Fiecare din noi are temeri mai mici sau mai mari legate de
un posibil seism, dar ceea ce ne îmbolnăvește la propriu sunt scenariile pe
care mintea le face în legătură cu un potențial cutremur devastator.
Frica de cutremur poate paraliza o persoană în timpul seismului FOTO arhivă Adevărul
Frica de cutremur este una dintre cele mai puternice frici
cu care se confruntă omenirea și are la bază frica de moarte. Majoritatea covârșitoare a scenariilor pe care
le crează mintea nu vor deveni realitate niciodată, însă mintea subconștientă
se comportă ca și cum acestea au loc aici și acum.
Nivelul de stres crește enorm, ajungem să suferim de
anxietate, depresie și tot felul de fobii, iar pe acest fond apar afecțiunile
gastrointestinale și cele cardiace, dar și bolile mintale.
„Frica este un set de gânduri, stări și manifestări
moștenite sau dobândite ca o reacție la un pericol posibil sau real. Pornind de
la această definiție, frica poate fi constructivă, ajutându-ne să luăm măsuri
de siguranță și să fim precauți, sau distructivă, cum este și cazul fricii de cutremur”,
explică psihologul Stelian Chivu.
Frica de cutremur are trei etape de manifestare. Prima este
frica de dinaintea cutremurului, când persoana în cauză face mental tot felul
de scenarii legate de posibilitatea producerii unui seism și devine extrem de
anxioasă. În acest caz se produce de multe ori și autoprogramarea negativă prin
folosirea unor expresii de genul „dacă mă prinde cutremurul în lift?” sau „oare
va rezista casa la următorul cutremur?”
„Sunt și persoane care devin psihotice pentru că se uită foarte
mult la imagini cu consecințele unui cutremur sau citesc știri pe acest
subiect. Tocmai de aceea este bine ca cei în cauză să acționeze chiar din
această primă etapă, astfel încât frica de cutremur să nu producă stări anxioase”,
este sfatul psihologului Stelian Chivu.
Memoria fricii
Următoarea etapă este frica din timpul cutremurului, care
generează agitație, determină persoana în cauză să acționeze irațional, iar la
un moment dat poate chiar să înghețe, să paralizeze. Este o frică explozivă,
cum o numesc specialiștii, și este extrem de greu de controlat odată ce s-a
declanșat pentru că apare spontan.
„Corpul intră în modul <<luptă sau fugi>> și de
obicei acționează la nivel de act reflex. Această frică devastatoare provoacă
la cei în cauză tot soiul de mișcări necontrolate. Sunt persoane care au sărit
pe fereastră la cea mai mică zgâlțâială, când trecea tramvaiul pe stradă. Cam
așa se manifestă”, spune psihologul Stelian Chivu.
Frica din timpul cutremurului este cea mai periculoasă
pentru că este trăită în același timp de mai multe persoane și se amplifică
astfel exponențial. Zona din creier responsabilă cu empatia este cortexul prefrontal
care activează diferite circuite neuronale ce procesează frica.
Același cortex prefrontal are o legătură strânsă cu o
structură din creier numită globus pallidus, cu rol important în controlul mișcării.
Așa se explică paralizia temporară la unele persoane în timpul cutremurelor sau
cum se ma spune pe românește „îngheață de frică”.
„În creier se mai deschide un circuit neuronal, care este în
strânsă legătură cu amigdala cerebrală, ce se ocupă printre altele și cu memoria
fricii. Practic, o persoană va retrăi fricile de dinaintea cutremurului, cât și
după acesta”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Stresul posttraumatic
A treia etapă a fricii de cutremur este cea care se
manifestă după ce evenimentul are loc. Principalul efect este stresul posttraumatic,
care provoacă numeroase fobii. Sunt persoane care la cel mai mic zgomot reacționează
exagerat și pot avea chiar atacuri de panică.
Acest gen de frică poate fi și constructiv, dacă lucrăm la
asta. De pildă, putem ciocni câteva pahare ca antrenament la zgomote pentru a
preveni pe viitor frica de cutremur.
„Autoritățile recomandă calmul în cazul producerii unui
cutremur, dar e necesar să înțelegem că atunci când ne este frica de ceva,
mintea va căuta soluții pentru a evita pericolul. Tocmai de aceea e nevoie ca
gestionarea fricii de cutremur să fie înțeleasă și să se aplice un management preventiv,
care va duce finalmente la autocontrol”, punctează psihologul Stelian Chivu.
Indiferent în ce etapă se manifestă frica de cutremur,
organismul primește comanda de la creier să producă cortizol, cunoscut ca hormonul
stresului. Cortizolul este necesar pentru echilibrarea organismului, dar când este
produs mai mult decât are corpul are nevoie, are efecte grave la nivel mental
și fizic.
Pe acest fond, cortizolul produce depresie, oboseală,
obezitate, scăderea concentrării, libidou scăzut, insomnie și creșterea
tensiunii arteriale.
Vindecare prin programarea minții subconștiente
Mintea
subconștientă poate fi programată de un psihoterapeut exact ca un calculator.
Specialistul va căuta un program pozitiv care să acționeze rapid atât la nivel mental,
cât și emoțional și fizic. Se poate aplica și terapia psihologică, dar dau
rezultate și strategiile personalizate de management al fricii.
„Am avut un pacient
care își făcuse o geantă cu un minim necesar în cazul producerii unu cutremur
și o purta oriunde se ducea. Îi venea greu să ducă acea geantă oriunde se
ducea, așa că a cumpărat un kit de supraviețuire pentru fiecare locație unde
stătea mai mult. Acest gen de gândire nu face altceva decât să amplifice frica
de cutremur”, explică psihologul Stelian Chivu.
Terapia
profesională cognitiv comportamentală este o altă soluție pentru vindecarea
fricii de cutremur, care se aplică tot de către psihoterapeuți. Persoanele care
suferă de frica de cutremur pot să învețe psihologia pozitivă, astfel încât să
își reprogrameze mintea și să înlocuiască programele și gândurile negative cu unele
pozitive.
„Mintea este cel
mai eficient salvator pe care îl avem. Dacă suntem prezenți și conștienți,
mintea se va transforma în salvatorul profesionist de care avem nevoie”,
conchide psihologul Stelian Chivu.
