Actualitate
18 februarie: ziua în care Constantin Cotimanis împlinește 68 de ani
Pe 18 februarie 1916 a murit soţia regelui Carol I, Elisabeta, regina-poetă care şi-a spus Carmen Sylva. În aceeași zi, dar în 1955, s-a născut actorul Constantin Cotimanis, iar în 1990 au avut loc protestele din Piaţa Victoriei, urmate, a doua zi, de mineriadă.
18 februarie 1882 – s-a născut Ion Mihalache, fondatorul Partidului Ţărănesc
Ion Mihalache, lider istoric al Partidului Naţional Ţărănesc s-a născut, la Topoloveni, în județul Argeş. În mai multe rânduri ministru al agriculturii şi domeniului public (1919-1920 şi 1928-1930) şi de interne (1930-1931 şi 1932-1933), Ion Mihalache a fost arestat la 14 iulie 1947 împreună cu alţi lideri ţărănişti în „Înscenarea de la Tămădău“, ce le-a fost pregătită de către Siguranţă împreună cu Serviciul Special de Informaţii, cu ajutor sovietic. Conducătorii ţărănişti au fost arestaţi când se pregăteau să se îmbarce în cele două avioane pregătite pe aeroportul de la Tămădău, la ordinele lui Iuliu Maniu, care dorea să informeze străinătatea, prin glasul liderilor partidului, despre situaţia grea din ţară.
Ion Mihalache – portret subiectiv. FOTO Arhivă
După încheierea operaţiunii de prindere a „fugarilor” a urmat arestarea conducerii Partidului Naţional Ţărănesc, desfiinţarea formaţiunii politice, ancheta şi organizarea procesului.
Condamnat la temniţă pe viaţă, Ion Mihalache a murit în noaptea de 4/5 februarie 1963 în închisoarea Râmnicu Sărat. În timp ce era închis, i s-a cerut să trădeze chiar de către Patriarhul Justinian Marina.
Ion Mihalache (dreapta) la procesul său din 1947. FOTO Wikipedia
18 februarie 1883 – s-a născut scriitorul Nikos Kazantzakis, autorul cărții „Zorba Grecul”
Nikos Kazantzakis, laureat al Premiului Internaţional al Păcii în 1956 s-a născut în Heraklion, insula Creta, pe când aceasta mai făcea parte din Imperiul Otoman. Este considerat cel mai mare scriitor grec al secolului XX, cărţile sale fiind traduse într-o mai mare măsură decât cele ale contemporanilor săi.
Geniul său literar a fost recunoscut postum, după ce cartea sa, „Zorba Grecul”, a fost transpusă într-un film multipremiat, în 1964, notează greekreporter.com, citat de Agerpres. Viaţa lui a fost la fel de palpitantă precum cărţile sale. A fost romancier, poet, dramaturg, jurnalist, filosof, politician şi a trăit în mai multe oraşe europene. Şi-a petrecut întreaga viaţă călătorind şi scriind.
A primit nouă nominalizări la premiile Nobel. În 1957, a pierdut Premiul Nobel pentru Literatură în faţa lui Albert Camus la diferenţă de un vot, aminteşte articolul publicat de Greek Reporter. Kazantzakis ar fi meritat premiul „de o sută de ori mai mult”, ar fi spus Camus mai târziu. Nikos Kazantzakis a murit la 26 octombrie 1957, la Freiburg im Breisgau, în Germania.
18 februarie 1886 – a murit poetul, prozatorul, dramaturgul şi publicistul Constantin D. Aricescu
Constantin D. Aricescu s-a născut pe 18 martie 1823 la Câmpulung Muscel şi s-a stins din viaţă pe 18 februarie 1886 la Bucureşti. A urmat cursurile şcolii naţionale din Câmpulung şi apoi pe cele ale Colegiului Sf. Sava din Bucureşti între anii 1837-1844.
