Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Cea mai veche mănăstire ortodoxă din România. Povestea așezământului Hodoş Bodrog, ctitorit în anul 1177

Publicat

pe

Cea mai veche mănăstire ortodoxă din România. Povestea așezământului Hodoş Bodrog, ctitorit în anul 1177

Cea mai veche mănăstire ortodoxă din România (ctitorită în anul 1177), Hodoş Bodrog, se află în județul Arad. În jurul ei sunt țesute multe legende pentru care pelerinii vin și în zilele noastre.  

Mănăstirea Veche FOTO arhivă mănăstire

De
exemplu, denumirea de Hodoș vine de la un taur uriaș care păștea cu o cireadă
de vite în zonă. Mai este o legendă legată de inima unui călugăr și mama sa.

Se
spune că, în acele vremuri de demult, era o cireadă de vite care păștea.
Printre acestea era și un taur uriaș, pe care localnicii îl numeau Hodoș, iar
de la o vreme, zi de zi mergea și săpa cu coarnele lângă un pârâu și numai o
văcăriță îl putea mâna seara către casă. Au trecut săptămâni întregi de când
taurul tot săpa, iar într-o seară, nicidecum nu a vrut să plece din locul
respectiv. Atunci văcărița l-a lovit ca să plece odată, dar taurul,
întorcându-se, a împuns-o cu coarnele, iar aceasta a murit.

Capul taurului care a descoperit Icoana Maicii Domnului FOTO arhivă Adevărul

Oamenii locului au
omorât taurul, dar s-au gândit să meargă totuși să vadă totuși de ce tot săpa
taurul.
Mergând la fața locului, oamenii au văzut că se vedea ceva ieșit din
pământ, iar săpând puțin, și-au dat seama că este colțul unei icoane.

Atunci au
săpat cu grijă în continuare și au găsit o icoană imensă, cu Fecioara Maria și
Pruncul Iisus, iar lângă icoană, o căldare plină cu galbeni de aur. Atunci s-au
sfătuit toți oamenii acelor locuri ce să facă și din acei galbeni au zidit o
mânăstire, căreia i-au pus nume Hodoș-Bodrog. Hodoș după numele taurului, iar
Bodrog, înseamnă împunsătură cu cornul: bod- împunsătură, iar rog-corn.

Icoana Făcătoare de Minuni FOTO arhivă mănăstire

Se
mai spune că, galbenii din căldare s-au terminat chiar înainte de a tencui
zidul din spatele mănăstirii și zadarnic încercau oamenii să tencuiască cu alți
bani, căci tot ce puneau pe Mănăstire nu stătea, ci cădea. Cum intri în mănăstire,
deasupra Altarului se găsește acea icoană găsită de Taur, iar lângă aceasta se
găsesc chiar coarnele taurului Hodoș.

Blestemul
mamei

La
această Mănăstire au slujit mulți călugări de-a lungul vremurilor, dar în acele
vremuri îndepărtate, să fi călugăr în aceste locuri însemna mare lucru. Și un
călugăr a fost vizitat într-o zi de mama sa, o femeie simplă, ce era de la țară,
care nu-și văzuse fiul de multă vreme și a mers pe jos două zile să ajungă la
el, să-i aducă niște nuci și câțiva bănuți pe care-i strânsese.

Aceasta
a bătut la poarta Mănăstirii și întrebă de fiul ei. Femeia era îmbrăcată
sărăcăcios și era obosită de drum, iar un alt călugăr a condus-o la chilia fiului ei, spunându-i acestuia că i-a venit mama. Acesta când și-a văzut mama
care arăta, după atâta drum, care era precum o cerșetoare, i-a spus celuilalt
călugăr că el nu o cunoaște pe femeia asta și să o scoată afară, că-l face de
rușine.

Scoasă cu forța afară, mama călugărului blestemă: „Să nu te primească
pământul, așa cum nu m-ai primit tu pe mine!”. 

Inima călugărului blestemat de mama sa zidită pe zidul mănăstirii arhivă Adevărul

După
ce acesta a murit, a fost îngropat cum se cuvine, însă a doua zi, ceilalți
călugări i-au găsit trupul azvârlit afară, deasupra pământului. Zadarnic au tot
încercat sa-l îngroape, iar într-o dimineață i-au găsit trupul neînsuflețit lângă
groapă, iar inima lângă el, atât de tare l-a aruncat pământul. Atunci,
călugării i-au îngropat trupul, iar inima i-au zidit-o pe zidul mănăstirii,
unde se află și acum, iar dacă îți lipești urechea de beton, încă se mai aude
cum bate.

