Actualitate
Moartea unui dictator: Stalin, Führerul Roșu. „Ocupantul ne-a rescris trecutul, ne-a secat resursele și a izolat țara noastră pentru 45 de ani“
În urmă cu 70 de
ani, pe 5 martie 1953, cel mai crud și mai violent lider din istoria Rusiei,
Iosif Stalin, murea la vârsta de 75 de ani, lăsând în urma lui o lume în
agonie, care își plângea propriii morți și soarta.
Moartea unui dictator FOTO Getty Images
În seara de 1
martie, Stalin este descoperit în camera sa întins pe podea, conștient, dar
incapabil să vorbească. Abia când zorii au apărut au fost anunțați și medicii.
Practic, Stalin a fost lăsat fără îngrijiri medicale timp de 14 ore. În seara
zilei de 5 martie, Stalin a deschis ochii, i-a fixat cu privirea furioasă pe
cei prezenți, a ridicat brațul stâng și a murit.
Cum au primit
românii moartea lui Stalin
Când decesul
dictatorului sovietic a fost anunţat, s-a declarat doliu naţional timp de trei
zile și o mare demonstrație de „doliu“ în Piaţa Stalin.
Oraşul a fost împodobit cu steaguri roşii, decorate în negru. Timp de aproape o
lună, presa a scris elogios despre Stalin, s-au difuzat filme documentare
despre viaţa şi activitatea lui, au fost organizate mitinguri, sesiuni
ştiinţifice, lungi discursuri elogioase şi mobilizatoare. Lideri comunişti din
România, dar și elevi și studenți, țărani și înalți clerici se angajau să
continue opera de construire a socialismului, contribuind astfel la atingerea
apogeului cultului personalității tiranului.
Conform
documentelor de la Arhivele Naționale, în toată țara, în intervalul 6-9 martie,
s-au desfășurat adunări, mitinguri și alte manifestări de doliu – unele
spontane, cele mai multe organizate, care au adunat aproape șapte milioane de
oameni, adică 40% din populația de atunci a țării. Acest lucru înseamnă, spun
cercetătorii CNSAS Adrian Cioflâncă și Adriana Radu, că în acel an s-a
înregistrat cea mai mare mobilizare populară din istoria României, cu excepția
momentelor electorale și plebiscitare.
„Difuzoarele
transmiteau muzică funebră“
În însemnările
sale, scriitoarea Annie Bentoiu notează în detaliu procesiunea de la București:
„Mitingul de doliu a avut loc în Bucureşti, luni 9 martie 1953. A fost, pentru
cei care au participat la el, una dintre cele mai ciudate şi impresionante
experienţe. Toate ţările din sistem au coordonat participarea lor la funeralii
cu ora Moscovei. Simultaneitatea realizată, într-o vreme când nu exista
procedeul unificator al televiziunii, era ceva cu totul nou. La noi, centrul
ceremoniei a fost în Piaţa Stalin, unde se aflau cele două tribune oficiale,
una pentru demnitarii români, alta pentru ambasadori, iar coroanele şi florile
se adunau pe un postament central. Dar şi Piaţa Victoriei, şi cea a
Dorobanţilor erau, cum spune Scânteia, o mare de oameni. (…) Eu eram
fascinată în primul rând de întinderea geografică asupra căreia se purta acea
manifestaţie. Niciodată, în istorie, nu avusese loc ceva comparabil. Când
încercam să-mi reprezint dimensiunea ei exactă în spaţiu şi unificarea ei în
timp, mi se oprea mintea. (…) Tăcerea extremă care domnea în piaţă, în ciuda
atâtor zeci de mii de prezenţe umane, răspundea unui cer cenuşiu, aproape
compact. Nu ne uitam unii la alţii, ştiind că arătam la fel: cenuşii, săraci,
docili. Unii, fără îndoială, plângeau: misterul morţii era mai prezent ca
niciodată şi ne aştepta pe toţi, pe cei mai umili ca şi, iată, pe cei mai
puternici. Difuzoarele transmiteau muzică funebră; drapele şi câteva rare
portrete cu însemne de doliu punctau prezenţa tăcută a uriaşei mase de oameni.