A fost printre altele inginer de poduri şi şosele, copist la Ministerul de Finanţe, director al Arhivelor Statului, în perioada 1869-1876, revizor şcolar (1877-1879), director al Domeniilor Statului şi al Tipografiei (Imprimeriile Statului), avocat, redactor şi administrator al ziarelor „Român”, „Pressa” şi „Buciumul”, colaborator al mai multor publicaţii cum ar fi „Reforma”, „Naţionalul”, „Trompeta Carpaţilor” sau „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, director al internatului Matei Basarab din Câmpulung.
Apreciat istoric, scriitor, publicist şi om politic, Constantin D. Aricescu a avut o carieră demnă de un roman. L-a avut mentor pe Ion Heliade-Rădulescu, a fost revoluţionar paşoptist, a fost închis pentru scrierile sale şi a ajuns deputat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Constantin D. Aricescu a fost închis câteva luni. FOTO: wikipedia.org
A fost închis de două ori pentru scrierile sale, în 1850 la Snagov şi în 1863 la Văcăreşti. A murit pe 18 februarie 1886, la vârsta de 62 de ani.
18 februarie 1916 – a murit Elisabeta, regina României, soţia regelui Carol I
Principesa de Wied, viitoarea regină Elisabeta a României, s-a născut pe 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania. Fiica lui Hermann, prinţ de Wied, s-a căsătorit în 1869 cu Karl von Hohenzollern – Carol I al României, devenind astfel prima reginã a României.
Poetă, scriitoare, eseistă, patroană a artelor şi ambasadoare a valorilor tradiţionale româneşti, Elisabeta a fost regina-poetă care şi-a spus Carmen Sylva. Pentru sprijinul acordat soldaţilor români în Primul Război Mondial, poporul a numit-o Regina Răniţilor. Cea mai mare durere a reginei Elisabeta a fost pierderea unicului copil la vârsta de 4 ani.
Regina Elisabeta a României, soția lui Carol I, portret. FOTO Arhivă
Regina Elisabeta a murit pe 18 februarie 1916. A fost înmormântată la Curtea de Argeş, alături de soţul ei, regele Carol. Între mormintele celor doi, la dispoziţia Reginei Maria, au fost depuse osemintele prinţesei Maria, fetiţa pierdută a Elisabetei.
18 februarie 1933 – s-a născut muziciana Yoko Ono, soţia lui John Lennon
Artistă și muziciană japonezo-americană, Yoko Ono este cunoscută pentru lucrările sale de avangardă, dar mai ales pentru mariajul ei cu John Lennon.
Yoko Ono este văzută de mulți dintre fanii lui John Lennon ca fiind principalul motiv pentru care The Beatles s-au despărțit, în ciuda faptului că Fab Four neagă implicarea ei.
18 februarie 1938 – s-a născut István Szabó, singurul regizor maghiar câştigător al unui premiu Oscar
În 1938, s-a născut regizorul de film şi scenaristul István Szabó, singurul regizor maghiar câştigător al unui premiu Oscar pentru filmul „Mephisto” (1981), la categoria cel mai bun film într-o limbă străină, laureat al unui BAFTA pentru „Oberst Redl” (1985) şi nominalizat la Globurile de Aur cu filmul „Sunshine”.
18 februarie 1955 – s-a născut actorul Constantin Cotimanis
Constantin „Bebe” Cotimanis s-a născut pe 18 februarie 1955 în București. Publicul îl cunoaște pentru rolurile sale interpretate inegalabil, dar puțină lume știe că drumul său spre actorie a fost pavat de experienţele la Liceul de Arhitectură. Tânărul absolvent Constantin Cotimanis a fost în echipa de proiectanţi şi arhitecţi care a ridicat multe clădiri în Capitală, însă dragostea pentru teatru s-a născut într-o brigadă artistică.
„Bebe Cotimanis se întoarce întotdeauna cu nostalgie şi emoţie în anii copilăriei şi ai adolescenţei. Atunci, a luat, fără să ştie, cea mai bună decizie: a dat admitere la Liceul de Arhitectură, care l-a dus apoi pe calea actoriei. Dar păstrează şi astăzi spiritul unui proiectant serios şi spune că îi place să înceapă proiecte noi.“, spunea actorul, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.
