Actualitate
Un an de conflict în Ucraina. Cum gestionăm problema refugiaților
Mâine se împlinește un an de la invazia trupelor rusești în
Ucraina. Numărul refugiaților ucraineni care au ajuns în România fugind din
calea războiului a sărit de 3.250.000. Dintre aceștia, 110.000 au și rămas.
O parte dintre refugiații ucraineni au rămas în România Foto: Arhivă
În urmă cu aproape un an, granițele Europei civilizate
erau luate cu asalt de milioane de ucraineni, victime ale unui conflict
sângeros și de durată pe care mulți nu-l mai credeau posibil. România, alături
de alte țări ale UE, a dat dovadă de solidaritate și empatie față de refugiați,
mulți dintre ei, femei și copii. Dintre cei care au ales să rămână în România,
aproape jumătate sunt copii, potrivit estimărilor Fundației World Vision
România, WVR.
Copii cu traume psihice cauzate de război
Fundația a lansat miercuri sondajul „Cum a integrat
România copiii refugiați?”, care arată impactul pasihologic major pe care l-a
avut războiul. Astfel, 8 din 10 copii ucraineni au trecut prin momente de frică
după izbucnirea războiului atunci când au interacționat cu persoane străine;
șapte din zece copii au tulburări de somn; patru din zece tind să se izoleze
mai mult decât înainte de război, iar unu din zece se izolează des sau foarte
des. Peste 80% din părinți spun că micuții se enervează mult mai ușor decât o
făceau înainte. Șapte din zece părinți ucraineni au apreciat că ar fi nevoie de
consiliere psihologică pentru cei mici. „După ce am
plecat din Ucraina, a început să aibă coșmaruri. Punea la telefon doar sunetul
de sirenă al ambulanțelor pe care apoi îl mima. Acum nu mai face asta și doarme
mai liniștit. Noi venim aici de la opt dimineață, când se deschide centrul.
Atunci încep orele de ucraineană. Apoi au masă, ateliere creative sau de limba
română”, a mărturisit Viktoriia
Smirnova, mama ucraineană a unui băiețel de opt ani care merge la un Happy
Bubble din București – un centru deschis de WVR pentru refugiați.
„Ultimul an a fost una
dintre cele mai importante lecții pe care le-am primit ca organizație
despre ce înseamnă demnitatea umană și despre cum
speranța se poate regăsi în cele mai mici
detalii. Dincolo de nevoile imediate ca hrana sau un acoperiș deasupra
capului, ne-am dat seama că acești copii și familiile lor au nevoie să
recupereze o fărâmă din cum arăta o zi obișnuită din viața lor înainte de război. Copiii au nevoie să se joace, să-și facă prieteni
și să continue să învețe. Mamele au nevoie să fie și ele
active, să muncească, să socializeze cu femei care trec prin aceeași durere și
să învețe limba română pentru a interacționa cu cine au nevoie: de la autoritățile statului la
doamna de la care vor să cumpere o pâine. Noi vom sprijini
toate inițiativele de integrare pe termen mediu și lung pentru
toți acești peste 100.000 de oameni pentru care România a devenit a doua casă”,
a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.
Doar 36% din
părinții ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educațional
în școlile din România. Restul copiilor fac școală fie online cu profesori
ucraineni, fie învață acasă alături de părinți. 4,1% dintre copii nu fac deloc școală, conform mărturiilor
părinților.
Aproape 4.000 de elevi ucraineni, audienți
Ministrul
Educației, Ligia Deca, spune că sunt peste 3.700 de copii ucraineni
cu statut de audienți în unitățile de învățământ preuniversitar: „În acest moment, conform raportărilor din partea
inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de
învățământ preuniversitar 3.781 de minori: 1.328 la nivel preșcolar și aproape
2.500 de elevi. Alți aproape 1.000 de elevi sunt deja înscriși cu statut statut
uzual de elev, deci nu ca audiați”. Oficialul român a adăugat că se poartă
discuții cu autoritățile din Ucraina pentru recunoașterea reciprocă a studiilor
din învățământul preuniversitar.
Deca
a mai spus că pentru copiii ucraineni există huburi educaționale unde aceștia
pot urma activități extrașcolare și în același timp să fie supravegheați,
îndrumați de cadre didactice care vorbesc limba lor pentru a urma cursurile pe
curricula ucraineană online. „De asemenea, inspectoratele județene oferă
posibilitatea învățării limbii române ca limbă nematernă pentru copiii
ucraineni, pe baza cererii, atunci când există aceste solicitări”, a precizat
Ministrul Educației.
