Actualitate
Cine a stricat reputația numărului 13. Ce mai bagă groaza în români
Mai în glumă, mai în serios, zeci de milioane de pământeni
asociază în mare măsură numărul 13 cu ghinionul și se fereasc „ca dracu de
tămâie” de orice are legătură cu ea. Să nu mai vorbim de alăturarea zilei de
vineri cu îngrozitorul 13. Un profesor emerit american face o analiză a acestei
superstiții, iar experții români vorbesc despre ce ne dă nouă frisoane
FOTO Shutterstock
Cât de mult ghinion poți avea într-o zi de vineri, 13? Dacă
ești american s-ar putea să crezi că foarte mult și să iei măsuri să te
ferești, dacă nu, s-ar putea să consideri că este vorba doar despre o
superstiție pe care o au cei slabi de înger.
Sociologul Barry Markovsky, profesor emerit la Universitatea
Carolina de Sud, face într-un articol publicat de platforma „The Conversation”,
a analiză a reputației numărului 13, subliniind că într-o astfel de zi se pot
întâmpla și lucruri rele, dar nu mai mult decât în altele.
„Milioane de
oameni împărtășesc o concepție greșită”
Spaima de „vineri, 13” afectează peste 40 de milioane de
americani care ar prefera să nu aibă nimic de-a face cu ea. Fobia este atât de
adânc înrădăcinată încât a determinat managerii clădirilor înalte să sară peste
etajul 13, direct la 14 pentru a-i satisface pe clienții cu asemenea
sensibilități.
„În calitate de
sociolog specializat în psihologie socială şi procese de grup, nu sunt atât de
interesat de temerile şi obsesiile individuale. Ceea ce mă fascinează este
atunci când milioane de oameni împărtăşesc aceeaşi concepţie greşită, în măsura
în care aceasta afectează comportamentul pe scară largă. Aceasta este puterea
lui 13”, constată profesorul mai sus citat.
Originea superstiției numită și „triskaidekafobia” este
obscură, mai spune sociologul. O explicație ar fi aceea că nu o asociem cu
perfecțiunea. Avem 12 luni într-un an, 12 ore pe cadranul ceasului, tot atâtea
semne zodiacale și tot atâția discipoli ai lui Iisus. Pe când cifra 13 nu este
nici perfectă și nici familiară nouă, astfel că tindem să-i asociem conotații
întunecate.
Atunci când condițiile sunt favorabile, în jurul unui zvon
sau al unei superstiții oamenii încep să brodeze tot felul de povești, așa
luând naștere orice legendă urbană pe măsură ce timpul trece.
Pentru alte culturi cum este de exemplu cea chineză, cifra 4
produce frisoane poate pentru că sună asemănător cuvântului „moarte”, în timp
ce în Japonia, 9 este considerat numărul care aduce ghinion.
Potrivit
lui Barry Markovsky, există chinezi dispuși să plătească în plus pentru ca
cifra 4 să nu apară în combinația de numere a propriului telefon, însă cred că
cifra 666 aduce noroc, spre deosebire de creștinii din întreaga lume pentru
care numărul este semnul clar al Fiarei descrise în Apocalipsă.
Psiholog: „Ține de gândirea magică”
Pentru
români, cifra 13 nu este una de natură să dea mari frisoane, dar superstiția
există, punctează psihologul psihoterapeut Keren Rosner. „Sunt superstiții care
se perpetuează prin contagiune, prin mimetism, prin învățare. Mulți le pun pe
seama unor surse din Antichitate, fie religioase, fie mistice, însă totul este
incert. Și, foarte multe persoane care au aceste superstiții nu știu să explice
ce înseamnă și de ce au aceaste frici și evită orice acțiuni legate de obiectul
superstiției lui”, adaugă psihologul.
Așa
se și explică de ce superstițiile prind mai bine la persoanele emoționale decât
la cele raționale. „Sigur că persoanele emoționale tind să creadă foarte mult
în astfel de lucruri. Pentru că, dacă vrei să aduci justificări unui
comportament, poți face asta extrăgând elemente doveditoare care sunt scoase
din context, sunt exagerate. Aceste procese socio-culturale pot asocia orice
situație cu predestinare ca factor declanșator, justificator. Este foarte
simplu să-ți explici limitele, greșelile, erorile prin astfel de cauze
exterioare sau să eviți atunci când ți se întâmplă ceva să faci asocieri și să
eviți pe viitor orice asociere de acel gen. Îmi amintesc că la examene, dacă
avem un pix de o anumită culoare sau un obiect de îmbrăcăminte sau o bijuterie
că o asociam automat succesului sau insuccesului la acel examen. Și mergeam cu
pixul despre care eu credeam că este norocos pentru că pur și simplu făceam
această asociere. Ține de gândirea magică, de credința că dacă faci un anumit
lucru și se va întâmpla ceva de bine sau de rău”, mai spune Keren Rosner.
„E foarte greu să dezmembrezi o
credință irațională”
Și
cum fiecare caută să i se întîmple ceva de bine fie urmează ritualul respectiv,
fie evită orice situație care are legătură cu acea superstiție. De multe ori,
pacienții care vin la cabinetul psihologului sunt plini de superstiții. ”Și
cred foarte tare în ele. Este foarte greu să dezmembrezi o astfel de credință
irațională. Pentru că nouă ni se întâmplă lucruri bune sau rele fără să fie
legate de o anumit zi sau de un anumit număr, dar scoatem în evidență ceea ce
vrem să justificăm. La noi este mai puțin pregnantă superstiția legată de
numărul 13, dar sunt persoane care nu-ți pun anumite eveneimente pe data de
13”, mai spune psihologul.
Foarte
mulți români cred însă că e bine să ieși sau să intri într-o cameră cu piciorul
drept înainte sau că e de rău dacă-ți pui poșeta pe jos. Alte superstiții
foarte puternice sunt cele legate de ziua de marți când nu e bine să iei
decizii, de ziua de vineri când nu e bine să speli sau trebuie să faci trei
pași înapoi dacă-ți taie calea o pisică neagră.
Sociolog: „Fobiile apar față de
lucrurile ciudate”
Sociologul
Mircea Kivu apreciază, la rândul lui, că la români spaima de 13 nu e cea mai
grozavă. „Fobiile nu sunt la fel de intense peste tot. La americani ele sunt
mai intense decât în alte părți. Spre exemplu, în blocurile de locuințe
americane lipsește etajul 13, asta e regulă. În Europa nu se întâmplă lucrul
acesta. În general, fobiile apar față de lucrurile ciudate”, explică Mircea
Kivu.
Iar
numerele prime sunt niște numere deosebite, adaugă sociologul: „Știți că,
pentru teoria numerelor, este încă o problemă mare să se determine o regulă
după care apar numerele prime. Nu există o regulă care să spună la câte numere
de la ultimul număr prim va apărea un nou număr prim. Deci, sunt niște numere
mai ciudate. Poate și pisicile negre sunt ceva mai rare decât celelalte
pisici”.
Dacă
odată ni se întâmplă un fenomen deosebit, un eveniment neplăcut, încercăm să-l
legăm de ceva. „Și n-o să-l legăm de ceva care se întâmplă frecvent, căutăm
să-l legăm de ceva care nu se întâmplă prea des. Și de aceea apare genul acesta
de asocieri. Și mai e ceva: există un fel de construire de ceremonial. În
România, de exemplu, nu există multe superstiții atât de puternice de genul
numărului 13. Dimpotrivă, știu oameni care se consideră norocoși că s-au născut
într-o zi de 13. Însă există superstiții de genul să nu se întâlnească două
mirese. Și, la biserică, se ascunde cea care urmează de cea care iese de la
slujbă. La fel, pescarii au o superstiție – nu le place să li se ureze noroc
atunci când pleacă la pescuit. Consideră că asta le va strica ziua de pescuit.
Pescarii consideră că asta este ceva care le este comun ca grup social și țin
la el din acest motiv. Iar nunta se întâmplă de obicei rar, nu de multe ori
într-o viață. Și atunci se caută să i se asocieze tot feluri de ritualuri, de
magii. Că nu este doar povestea cu cele două mirese, ci și superstiția cu
aruncatul buchetului miresei, cea care-l va prinde urmând a se mărita. Deci,
există o nevoie pentru evenimentele importante din viață să se creeze un ritual
care include și superstiții”, conchide sociologul.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