Constantin Cotimanis a fost premiat în repetate rânduri, printre distincţiile primite numărându-se Marele Premiu al oraşului Viena, pentru rolul din „Amen“ (regia Costa Gavras), Premiul TV Mania pentru cel mai reuşit personaj de telenovelă, pentru rolul din „Lacrimi de iubire“, şi Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în filmul „Între chin şi amin“, acordat la Fusion Film Festival, din Londra.
18 februarie – Ziua Națională a Gambiei
Pe 18 februarie este Ziua naţională Gambiei. Este aniversată proclamarea independenţei (1965).
18 februarie 1990 – proteste în București, cu o zi înainte de o nouă venire în Capitală a minerilor din Valea Jiulu
Pe 18 februarie 1990, partidele istorice organizează un nou miting de protest în Piaţa Victoriei împotriva autorităţilor de la acea vreme, pe pancarte putându-se citi lozinci precum „Jos, comunismul!“, „Jos, Securitatea!“, „Nu mai vrem comunişti, securişti şi activişti!“. Un grup de protestatari forţează intrarea în sediul Guvernului, iar Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru la momentul respectiv, este ameninţat că va fi aruncat de la balcon.
Este mobilizată armata, sunt reţinute aproximativ o sută de persoane, iar pe 19 februarie, la solicitarea autorităţilor de la Bucureşti, aproximativ 4.000 de mineri vin la Bucureşti. Nu sunt semnalate incidente violente între ortaci şi locuitorii Capitalei, iar minerii se reîntorc în Valea Jiului.
18 februarie 2017 – Filmul „Ana, mon amour” a câştigat „Ursul de Argint” la Festivalul de Film de la Berlin
Filmul „Ana, mon amour” al regizorului Călin Peter Netzer a câştigat, pe 18 februarie 2017 trofeul „Ursul de Argint” pentru cea mai bună contribuţie artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
Trofeul a fost acordat pentru cel mai bun montaj (Dana Bunescu), în cadrul unei gale care s-a desfăşurat la Berlin.
Filmul „Ana, mon amour” explorează dinamica celor mai importante relaţii din viaţa unui om.
„Ana, mon amour” este analiza unei poveşti de dragoste, o incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate şi delicate momente din evoluţia unui cuplu.
Actualitate
Este oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT
Miniștrii PSD și-au dat joi, la ora 14.00, demisiile din Guvernul condus de Ilie Bolojan.
PSD a deținut șase portofolii în Guvern: Transporturi – Ciprian Șerban, Agricultură – Florin Barbu, Energie – Bogdan Ivan, Sănătate – Alexandru Rogobete, Justiție – Radu Marinescu și Muncă – Florin Manole.
De asemenea, funcția de vicepremier a fost ocupată de Marian Neacșu, iar Secretariatul General al Guvernului a fost condus de Ștefan Radu Oprea.
”Retragerea miniștrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este inițiată schimbarea cerută de o largă majoritate a cetățenilor români. Recesiunea, inflația, prăbușirea consumului și a producției impun o astfel de schimbare!
Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeași cale care s-a dovedit greșită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm! PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară.
Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană”, a arătat PSD într-un comunicat de presă.
Odată cu demisiile anunțate, Guvernul condus de Ilie Bolojan își va modifica structura politică. Premierul urmează să desemneze miniștri interimari din rândul actualilor membri ai Cabinetului, pentru o perioadă de maximum 45 de zile.
În acest interval, în Parlament poate fi depusă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat deja că va susține orice demers de acest tip.
Actualitate
Lamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
Barcelona a câștigat miercuri seară cu 1-0 împotriva Celtei Vigo, în etapa a 33-a din Spania, și are 9 puncte avans față de marea rivală, Real Madrid, cu 6 etape rămase de jucat.
Lamine Yamal, schimonosit de durere FOTO EPA
Lamine a marcat din penlaty în poarta lui Ionuț Radu, în minutul 40, și s-a accidentat la coapsa stângă (ruptură musculară). Sezon încheiat în La Liga și anxietate pentru echipa națională a Spaniei, în perspectiva Monddialului care începe pe 11 iunie. Între timp, El Clasico se dispută pe 10 mai.