Mai
mult, a spus Deca, în învățământul superior există în continuare solicitări de
înmatriculare. Tinerii ucraineni înscriși au același statut cu cei români,
primesc burse și, în măsura posibilităților, și cazare în cămine. „Facem
toate eforturile ca și ei să-și poată continua studiile, pentru că, așa cum
spuneam, dreptul la educație, pe lângă faptul că este un drept fundamental al
copilului, drept garantat la nivel mondial, este și modul în care asigurăm
viitorul. Este modul în care asigurăm normalitatea, atât cât poate fi ea în
contextul dat”, a subliniat ministrul.
La rândul ei,
Organizația Salvați Copiii România a publicat un studiu potrivit căruia copiii
din Ucraina au stat în buncăre, peste 900 de ore, în medie. Până la 10
februarie 2023, sirenele aeriene din Ucraina au sunat timp de 22.995 de ore
însumate.
O mamă a doi
copii din Ucraina, cazată într-un centru al organizației, spune că până să
ajungă în România a trăit sub zgomotul sirenelor și sub presiunea rachetelor: „Pe copii îi duceam la școală și nu știam când o să îi iau
înapoi de acolo. Nu reușeam să
iau
copiii de la școală decât după ce încetau sirenele și erau
ascunși la subsol. O sirenă putea dura și în jur de 4-5 ore. Nu știam niciodată
la ce să mă aștept, mereu era o nesiguranță. Când mergeam la cumpărături
trebuia să mă îmbrac urât și camuflat, nu puteam să mă îmbrac cum simțeam
pentru a nu ieși în evidență și a nu fi interogată. Când am ajuns aici în Iași
am descoperit o altă lume, fără sirene și bombardamente”.
Europenii percep războiul ca fiind asupra întregului continent
Raportul „United
West, divided from the rest: Global public opinion one year into Russia’s war
on Ukraine” al
Consiliului European pentru Relații Externe, (ECFR), care are la bază un sondaj
de opinie efectuat în nouă state membre, printre care și România, plus SUA,
Marea Britanie, China, Rusia, India și Turcia, arată că alianța occidentală rămâne
unită în susținerea Ucrainei, la un an de la izbucnirea războiului. În Europa,
războiul este perceput ca fiind unul asupra întregului continent și nu doar
asupra unei țări. Asta a făcut să existe o puternică susținere publică a
sancțiunilor UE impuse Rusiei. Majoritatea repondenților sunt de acord cu
interzicerea completă a energiei din Rusia. Opinia majoritară în Vest este
aceea că Ucraina trebuie să-și recâștige întregul teritoriu ocupat, chiar dacă
asta înseamnă un război de lungă durată. Peste jumătate dintre respondenții din
SUA (55%), Marea Britanie (64%) și cele nouă țări europene (54%) consideră că
Rusia este un „adversar”.
Românii sunt cei care au opinia cel mai puțin
nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar
32% dintre aceștia considerând că Moscova este un „adversar”.
Doar 14% în SUA, 15% în UE-9 și 8% în Marea
Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie
ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere
strategic. Dar în ceea ce îi privește pe români, această proporție ajunge la
20%, restul de 37% dintre respondenții din România pur și simplu nu au o opinie
în această privință.
Orientalii, mai favorabili Rusiei
Țările neoccidentale ar prefera însă o
încheiere rapidă a războiului, chiar dacă asta ar însemna pentru Ucraina să
piardă din teritorii. Două treimi din participanții la sondaj consideră Rusia o
putere mondială – turcii și chinezii considerând că Moscova este pentru ei un
„aliat” și un ”„partener” important pentru țările lor.
China, India, Turcia și Rusia consideră că,
prin susținerea Ucrainei, Vestul apără dominația occidentală. Chinezii sunt de
părere că în țara lor democrația este una reală, net superioară modelelor
politice din SUA şi Europa. La fel și 57% dintre indieni și 36% dintre turci
evaluează sistemele lor de guvernare ca fiind superioare celor occidentale.
Autorii raportului și experții de politică externă,
Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, avertizează în legătură cu
obstacolele cu care se va confrunta Occidentul în interacțiunea sa cu puterile
emergente, printre care se numără Brazilia, India și Turcia.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”