La un moment dat a început o transmisie în limba rusă – vorbea tovarăşul Malenkov
–, apoi i-au urmat, pe româneşte, glasurile lui Chivu Stoica, Leontin Sălăjan, acad.
Traian Săvulescu şi ale diferitor stahanovişti. Partea asta a «slujbei» semăna cu manifestaţiile obişnuite şi ne-am
fi desconcentrat, dacă nu ar fi sosit ora unsprezece, care corespundea cu ora
12 a Moscovei. Atunci a izbucnit bubuitul tunurilor, cutremurând văzduhul,
urmat de plângerea repetată a sirenelor. Cine mai auzise aşa ceva?
Semăna cu
războiul, dar nu era decât un ritual nemaicunoscut: oricum, era vorba de moarte
şi numai de ea. Cât timp au urlat sirenele (câteva minute foarte lungi),
circulaţia vehiculelor s-a oprit, conform instrucţiunilor, în toate oraşele
ţării, şoferii şi vatmanii au coborât, descoperindu-se. Chiar şi trenurile au
stat în drum. Difuzoarele au transmis, de la Moscova, imnul de stat al URSS şi
în final, Internaţionala, care a răsunat atunci în toată grava, complexa şi
semnificativa ei putere. Şi în sfârşit, în tăcere, lumea s-a risipit“.
„Stalin ocupă
locul lui Dumnezeu cu toate atributele sale“
De cealaltă parte,
lumea civilizată răsufla ușurată. Marii politicieni ai lumii au înțeles că a
murit un om, dar nu un regim. Europa de Est continua să rămână încătușată
pentru încă multe decenii.
Richard Nixon l-a
catalogat pe Stalin ca fiind „unul dintre cei mai brutali lideri ai tuturor
timpurilor“. Dintre memorialiști, Milovan Djilas a aflat în Stalin cel mai mare
criminal din istorie, în care „se împletește absurdul criminal al lui Caligula
cu rafinamentul lui Borgia și cu brutalitatea țarului Ivan cel Groaznic“.
La rândul său, Roy
Medvedev scria în cartea „Despre Stalin și stalinism“: „În comportamentul și în
actele lui Stalin erau evidente elemente patologice ca: suspiciunea maladivă,
care s-a accentuat cu trecerea anilor, intoleranța față de critică, ranchiuna
și spiritul vindicativ, supraaprecierea personalității proprii, vecină cu mania
grandorii, cruzimea împinsă până la sadism“.
Revoluționarul
bolșevic Lev Troțki scria despre Stalin: „Stalin ocupă locul lui Dumnezeu cu
toate atributele sale. Dar acesta nu e un Dumnezeu creștin, care se contopește
în Treime. Stalin a lăsat demult în urmă perioada troicii. E mai degrabă Allah
– nu este alt Dumnezeu în afară de Dumnezeu – care umple Universul cu
infinitatea sa. El este punctul central în care se concentrează totul“.
Boris Souvarine,
unul dintre întemeietorii partidului comunist din Franța, l-a descris pe Stalin
în cartea „Stalin. Studiu de caz al bolșevismului“: „Toți istoricii serioși îl
recunosc în Ivan cel Groaznic pe adevăratul precursor al lui Petru cel Mare ca
inițiator de reforme și văd în el întruchiparea cea mai desăvârșită a
mentalităților lor comune. Nimănui nu-i trece prin cap să-i atribuie lui Stalin
epitetul «cel Mare», toată lumea acordându-i-l în schimb pe acela de
«Groaznic». Folosirea metodelor barbare pentru a forța industrializarea, cum
spunea Lenin, nu este suficientă în zilele noastre ca să dea grandoarea unui
țar industrializator, atunci când metodele civilizației există. Barbaria,
scuzabilă la Ivan, explicabilă la Petru, trăsătură a timpului lor ținând cont
de întârzierea rusă, este anacronică la culme în cazul lui Stalin, și deci de
neiertat“.