Era o seară de sărbătorit pentru Lamine, premiat la Madrid la Premiile Laureus. El a ajuns la 30 de goluri în La Liga, cu trei luni înainte de a împlini 19 ani, un alt record luat de la Raul de la Madrid.
Actualitate
Detoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
Bucătăria tradițională românească deține un adevărat tezaur culinar în materie de detoxificare după sărbători. Evident, țăranul român nu cunoștea termenul, dar știa foarte bine să-și aline organismul după excesele de sărbători. Inclusiv cu mâncăruri care folosesc ingrediente absolut uimitoare.
Supă de măcriș FOTO informația-zilei.ro
Au trecut și sărbătorile pascale, iar organismul oricărui român cu rude multe și cu respect pentru tradiții de tot felul a suferit tot soiul de agresiuni. Mâncare multă, grasă și băutură de tot felul. Că doar nu are cum să refuze pe socri, părinți, mătuși, nași, fini sau prieteni. În plus, s-a consumat o cantitate impresionantă de ouă, fiindcă, nu-i așa, tradiția spune să ciocnim.
Cel mai puternic impact l-au simțit cei care au și ținut o perioadă mai mare de post. Trecerea bruscă de la alimente ușoare, vegetale, la friptura de miel, ouăle roșii, pască și alte delicatese sățioase de toate felurile se poate dovedi o piatră grea de încercare pentru organism.
Dacă astăzi suntem obișnuiți să dăm fuga la farmacie ca să ne calmăm stomacul, intestinele sau bila tulburate, în trecut românul tradițional, mai ales cel de la sat, știa cum să-și ogoiască pântecele și să-și fortifice organismul într-un mod natural, ieftin și eficient. Pe scurt, oprea excesele alimentare și bahice după a treia zi de Paște și se dădea pe trufandale. Este primăvară și un bun prilej de a ne vindeca singuri organismul cu ajutorul alimentației. Țăranul român folosea tot ce este verde și transforma în preparate absolut delicioase. Adică un medicament la care te lingi pe buze și o rogi pe gospodină să-ți mai umple o dată blidul. Iată câteva rețete vindecătoare post-pascale.
„Sântul măcriș”, balsamul românesc de vătămătură
După sărbători, medicii recomandă o detoxifiere cu plante verzi, multe fructe și legume. „Să mâncăm fructe și legume. Acestea ne oferă vitamine și fibre, lucruri de care avem nevoie pentru a ne restabili echilibrul organismului după alimente foarte grase, multă carne, maioneză și ce se consumă, în general, de sărbători. În plus, stomacul, ficatul și pancreasul iau o binemeritată pauză, după o suprasolicitare intensă”, precizează medicul Corneliu Saradan. „Mâncați în jur de 30 de grame de fibre pe zi, crescând cantitatea de alimente precum lintea, fasolea, verdețurile și cerealele integrale”, spune și specialistul Etosha Farmer pentru „Forbes”.
Ei bine, din instinct și din nevoie (că nu-l dădea bunăstarea afară din casă), țăranul român, după Paște, trecea pe vegetale. Iar printre cele mai la îndemână verdețuri era măcrișul. Adică o plantă perenă foarte comună, care crește spontan pe pajiști, câmpuri, fânețe, în zonele văilor râurilor, la marginea pădurilor și în locuri ierboase umede. Arată ca o tufă de frunze verzi, alungite, cu margini ușor crestate sau ondulate și prezintă un pețiol lung. Baza frunzei are adesea formă de „urechiușe” orientate spre tulpină.
Măcrișul este o plantă cu un profil nutrițional remarcabil, fiind apreciată atât pentru gustul său acrișor, cât și pentru proprietățile sale terapeutice. Datorită conținutului ridicat de vitamina A, măcrișul contribuie la menținerea vederii. Totodată, este o sursă excelentă de vitamina C și antioxidanți care ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi și a infecțiilor. Și, dacă tot vorbim de detoxifierea după sărbători, măcrișul conține fibre care stimulează tranzitul intestinal, fiind util în prevenirea constipației, dar și mult potasiu și magneziu, care reglează tensiunea arterială și oxigenează sângele.
Mâncărică cu măcriș
Deci, iată câteva rețete țărănești cu măcriș, extrem de gustoase și, totodată, sănătoase. O variantă de mâncărică de măcriș din Reghin spune cam așa: avem nevoie de un kilogram de măcriș, câteva linguri de smântână, făină, unt, ouă și, evident, sare. După rețeta ardelencelor din Reghin, măcrișul se spală bine, se taie mărunt și se călește în unt. Între timp, se bat ouăle cu făina și smântâna și se toarnă peste măcrișul aflat la călit. Apoi se verifică de sare, se amestecă bine să se facă precum un sos gros și se pune la masă.
Pentru cei care vor o masă mai ușoară, se folosește smântână cu mai puțină grăsime, mai puține ouă și făină în cantitate mai mică sau deloc. Evident, sosul va ieși mai lichid, dar îl consumăm cu mămăliguță. Cea mai dietetică rețetă cu măcriș este supa făcută cu această plantă verde. Pur și simplu se curăță și se spală măcrișul, apoi se pune la fiert în apă cu puțină sare. Pentru un gust mai bun, se prepară un rântaș slab, cu unt și puțină făină. Când începe să fiarbă supa, se adaugă rântașul. La urmă, într-un vas punem iaurt sau sana, se temperează cu polonice luate din ciorba fierbinte și apoi se toarnă în oală. Se verifică de sare. Opțional, se pune și busuioc.
Miracolul verde, detoxifierea dintr-o plăcintă fabuloasă
Toată lumea știe că lucerna este una dintre cele mai valoroase plante furajere, fiind utilizată pe scară largă în hrana diverselor animale datorită conținutului ridicat de proteine, vitamine și minerale. Cu toate acestea, țăranul român tradițional o folosea și în alimentația proprie, în special ca umplutură de plăcinte. Și avea mare dreptate. Această plantă este un puternic fortifiant natural, ideal pentru revitalizarea organismului, mai ales după excese. Lucerna este recomandată expres pentru detoxifierea și stimularea funcției ficatului, pentru purificarea sângelui. Este o super-verdeață.
Țăranii din Sălaj o foloseau pentru a umple minunații lor „păstrăvași”. Deși denumirea vă duce cu gândul, cum este și firesc, la peștele cu acest nume, în realitate păstrăvașii sălăjeni sunt niște plăcinte. „Păstrăvașul este o plăcintă ciudată, aparent rudimentară, dar de o frăgezime și de o savoare seducătoare”, preciza Radu Anton Roman în „Poveștile Bucătăriei Românești”.
Alimentul preferat al unei cunoscute nutriționiste: Ajută foarte mult la detoxifierea ficatului și protejeză inima
Lucerna
Aluatul pentru plăcintă se face din făină, lapte, două ouă, drojdie și două linguri de unt. Se face o maia cu puțin lapte cald, făină și drojdie. Se frământă și se lasă la dospit. Trebuie să vă iasă un aluat moale (dar nu foarte) și elastic. Umplutura este diversă, de la brânză la ciuperci și cartofi cu legume. Dar, după excese alimentare, de obicei, țăranii folosesc ca umplutură lucerna. Mai precis, frunzele de lucernă (lăstărașii) se călesc cu ceapă. Apoi se fac pastă și se adaugă mărar, sare și boia.
Se ia aluatul și se rupe în bucăți cât un pumn. Se întind cu sucitorul, se pune umplutură serioasă, se împăturește și se sigilează bine pe la margini. Se mai trece o dată cu sucitorul peste, ca să fie plate, apoi se dau la cuptor în tava unsă cu untură sau unt. Există și rețete mai moderne cu lucernă, de exemplu salata de primăvară cu germeni de lucernă. Aveți nevoie de 50 de grame de germeni de lucernă, frunze de leurdă, germeni de chimen, rucola, ulei de măsline și lămâie. Se spală bine frunzele, se taie și se amestecă într-un bol. Se asezonează cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. Evident, se pune și sare.
Minunile săsești care te pun pe picioare
Prin ținuturile săsești se află o bogăție de mâncăruri delicioase. Cu ingrediente locale și tradiții culinare germane, iese o adevărată minune. Iar după Paște, ceea ce putea face săsoaica în bucătărie chiar se numea minune. De exemplu, două ingrediente importante pentru revenire erau spanacul și chimenul.
