteme în mod independent, probabil că
ei continuă să se bazeze pe Ministerul Apărării pentru suport
logistic și funcții de întreținere.
UPDATE 00.47
Serviciile de informații americane au confirmat pe 20 ianuarie
rivalitatea dintre Ministerul Rus al Apărării (MOD) și Wagner
Group. Coordonatorul de securitate
națională pentru comunicații strategice, John Kirby, a declarat că
se formează o ruptură între finanțatorul Grupului Wagner, Yevgeny
Prigojin, și oficialii rusi ai Ministerului Apărării, ca urmare a
unei competiții în curs între forțele convenționale ruse și
mercenarii Wagner din Ucraina. Kirby a adăugat că Wagner „devine
un centru de putere rival al armatei ruse și al altor ministere
ruse”, cu grupul său puternic de 50.000 de forțe din Ucraina
format din 40.000 de condamnați și 10.000 de contractori. ISW
continuă să monitorizeze evoluția conflictului Wagner-MoD rus în
spațiul informațional, Ministerul Rusiei evitând din nou în mod
deliberat să recunoască în mod direct participarea trupelor Wagner
la capturarea pretinsă a Klișchiivka, regiunea Donețk, pe 19
ianuarie.
UPDATE 00.37
Căutarea lui Prigojin pentru recunoașterea legală a Grupului
Wagner poate declanșa, de asemenea, o anumită fracționare în
cadrul guvernului rus – indiferent dacă își propune intenționat
să facă acest lucru sau nu.
Președintele partidului socialist rus „Rusia Justă—Pentru
Adevăr”, Serghei Mironov a publicat o poză cu el însuși și cu
un baros Wagner despre care a spus că este un cadou de la Prigojin.
Prigojin a gravat numele așezărilor Bakhmut și Soledar, regiunea
Donețk, probabil pentru a-și sprijini efortul continuu de a-și
face publicitate forțelor drept învingători ai bătăliei pentru
Soledar. Mironov a răspuns, de asemenea, la un comentariu al unui
utilizator al rețelei de socializare în care a întrebat dacă
intenționează să folosească acest baros în luptă, implicând
sarcastic că se află deja în prima linie și în tranșee în
poziția sa actuală. Acțiunile lui Mironov ar putea sugera că el
este un membru al fracțiunii pro-război la care Prigojin a făcut
referire anterior în dezordinea lui și ar putea pleda pentru
legalizarea lui Wagner în Rusia. Mironov a avut un schimb cu un alt
comentator care i-a cerut să definească Wagner și modul în care
Kremlinul reglementează grupul, la care a răspuns că comentatorul
a întârziat conversația. Acel utilizator al rețelei sociale, la
rândul său, a interpretat răspunsul lui Mironov ca nerespectând
prevederile Codului penal rus împotriva structurilor militare
ilegale, cum ar fi companiile militare private. ISW a raportat
anterior că Prigojin a folosit asemănarea lui Mironov în reclamele
sale pentru Centrul Wagner din Sankt Petersburg și probabil că
încearcă să-și extindă grupul de susținători în cadrul
Kremlinului pentru a-și susține interesele comerciale.
UPDATE 00.24
Kremlinul își intensifică probabil eforturile de a prezenta
invazia Ucrainei de către Rusia ca un război existențial pentru a
stabili condiții informaționale pentru un război prelungit în
Ucraina. Surse ruse și de pe rețelele
de socializare au vehiculat imagini pe 19 și 20 ianuarie în care
oficialii ruși instalează sisteme de apărare aeriană pe
acoperișul clădirii Ministerului rus al Apărării din Moscova și
în alte locuri din apropierea orașului. Purtătorul de cuvânt al
Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze imaginile, iar
deputatul Dumei de Stat Evgheni Lebedev le-a numit false. Unii
bloggeri ruși au răspuns la aceste imagini cu satisfacție că
locuitorii Moscovei ar fi în sfârșit conștienți de faptul că
Rusia este implicată într-un „război dificil” în Ucraina.
Kremlinul a instalat probabil sistemele de apărare aeriană la
Moscova pentru a genera imagini inflamatorii care descriu războiul
ca fiind mai amenințător pentru publicul rus. Este puțin probabil,
totuși, că Kremlinul crede că Ucraina ar viza Moscova și probabil
că s-a angajat în această piesă ostentativă pentru a sprijini
intensificarea operațiunilor de informare pentru a pregăti spațiul
informațional intern rus pentru un război prelungit în Ucraina și
alte sacrificii. Această demonstrație este, de asemenea, probabil o
parte a operațiunii de informare emergente de contextualizare a
războiului din Ucraina în mitul rusesc al Marelui Război
Patriotic, care este probabil menit să sporească sprijinul Rusiei
pentru efortul de război și mobilizarea ulterioară prin
prezentarea absurdă a Ucrainei într-un fel în care Germania
nazistă a făcut-o în timpul invaziei sale asupra Uniunii
Sovietice.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Kremlinul continuă să promoveze operațiunile de informare care
amenință cu escaladarea asistenței militare occidentale acordate
Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al
Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la 20 ianuarie că, dacă
miniștrii occidentali ai apărării ar decide să furnizeze Ucrainei
tancuri grele la întâlnirea lor de la Baza Aeriană Ramstein din
Germania, atunci acest lucru ar „adăuga doar probleme pentru
Ucraina și poporul ucrainean”. Kremlinul încearcă să submineze
dorința Occidentului de a oferi ajutor Ucrainei, stârnind temerile
cu privire la o escaladare, fie între Rusia și Occident, fie despre
războiul din Ucraina, pe care Rusia nu o poate executa. Kremlinul va
continua probabil să răspundă conversațiilor occidentale despre
asistența militară suplimentară acordată Ucrainei cu amenințări
vagi de escaladare care nu au nicio acțiune corespunzătoare.
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Actualitate
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.
Marine Le Pen. FOTO: EPA-EFE
Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.
Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.
Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.
„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.
Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.
Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.
Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice
Într-o lume în care tehnologia și ritmul alert al vieții ne separă adesea de cei dragi, momentele petrecute împreună devin...
-
Actualitateacum 2 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 2 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 2 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Comunicateacum 3 zileD’Olive: Prima livadă de măslini românească este, de astăzi, în Creta
-
Breakingacum 2 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Breakingacum 2 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale