Actualitate
EXCLUSIV Transfăgărășanul va fi modernizat. Detaliile unui proiect unic în România FOTO
În acest an, după câteva decenii în care nu s-a investit aproape nimic, va începe modernizarea drumului montan considerat de Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, drept „cel mai spectaculos drum din lume”.
Transfăgărășanul, unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume FOTO Salvamont Argeș
Reprezentanții
Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere
(CNAIR) au oferit în exclusivitate pentru „Adevărul” toate
detaliile despre modernizarea Transfărăgășanului.
„Conform
Normativului 615/2020 privind circulația rutieră pe drumurile
montane, Transfăgărășanul este închis
traficului în perioada 20 octombrie – 1 iulie, ca urmare a
condițiilor meteorologice nefavorabile, această perioadă fiind, de
asemenea, improprie desfășurării lucrărilor. Având în vedere
acest fapt, lucrările de modernizare a
acestui sector de drum urmează să fie făcute în
perioada 1 iulie – 20 octombrie, respectiv simultan cu
perioada sezonului estival”, au precizat
reprezentanții CNAIR pentru „Adevărul”.
În luna februarie
a.c., CNAIR lansează o consultare de piață pentru a putea
estima, din perspectiva valorică și tehnică, parametrii
investiției. Pentru derularea acestei consultări de piață, CNAIR
va aloca trei săptămâni, timp în care
prestatorii interesați pot veni cu propuneri. După
finalizarea consultării de piață, CNAIR va demara procedurile
pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate și a unei Expertize
Tehnice. O dată concretă a începerii modernizării va fi stabilită
după analizarea tuturor detaliilor.
„După consultarea
de piață vom ști care sunt soluțiile și cine este interesat să
le aplice. Asta ne va permite să scoatem proiectul la licitație.
Depinde însă cât de repede se va semna contractul. Având în
vedere complexitatea și unicitatea proiectului, nu se poate face
deocamdată o aproximație privind începerea lucrărilor”, a
declarat pentru ”Adevărul” Alin Șerbănescu, purtătorul de
cuvânt al CNAIR.
Proiect realizat pe mai multe tronsoane
Proiectul
modernizării va fi realizat pe mai multe tronsoane, astfel
încât contractarea lucrărilor să se poată realiza eficient. La
ora actuală, sunt contractate și/sau în
curs de contractare mai multe lucrări de
punere în siguranță a Transfăgărășanului.
Pentru sectoarele cuprinse între pozițiile km 57+460 – km
57+550, km 60+350 – km 60+700 și km 61+100 – km 61+170, pentru
diminuarea riscului de blocare a căii de rulare, ca urmare a
căderilor de stânci de pe versanți, a fost întocmită și
aprobată Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții
(D.A.L.I.).
Pentru sectorul de drum cuprins între
km 57+490 – km 57+610 a fost inițiată licitația pentru
contractul de ”Proiectare și execuție lucrări”. De asemenea,
se află în derulare procedura pentru atribuirea contractului de
execuție lucrări la obiectivul „Consolidare versanți DN 7C km
124+754 – km 124+855, km 125+000 – km 125+215, km 132+590 – km
132+860”. Pentru acest obiectiv documentația tehnică, faza DALI
și Proiect Tehnic, a fost finalizată, au fost aprobați indicatorii
tehnico – economici și a fost obținută autorizația
de construire. Pentru
moment se află în evaluare ofertele depuse de către
operatorii economici pe 24 octombrie 2022.
Proiectul cuprinde lucrări de consolidare și protecție a
versanților cu sisteme de plase ancorate, termenul de finalizare a
acestuia fiind de 48 de luni. Totodată, au fost realizate expertize
pentru identificarea soluțiilor tehnice pentru reabilitarea
polatelor (copertinelor de beton) existente, urmând să fie demarată
procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția
lucrărilor.
„Ținând cont de complexitatea unui
astfel de proiect și având în vedere unicitatea lui în România
dorim o abordare complexă, atât din punct de vedere tehnic cât și
din punct de vedere practic, turistic”, adaugă
oficialii din cadrul CNAIR.
Din perspectivă tehnică, este
vorba de consolidări, construcție
de polate, sistem de scurgere a apelor, benzi pentru vehicule lente,
acolo unde amplasamentul permite.
De
la panouri digitale de informare la spații pentru comercianți
Din punct de vedere turistic,
modernizarea Transfăgărășanului va include și
realizarea de puncte belvedere. Astfel, vor fi
realizate mai
multe spații pentru comercianți și vor
fi amenajate parcări de scurtă durată. La
intrările pe Transfăgărășan vor fi
amplasate panouri digitale de informare ce
vor oferi informații privind starea carosabilului, starea
vremii, condiții de trafic și numărul
de locuri parcare disponibile.
„Din dorința de a avea o abordare
modernă, eficientă și profesionistă în ceea ce privește
modernizarea Transfăgărășanului (proiect unic în ultimii 30 de
ani în România), subliniem că dorim să participe la toate etapele
acestui proiect companii cu experiență și expertiză specifice
domeniului. După ce vom avea Expertiza și Studiul
de Fezabilitate și vom aproba indicatorii tehnico-economici, vom
intra în faza elaborarii Proiectului Tehnic și în cea de execuție
a lucrărilor. Până la momentul respectiv, nu pot fi avansate încă
sumele și termenele pentru implementarea acestui proiect”,
au mai precizat în exclusivitate pentru ”Adevărul”
reprezentanții CNAIR.
Jeremy
Clarkson: „Cel mai bun drum din lume”
Considerat de mulți
specialişti cel mai spectaculos drum din lume, Transfăgărăşanul
oferă imagini superbe în fiecare anotimp. Jeremy Clarkson, unul
dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după parcurgerea
Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe „cel mai spectaculos
drum din lume”. În emisiunea pe care echipa „Top Gear” –
Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May – a realizat-o în
România, aceştia au spus despre Transfăgăraşan că este cel mai
uimitor drum pe care l-au văzut vreodată.
„Construit în anii ’70, acesta este
Transfăgărășanul. 6.000 de tone de dinamită au fost folosite
pentru realizarea acestuia și 40 de vieți au fost pierdute. Dar de
deasupra arată că și cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de
curse din lume a fost înnodată pentru a crea o mare fundă a
perfecțiunii automobilistice”, declara
acum aproape 14 ani Jeremy Clarkson, aflat la volanul unui
Aston Martin pe Transfăgărășan.
„Acesta este cel mai bun drum din
lume! România, îți mulțumim că ai acest drum! Putem să rămânem
aici pentru totdeauna?”, mai spunea atunci
Clarkson.
Imaginea 1/5:
Transfăgărășan în 1974 foto MAPN jpg
Construit în
perioada 1970-1974, Transfăgărășanul are o lungime totală de 151
kilometri și urcă până la 2042 de metri în căldarea
glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime,
după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii
Meridionali şi ajunge până la 2.145 metri în pasul Urdele.
Drumul începe din comuna Arefu, în
judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN 7C şi se termină în comuna
Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu
sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel
din România (887 metri), ce străbate Muntele Paltinu, Tunelul
Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de
aer extrem de puternici.
Actualitate
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
Într-o mișcare ce semnalează o schimbare de paradigmă în arhitectura de securitate a Europei de Est, compania ucraineană de apărare Fire Point și-a fixat un obiectiv ambițios: reducerea dependenței critice de Washington și de giganții tehnologici occidentali. Pe fondul incertitudinii privind angajamentele de securitate ale SUA, Kievul mizează pe propriile resurse pentru a-și asigura nu doar supraviețuirea, ci și un loc la masa marilor exportatori de armament.
Racheta ucraineană Flamingo/FOTO:X
Dependența Ucrainei de livrările de arme americane și, mai ales, de sistemul Starlink al lui Elon Musk, s-a dovedit a fi un punct vulnerabil într-un conflict de uzură. În acest context, Fire Point – o companie care a crescut fulminant de la câteva zeci la peste 6.000 de angajați – anunță planuri pentru lansarea a zeci de sateliți proprii până în 2027. Mesajul transmis de Denis Știlerman, cofondator și designer-șef, este unul de o claritate politică tăioasă: „Nu vindem doar arme, ci independență în materie de securitate”.
„Flamingo” și mirajul autonomiei europene
Piesa de rezistență a arsenalului Fire Point este racheta „Flamingo”, despre care producătorii afirmă că are o rază de acțiune de 3.000 km – dublu față de celebra rachetă americană Tomahawk. Totuși, analiștii militari privesc aceste cifre cu un amestec de admirație și scepticism, având în vedere că eficiența reală a rachetei în condiții de luptă nu a fost încă documentată oficial.
În ciuda acestor îndoieli tehnice, Berlinul pare deja sedus de pragmatismul ucrainean. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a lăudat „progresele tehnologice impresionante” de la Kiev, explorând posibilitatea unor asociații mixte pentru producția de drone și rachete. Pentru europeni, atracția este dublă: prețul semnificativ mai mic față de modelele occidentale și experiența directă a frontului, care a permis dronelor FP-1 și FP-2 să opereze fără GPS, fentând sistemele rusești de bruiaj electronic.
Umbrele corupției și „efectul Copenhaga”
Ascensiunea Fire Point nu este însă lipsită de controverse, într-un peisaj mediatic ucrainean extrem de sensibil la legăturile dintre afaceri și mediul politic. Publicația The Financial Times notează că apropierea companiei de cercul președintelui Volodimir Zelenski a ridicat semne de întrebare.
Un contract major cu Danemarca pentru producția de combustibil solid pentru rachete a fost înghețat recent, după ce în presă au apărut interceptări care sugerau că unul dintre principalii beneficiari ai Fire Point ar fi Timur Mindici, un fost partener de afaceri al președintelui. Deși Știlerman respinge acuzațiile drept „zvonuri care provoacă întârzieri”, incidentul subliniază dificultatea Ucrainei de a separa efortul de război de vechile metehne ale sistemului.
Între Pentagon și Orientul Mijlociu
În timp ce Donald Trump a respins public ideea unei implicări ucrainene în Orientul Mijlociu, Pentagonul manifestă un interes real pentru tehnologia de la Kiev. Se pregătește chiar un acord fără precedent care ar permite exportul dronelor ucrainene în SUA pentru teste militare.
Fire Point a mers chiar mai departe, propunând crearea unei „zone gri” în Orientul Mijlociu pentru a contracara influența Iranului, o idee care ar fi pe placul statelor din Golf, dar care rămâne blocată în așteptarea unui „permis de la America”.
Succesul Fire Point și proiectul scutului antirachetă „Freya”, dezvoltat în parteneriat cu germanii de la Diehl Defence, reprezintă mai mult decât o reușită industrială. Este încercarea unei națiuni aflate în pragul epuizării de a-și scrie propriul destin tehnologic. Într-o lume unde „securitatea costă”, Kievul învață că cea mai ieftină cale către independență este inovația proprie, chiar dacă aceasta vine la pachet cu provocările interne ale transparenței și cu echilibristica complicată între aliații de la Berlin și cei de la Washington.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Actualitate
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
-
Politicaacum 11 oreRomanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Actualitateacum 2 zileCum optimizezi profilul Google Business pentru rezultate maxime în 2026?