Spanacul este un superaliment bogat în nutrienți esențiali (vitaminele K, A, C, folați, fier, calciu) și extrem de sărac în calorii. Consumul său susține sănătatea oaselor, întărește imunitatea, îmbunătățește vederea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Deși fierul din spanac este non-hem (se absoarbe mai greu), cantitatea semnificativă, combinată cu vitamina C, ajută la creșterea nivelului de energie.
Supă de chimen
De cealaltă parte, chimenul este bogat în antioxidanți (flavonoide, terpene), vitamina A, fier și calciu. Principalele beneficii includ îmbunătățirea digestiei, reducerea spasmelor intestinale și ameliorarea colicilor. Are proprietăți antiinflamatoare, antibacteriene și contribuie la sănătatea cardiovasculară.
În ținutul săsesc, pe vremuri, se putea încropi un meniu de prânz cu aceste două super-ingrediente. Haideți să începem cu felul întâi. Nevasta sasului, plecat cu treburi prin gospodărie, se punea la făcut „zupă” de chimen. Simplă, dar un deliciu rar întâlnit.
Leacuri românești după festin: cum te pui pe picioare fără bani mulți și pastile
Ai nevoie de o lingură de untură de porc, un morcov, un păstârnac, o ceapă, un ardei gras și un cartof. Poți adăuga chiar și una-două roșii. Evident, vedeta acestui fel de mâncare este chimenul, deci pregătește o lingură plină. Nu uităm de sare și un vârf de făină. Toate legumele se pun la fiert în apă, întregi. După ce s-au înmuiat și au lăsat tot ce aveau de lăsat în zeamă, sunt scoase și puse deoparte.
Separat se pune la călit chimenul în untură de porc. Se aruncă și puțină făină. După ce s-a rumenit făina, se toarnă un pahar cu apă și se mai lasă un pic, să dea în clocot. Se pune apoi compoziția în supa de legume și se lasă să fiarbă un sfert de oră. Între timp, se pasează bine legumele fierte. Astăzi, un blender rezolvă totul în câteva secunde. Se pune și pasta de legume în supă și se amestecă mereu. La urmă se pun mărar și pătrunjel tocate.
spanac cremos
Vechii sași foloseau un fel de gogoșele sărate, pe care le puneau în „zupa” de chimen. Noi putem folosi astăzi crutoane. Nici nu vă imaginați ce gust incredibil poate avea.
Și, cum un bărbat vârtos nu se satură cu zeamă chioară, urmează și felul doi. Aici intră în scenă spanacul, tot după o rețetă săsească. Avem nevoie de spanac (cam un kilogram), 200 de grame de orez, smântână, untură, lapte, mărar și făină. Nu mai are rost să precizăm că ne trebuie piper și sare.
Începem cu spanacul. Îl spălăm, curățăm și îl opărim în apă cu sare. Îl strecurăm și îl punem deoparte. Imediat încingem într-un ceaun, tigaie de fontă sau vas de tuci untura de porc și călim bine orezul. Turnăm apă (ținând cont de proporția cunoscută apă-orez) și lăsăm la fiert. După ce orezul s-a umflat și a fiert, îl dăm deoparte.
Tot în untură călim rapid și spanacul bine tocat. Amestecăm laptele cu făina, tocăm mărarul și le punem toate laolaltă. Adică amestecăm spanacul călit cu orezul, mixul de lapte și făină și mărarul. Se mai lasă cam 15-20 de minute pe foc mic. Unii bagă, spre final, și la cuptor întreaga compoziție.
În orice caz, iese ceva de te lingi pe degete. Se servește cu șnițele făcute din ciuperci și varză, la care asortăm niște castraveciori murați (în saramură, nu în oțet). Sănătos și bun.
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 3 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 3 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
-
Actualitateacum 2 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Actualitateacum 2 zileCum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
-
Breakingacum 2 zileClotilde Armand: “PSD este o organizație teroristă”. Ce apel face către premierul Bolojan