Stalin FOTO Getty Images
Stalin, văzut de
medici
Stalin, ca și alți
dictatori, era bolnav. Maladia psihică de care sufereau este explicată de
specialiști. Paul Ștefănescu scrie în „Lumea văzută de medici. Mari bolnavi,
mari conducători de stat“ că Stalin „a suferit de ceea ce se cheamă narcisism
malign. Această maladie psihică a caracterizat comportamentul nu numai al lui
Stalin, ci și al altor personaje: Hitler, Mao, Ceaușescu și, mai nou,
dictatorul irakian Saddam Hussein. Amestec insolit de paranoia, megalomanie și
isterie, bolnavul este susceptibil la orice, se consideră atotștiutor și nu
admite nici cea mai mică observație, crezându-se ținta unor atacuri și
conspirații. Ia hotărâri aberante, neținând seama de consecințe și trăiește
într-o lume imaginară. Se înconjoară de persoane docile și fidele, pe care le
copleșește cu debitul verbal. Bolnavii de narcisism sunt incapabili să închege
o căsnicie, în schimb reușesc să fie adulați de mase“.
„Subjugați de Ana
Pauker, o nebună, care și-a vândut sufletul lui Stalin“
Mareșalul Ion
Antonescu dezvăluia într-un interviu luat în anul 1943: „Am informații secrete
despre comuniștii români emigranți la școala de la Moscova. Sunt subjugați de o
nebună, Ana Pauker, care și-a vândut sufletul lui Stalin și le impune
compatrioților să vorbească rusește, chiar și între ei, susținând că limba
românilor e un amestec bastard de dialecte, de înlocuit imediat cu aceea
sublimă, a lui Tolstoi. Pierzând noi războiul, acei îndoctrinați și fanatici
emigranți își vor asuma puterea pentru a impune, cu riguroasele sisteme ale
marxismului, slavizarea, mai mult, rusificarea României. Și atunci, amintirea
părinților morți acum, luptând în numele României române, va fi aceea care îi
va obliga pe fii, fie ei și comuniști, să se păstreze români și să vorbească
românește și să rămână, cu fruntea sus, descendenți ai coloniștilor lui Traian,
latini, nu slavi“.
„Ocupantul care
ne-a rescris trecutul și ne-a secat resursele“
România, sub
conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Anei Pauker, a devenit un stat
comunist. De altfel, întreaga Europă de Est se „supunea mișcării unui mecanism
de acum bine cunoscut: naționalizări, planificare centralizată, colectivizare a
agriculturii. Pe lângă represiuni și deportări, persecuțiile și presiunile
constante exercitate de partid și de serviciile secrete ale poliției împotriva
oricui era bănuit că nu sprijină cu destulă convingere noua conducere
deveniseră o rutină“, scrie Edward Behr în „Sărută mâna pe care n-o poți mușca.
Românii și Ceaușeștii. Investigația unui blestem al istoriei“.
După moartea lui
Stalin, unele schimbări au venit rapid, altele gradual. Colectivizarea a fost
întreruptă, șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră a fost închis, coloniile de
muncă au fost desființate oficial, ritmul arestărilor a scăzut simțitor. În
Europa ocupată, au început mişcări de destalinizare, unele violente, cum au fost
cele din Ungaria în 1956 şi în Cehoslovacia în 1968.