„Despre
legende au auzit foarte mulți. Avem pelerini din toate părțile țării care vin.
Cei mai mulți participă la Drumul Crucii care se săvârșește de două ori pe an în
Vinerea Mare și la Adormirea Maicii Domnului, când în ajun, 14 august, după
slujba de Priveghere se face Drumul Crucii”,
a declarat Dr. Iustin Popovici,
consilier cultural la Centrul Eparhial Arad şi vieţuitor în această Sfântă
Mănăstire.

Cei mai mulți credincioși vin la Drumul Crucii FOTO arhivă Adevărul

Actuala
mănăstire, situată pe șoseaua Arad – Periam, la numai 15 km nord de Arad, pe
cursul inferior al Mureșului, după tradiție, ar fi o continuare a alteia mai
vechi din Cenad (pe Mureș) de la începutul secolului XI. Cercetările
arheologice făcute în anul 1976 au descoperit în incinta mănăstirii mai multe
vestigii care dovedesc existența unei așezări monahale pe acest loc încă de la
inceputul mileniului II.

„Cu
voia lui Dumnezeu suntem un popor creștin încă din primele veacuri ale creștinismului,
ne-am format ca popor român și creștin deodată. De aceea, în ființa noastră
românească, de la început a fost implantată și trăirea morală creștină. Am fost
și suntem un popor care niciodată nu a căutat să domine pe alții, ba din contră
a fost îngăduitor, a dat dovadă de înțelepciune, credință puternică în Dumnezeu
și răbdare desăvârșita, apărându-și cu demnitate interesele religios-morale și
naționale, aceasta datorită credinței noastre creștin-ortodoxe, care ne-a
călăuzit de-a lungul a doua milenii de existență. Bisericile și Mănăstirile
noastre Ortodoxe sunt cele mai grăitoare dovezi ale trecutului nostru. Din șirul
acestora face parte și Mănăstirea Hodoș – Bodrog, cea mai veche așezare
monastică din țara noastră, cu viață monahala neîntreruptă”
, sunt cuvintele
rostite de starețul Protosinghel Grigorie Timiș.

Călugari
greci de rit răsăritean

Prima
atestare documentara a mănăstirii, apare într-o diploma emisă de Regele Bela al
III-lea, de la 1177, prin care se atesta proprietățile monahale și vecinii acesteia.
Se spune ca vechimea mănăstirii ar fi mult mai mare, pentru că aici ar fi
sălășluit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului al XI-lea, călugări
greci de rit răsăritean. Într-un alt document din 1216 Mănăstirea Hodoș –
Bodrog, sub numele de „Mănăstirea Ciala” este menționată în rândul altor
mănăstiri de rit răsăritean aparținând de sistemul monastic teodosian cu centrul
la Ierusalim.

Din anul 1446 se generalizează denumirea de Bodrog, iar din anul
1784 apare denumire a de Hodoș-Bodrog. În secolul al XII-lea mănăstirea avea o
biserică de lemn, actuala biserică de zid existând din a doua jumătate a
secolului al XlV-lea.

 Biserica mănăstirii cu hramul „Intrarea în
Biserica a Maicii Domnului”
(21 Noiembrie), datează din a doua jumătate a
sec. XIV, și este o construcție din piatră și cărămidă romană, cu ziduri foarte
groase, fiind construită în stilul triconic bizantin. În decursul timpului
biserica a trebuit să fie de mai multe ori restaurată, păstrându-se însă forma
ei inițiala, intervenindu-se doar la acoperiș care, în sec. XVIII, a primit o
formă barocă.

După anul 1766 s-a executat tencuirea bisericii în exterior, cu
tencuiala de var și nisip cu influențe baroce. Pentru a putea fi mai bine
protejată și pentru a-i mări interiorul, în anul 1790 s-a mai adăugat un
pridvor, care era prevăzut a fi cu turlă, dar din lipsă de fonduri nu a mai
putut fi terminat. Catapeteasma din lemn a fost executata de starețul Ieronim
Balinton, în 1940.