„Stalin rămâne
încarnarea diavolului în istorie“
Diplomatul Teodor
Baconschi spune că Stalin „și-a început cariera ca gangster gruzin și a
terminat-o ca lider suprem al URSS, într-o baltă de urină. Între aceste două
puncte mizerabile, viața sa a fost o capodoperă a crimei, trădării, intrigilor
de palat și represiunii de masă, folosită ca metodă politică pe scară largă. El
este inventatorul unei economii bazate pe munca forțată – faimosul Gulag –, dar
și autorul foametei organizate contra culacilor ucraineni, la fel de sinistrul
Holodomor. Nici cele mai negre perioade din istoria cezarilor romani nu
egalează teroarea declanșată de Stalin la finalul anilor ’30, când paranoia și
arbitrariul au atins un paroxism demonic. Șansa nesperată și nemeritată a lui
Stalin a fost înfrângerea lui Hitler (fostul său tovarăș de fantasme
geopolitice totalitare). Doar căderea nazismului în confruntarea cu Aliații,
care s-au asociat, de nevoie, cu URSS, i-a deschis dictatorului sovietic drumul
către aservirea Europei de Est, până la Berlin. Criminalul cel mai cinic al
secolului XX a devenit astfel nu doar frecventabil, ci și imparabil“.
Sovietizarea
României a constituit, de departe, cel mai sumbru episod din istoria noastră.
Ocupantul, spune Teodor Baconschi, „ne-a rescris trecutul, ne-a secat resursele,
a exportat cea mai brutală formă de poliție politică și a izolat țara noastră
pentru 45 de ani. Nu trebuie să uităm că «independentul» Ceaușescu a fost
ultimul stalinist din lagărul socialist, la care până și Gorbaciov se uita ca
la un dinozaur ideologic...“.
Politica lui
Stalin a rămas moștenire și celor care au urmat. „Din păcate, după colapsul
URSS, rușii au continuat să-l venereze pe succesorul lui Lenin cu un soi de
pasiune masochistă, potențată de complexul frustrat al unei grandori imaginare.
Dacă s-ar fi dezis complet de moștenirea lui toxică, așa cum a încercat relativ
liberalul Boris Elțîn, ei nu i-ar fi pavat drumul spre putere obscurului
kaghebist Putin și ar fi avut un destin potențial respectabil. Când mă gândesc
că Stalin era gata să apară printre «sfinții» ruși în frescele noii catedrale a
Forțelor Armate, de lângă Moscova, deplâng și mai intens pervertirea
creștinismului rus, transformat în pretext ideologic al revizionismului
neo-imperial al autocratului de la Kremlin. Stalin rămâne, vorba lui Vladimir
Tismăneanu, încarnarea diavolului în istorie, iar farsa sângeroasă a domniei
lui Putin nu face decât să confirme eșecul mult prea costisitor al acestei
furibunde întruchipări a dezumanizării“, spune Teodor Baconschi pentru „Weekend
Adevărul“.
Victimele
stalinismului
Jacques de Launay
scrie în „Istorie secretă a Cominternului. Eșecul unei speranțe“ că, în
perioada 1924-1947 au fost lichidați din rațiuni de stat 2.050.000 de oameni.
De foamete, în urma colectivizării, au murit alți 7.000.000. Peste 750.000 de
ruși au fost victime ale aceleiași colectivizări. Numai în perioada 1933-1936
au fost împușcați 1.600.000 de oameni. Peste 21.000.000 au murit în lagăre sau
în închisori și 2.700.000 au fost lichidați din rațiuni de stat în perioada
1939-1947.
Printre victimele
lui Stalin se află și prieteni sau rude. „Era mai neîndurător cu rudele“,
dezvăluie însăşi Svetlana Alliluyeva (devenită
Lana Peters, după ce a fugit în SUA), fiica dictatorului, referindu-se la cele
două surori ale mamei sale. „Socotea că erau periculoase fiindcă «știau prea
multe și nu erau în stare să-și țină clanța». Nimeni n-a putut să-l împiedice
să le trimită în pușcărie pe aceste două femei vârstnice, bolnave, văduve,
neajutorate și care avuseseră destule de îndurat“.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