 Pictura interioară este realizata în frescă și
datează din secolele XVI-XVII. în decursul timpului, s-au mai făcut unele
restaurări, dintre care cea mai recentă a fost executată între 1938-1940, de
pictorii Al. Demian si C. Cenan.

Construirea
unei noi biserici

În
anul 1989 obștea mănăstirii în frunte cu starețul Timotei Iftimie, au început
construirea unei noi biserici, lucrările fiind finalizate abia în anul 1997, la
28 septembrie, când Prea Sfințitul Părinte Timotei a săvârșit slujba târnosirii
bisericii. Pictura în tehnică „fresco” a fost executată de pictorii Radu și
Alexandrina Jitariu, mozaicurile exterioare au fost realizate de pictorul Victor
Jurca din Lugoj, iar lucrările de sculptura din interior de Gavriloaia Vasile
din Târgu Neamț. Hramul bisericii noi este „Pogorârea Duhului Sfânt”.

În
latura de răsărit a incintei se află o clădire de care este lipit altarul de
vară, iar pe latura de apus, o mare clădire de care este lipită biserica noua,
construită după anul 1990. Dintre clădirile vechi se mai păstrează
turnul-clopotniță, care este foarte înalt, clădirea stăreției (din a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea) și o parte a zidului de incinta pe latura din nord.

Personalități
de seamă

Mai
multe personalități de seamă și-au adus contribuția la dăinuirea acestui
monument: Sava Brancovici (1607), Sofronie, Episcop de Lipova si Gyula (1651),
Isaia Diacovici (1690), Eugeniu de Savoia, care a acordat protecție mănăstirii
în 1716, călugarul Naum Râmniceanu (1788) și Nicolae Iorga (1905). În secolele
XIX-XX, aici și-au primit tunderea în monahism personalități bisericești
precum: Miron Romanul, Ioan Metianu, Miron Cristea, Nicolae Bălan, Grigore
Comșa, Andrei Magearu, Policarp Morusca.

Ateleriere
în care lucrează călugării

În
prezent, mănăstirea are mai multe ateliere în care lucrează călugării. Mai
important este atelierul de croitorie, unde se confecționează potcapuri și
mitre arhierești. Mănăstirea poseda o colecție de artă veche bisericească și
multe obiecte de patrimoniu din secolele XIV-XIX (icoane, cărți vechi și alte
obiecte).

Așezarea
mănăstirii

Din
punct de vedere geografic Mănăstirea Hodoș – Bodrog se află în județul Arad
(județ situat la granița de vest a României), la vest de municipiul Arad, pe
cursul inferior al Mureșului, la o distanță de 12 km, pe drumul (DJ682) ce duce
de la Arad la Felnac – Secusigiu – Periam.

Venind
din Arad se merge spre Timișoara (pe DN 69) 
și înainte de benzinăria OMV din Aradul Nou – la semafor – se virează la
dreapta pe Str. Ogorului (exista si indicator pt. Mănăstire). Se trece de cele
trei sensuri giratorii de la capătul Str. Ogorului, urmărind de fiecare dată
direcția Zădăreni pe DJ682. La primele doua sensuri giratorii există și
indicatoare maro pentru Mănăstire.

Cum
se ajunge la Hodoş Bodrog

Venind
dinspre Timișoara, pe DN 69, după benzinăria OMV din Aradul Nou – la semafor se
merge la stânga si apoi pe DJ682 spre Zădăreni.

Venind
dinspre Timișoara pe Autostrada A1, se iese la a doua ieșire spre Arad (Arad
Est 1) și se urmărește direcția Zădăreni pe DJ682. La ieșirea de pe autostradă
există de asemenea și indicatoare maro cu Mănăstirea Hodoș-Bodrog.

Dupa
Zădăreni urmează Bodrogu Nou și aproape de ieșirea din Bodrogu Nou se merge la
dreapta (există indicator pt Mănăstire pe ambele părti ale drumului). De la
indicator mai sunt aproximativ 2 Km până la Mănăstire.

Se
poate ajunge și cu trenul Regiotrans pe relația Arad – Bodrogu Nou. La câteva
sute de metri de gară se afla drumul care duce la mănăstire.

Manastirea, în zilele noastre FOTO Facebook Mănăstire Hodoș Bodrog

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 2 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 2 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro