Actualitate
Aventura primilor globetrotteri români, capturați de aborigeni: „Eram legaţi de un copac, iar tribul dansa, cânta şi mânca“
Pe 18 martie 1914, exploratorul român Dumitru Dan, primul globetrotter din lume, intra pe teritoriul Regatului Belgiei şi primea atestarea călătoriei sale în jurul globului. După 109 ani, numele temerarului a fost rostit din nou de către belgieni.
Dumitru Dan, Paul Pârvu, Alexandru Pascu şi Gheorghe Negreanu SURSA Wikipedia
Povestea românului Dumitru Dan care a făcut ocolul Pământului pe jos a fost împărtășită
unui număr mare de pasionați de istorie din Belgia, prezenți de la mijloc de martie (18-31 martie) 2023, la evenimentul
organizat în oraşul Ville d’Ath, dedicat Zilei Mondiale a Francofoniei, celebrată la 20 martie (Journée Internationale de la
Francophonie à Ath).
Organizatorii au oferit audienței pasaje din jurnalul pe care Dumitru
Dan, originar din Buzău, l-a ținut în perioada călătoriei, din care aflăm informații prețioase
despre obstacolele întâmpinate ori despre împrejurările morții celor trei
tovarăși de drum.
Povestea, rostită la Ville d’Ath SURSA ICR Bruxelles
Dumitru Dan, originar din Buzău, împreună cu alți trei români, a luat parte între anii 1910 și 1916, la concursul organizat de Touring Club de France, competiție întreruptă din cauza Primului Război Mondial şi finalizată pe 14 iulie 1923 la Paris. Performanța geografului și exploratorului român a rămas neegalată, fiind înscrisă în Cartea Recordurilor în anul 1985.
Cei patru români au pornit în călătorie din Bucureşti pe data de 1
aprilie 1910, însoţiţi de câinele ciobănesc Harap, care avea să-i însoţească de
la ţinuturile eschimoşilor şi până în Noua Zeelandă.
Au ajuns la Braşov, Cluj-Napoca, apoi la Budapesta. Au urmat apoi
traseul: Viena (Austria), Berlin, Hamburg, Flensburg (Germania), Copenhaga
(Danemarca), Oslo (Norvegia), Stockholm (Suedia), Helsinki (Finlanda).
„Iată şi primul incident: la graniţa cu Danemarca, un jandarm,
refractar la ideea de turism internaţional, ne-a arestat şi expediat la
Flensburg, unde am aflat că eram suspectaţi de spionaj. Dar zelosul jandarm,
care spera poate într-o decoraţie sau avansare, a rămas uimit când – după ce
ne-am lămurit cu şefii lui – ne-a văzut din nou“, nota Dumitru Dan, în jurnalul
său de călătorie, publicat ulterior şi în România.
La 29 iunie 1910 au ajuns în capitala Rusiei de la acea vreme, Sankt
Petersburg, apoi la Moscova, după ce au trecut prin Nijni Novgorod. Au ajuns la
Teheran, apoi s-au îndreptat spre Bagdad. Au parcurs apoi ruta Damasc, Beirut,
Haifa, Nazareth, Nablus, Jerusalim şi Gaza, traversând Peninsula Sinai până la
Port Said şi Alexandria.
La un pas să fie uciși de aborigeni
În Cairo, exploratorii s-au odihnit puţin pe blocurile de piatră ale
piramidelor de la Gizeh, apoi au mers pe Valea Nilului. Ultima oprire pe
continentul negru a fost insula Madagascar, de unde au luat un vapor cu
destinaţia Australia. Aici a fost consemnată o întâmplare ciudată, care i-a pus
pe Dumitru Dan şi pe Alexandru Pascu faţă în faţă cu aborigenii, fiind, de
fapt, prizonierii lor pentru o noapte.
Cei doi cercetau o zonă aflată la marginea unei păduri, orientându-se
după hartă şi busolă. La circa patru kilometri de la pornire, mergând pe o
potecă, românii au zărit o poiană chiar în faţa lor. Din acea direcţie, se
auzeau zgomote ciudate şi vociferări. Au decis să înainteze însă, brusc, au
căzut într-o groapă adâncă.
„Ne-am dat seama că am căzut într-o capcană de fiare. Şi, imediat, am
dat un foc de revolver ca să audă colegii mei de la marginea pădurii că suntem
la un început de pericol. (…) Au apărut vreo șase-şapte capete ciocolatii, cu
părul creţ şi cu nasul turtit. Aceştia erau din tribul banghiilor care era în
apropiere. Şi când au văzut că noi suntem în groapă, le-am făcut semn să ne
scoată, ei au rupt-o la fugă. Nu a durat mult şi s-au întors cu vreo şase-şapte
snopişori de buruieni uscate, aprinse şi le-au aruncat în groapă“, a povestit
Dumitru Dan, în interviul aflat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău.
Dumitru Dan s-a născut în 1889 la Buhuși și a murit pe 4 decembrie 1978 în Buzău SURSA Muzeu Buhuși
În jurnal, globetrotterul continuă povestirea: „Colegul meu Pascu
zice: «Dane, să ştii că ne dau foc de vii!» Zic: «Nu! O să le stingem!» Am
început să stingem aceste buruieni, dar nu a durat mult şi au venit şi au mai
aruncat vreo şase-şapte snopi. Pascu al meu, care, deşi era mai voinic ca mine,
era în mijlocul fumului, s-a axfisiat şi a căzut în nesimţire. Nu a durat mult,
şi am căzut şi eu. Când ne-am trezit, eram legaţi de un copac, de mâini şi de
picioare, iar tribul dansa, cânta şi mânca“.
La puţin timp, către seară, aborigenii au mâncat vegetale culese din
pădure, iar la final au servit o băutură care i-a ameţit. Pentru că nu ştiau ce
soartă le hotărâse şeful comunităţii, cei doi români au decis să scape cu orice
preţ.
După miezul nopţii, profitând de întuneric şi de somnul adânc al
baştinaşilor, „Pascu s-a târât până la foc şi şi-a ars funia care-i lega
mâinile, pârlindu-se puţin şi la mâini, apoi m-a eliberat şi pe mine cu
ajutorul unui cuţitaş pe care-l purta mereu sub ciorap“, relatează Dumitru Dan.
Dumitru Dan a terminat singur călătoria
Cei
patru români au fost invitaţi vreme de două zile la palatul rajahului din
Mumbay. În timpul vizitei, pe 17 iulie 1911, Alexandru Pascu a murit intoxicat
cu opiu.
A doua mare pierdere s-a produs tot în Asia. George Negreanu a căzut
într-o prăpastie la traversarea munţilor Nan-Ling din China, în drumul lor de
la Canton în direcţia Xiangtan, având ca destinaţie principală oraşele Wuhan şi
apoi Beijing.
Dumitru Dan a rămas singur după ce l-a pierdut şi pe Paul Pârvu, în
ianuarie 1915, la Jacksonville, Florida, când călătoria adunase deja aproape
90.000 de kilometri.
El s-a întors în Europa la trei ani de la data la care părăsise bătrânul continent. Din cauza războiului, românul a fost nevoit să încheie periplul, tocmai când mai avea de parcurs 4.000 dintre cei 100.000 de kilometri care însumau înconjurul Pământului. Exploratorul român a primit titlul de campion mondial şi cei 100.000 de franci din partea agenţiei franceze.
De-a lungul călătoriei, cei patru români au schimbat 28 de costume naţionale şi 497 de perechi de opinici, pe care prietenii şi familiile din România le-au trimis acolo unde se aflau călătorii.
Dumitru Dan s-a născut la Buhuşi, în judeţul Bacău, pe 14 iulie 1890, şi a murit la Buzău, pe 4 decembrie 1978. A activat timp de 30 de ani ca profesor de geografie la Brăila şi Buzău. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Buzău, unde i-a fost dedicat în 2017 un monument.
O explozie produsă marți seara, 27 octombrie, într-o locuință din județul Argeș, s-a soldat cu rănirea a două persoane. Victimele au suferit arsuri la nivelul mâinilor, picioarelor și feței și primesc îngrijiri medicale la fața locului.
La fața locului au intervenit pompierii Foto: Facebook
Incidentul a avut loc în comuna Stolnici, satul Cochinești, unde a explodat o butelie, relatează ePitești.
La fața locului au fost mobilizate echipaje de intervenție ale pompierilor, inclusiv o autospecială de stingere, două echipaje SMURD de prim ajutor calificat și un echipaj CBRN, specializat în gestionarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Două persoane, rănite în urma exploziei
Potrivit reprezentanților ISU Argeș, salvatorii ajunși la fața locului au identificat două persoane care prezentau arsuri la nivelul membrelor superioare și inferioare, precum și în zona feței.
„Acestea primesc îngrijiri medicale la fața locului”, au transmis reprezentanții ISU Argeș, citați de presa locală.
Deocamdată, nu a fost precizat dacă victimele vor fi transportate la spital.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T17:29:04.176Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-locale/pitesti/explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-locale”,”pitesti”,”explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Funcția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
În multe
organizații, funcțiunea financiar-contabilă ajunge să depindă într-o măsură
semnificativă de experiența și cunoștințele unei singure persoane:
contabilul-șef. Atât timp cât activitatea se desfășoară normal, această
dependență poate trece neobservată. Însă atunci când persoana respectivă
schimbă rolul, pleacă din companie sau este indisponibilă pentru o perioadă mai
lungă, organizația poate descoperi cât de vulnerabile sunt unele procese
esențiale.
Diana Lupu jpg Foto: EY
În realitate,
riscul nu este plecarea contabilului-șef în sine, ci concentrarea
cunoștințelor, responsabilităților și proceselor critice într-o singură
persoană. Organizațiile reziliente nu se bazează pe oameni indispensabili, ci
pe procese solide, responsabilități clar definite și mecanisme care asigură
continuitatea activității indiferent de schimbările de personal.
Când
dependența de o persoană devine un risc de business
În lipsa unor
proceduri documentate și a unui plan de succesiune, compania se poate confrunta
cu dificultăți care depășesc cu mult sfera resurselor umane.
Închiderea lunară,
raportările statutare, relația cu auditorii, pregătirea informațiilor pentru
management sau gestionarea obligațiilor fiscale pot deveni mai dificile și mai
consumatoare de timp. Totodată, o parte semnificativă din know-how-ul acumulat de-a
lungul anilor, de la particularități fiscale și contabile până la configurația
sistemelor și relațiile cu partenerii externi, poate fi greu de transferat
într-un termen scurt.
Pentru persoana
care preia rolul, lipsa documentării se traduce printr-o perioadă de acomodare
mai lungă, un nivel crescut de presiune și dificultăți în înțelegerea rapidă a
proceselor existente. În paralel, managementul este nevoit să dedice timp
suplimentar pentru clarificarea situațiilor operaționale și pentru menținerea
continuității activității.
Costul
nepregătirii este adesea subestimat
Multe companii
analizează aceste situații exclusiv prin prisma costului de recrutare. În
practică, impactul este mult mai amplu.
Recrutările
urgente, perioadele extinse de integrare, timpul investit de management în
rezolvarea problemelor apărute, întârzierile în raportări și necesitatea
apelării la suport extern pot genera costuri semnificative. La acestea se pot
adăuga riscuri de conformitate, erori operaționale și dificultăți în păstrarea
stabilității echipei financiare.
De cele mai multe
ori, costurile asociate unei tranziții neplanificate depășesc investiția
necesară pentru documentarea proceselor și pregătirea continuității funcției
financiare.
Din această
perspectivă, întrebarea relevantă nu este cât costă pregătirea, ci cât poate
costa lipsa acesteia.
Daniela Muntean foto (002) jfif Foto: EY
Cum
construiești o funcție financiară rezilientă
1.
Documentează procesele critice
Procedurile
documentate (SOP-uri) reprezintă fundamentul unei funcții financiare stabile și
scalabile. Acestea oferă claritate asupra responsabilităților, termenelor și
modului de desfășurare a activităților esențiale.
Beneficiile nu apar
doar în momentul unei tranziții. Procesele documentate reduc presiunea asupra
contabilului-șef, facilitează delegarea responsabilităților, accelerează
integrarea noilor colegi și contribuie la dezvoltarea echipei.
Atunci când
procesele sunt clar descrise și accesibile, cunoștințele devin un activ al
organizației, nu al unei singure persoane.
2.
Planifică succesiunea înainte să fie necesară
Planul de
succesiune nu înseamnă doar identificarea unui posibil înlocuitor. Presupune
transfer continuu de cunoștințe, pregătirea mai multor persoane pentru
activitățile critice și distribuirea responsabilităților în cadrul echipei.
O astfel de
abordare reduce riscurile operaționale și oferă mai multă flexibilitate
organizației. În același timp, permite contabilului-șef să își transfere
responsabilitățile într-un mod controlat și să reducă presiunea asociată
perioadelor aglomerate, concediilor sau schimbărilor profesionale.
Cu cât dependența
de o singură persoană este mai redusă, cu atât funcția financiară devine mai
predictibilă și mai robustă.
3. Utilizează strategic
serviciile de Managed Services
În ultimii ani,
provocările cu care se confruntă funcțiile financiare au devenit tot mai
complexe. Cerințele de raportare și conformitate cresc, specialiștii cu
experiență sunt mai greu de găsit și de reținut, iar managementul solicită
informații financiare tot mai rapide și mai relevante pentru luarea deciziilor.
Pentru multe
organizații, acestea reprezintă un instrument prin care funcția financiară își
poate crește reziliența, flexibilitatea și capacitatea de a susține dezvoltarea
afacerii.
Spre deosebire de
modelul tradițional bazat doar pe resurse interne, serviciile de Managed
Services oferă acces la o echipă de specialiști, procese documentate,
metodologii standardizate și mecanisme de continuitate deja implementate.
Astfel, cunoștințele și responsabilitățile nu mai sunt concentrate într-o
singură persoană, reducând riscurile asociate fluctuației de personal sau
indisponibilității unor resurse-cheie.
Un alt avantaj
important este flexibilitatea. Companiile pot adapta nivelul de suport în
funcție de nevoile organizației, fie că este vorba despre perioade de audit,
proiecte de transformare, implementarea unor sisteme noi, modificări
legislative sau creșteri temporare ale volumului de activitate.
În plus,
externalizarea unor activități contabile și de raportare
fiscală și financiară permite echipei interne să se concentreze pe zone cu
valoare adăugată mai mare, precum analiza financiară, planificarea,
managementul performanței, controlul intern și sprijinirea deciziilor de
business. În acest mod, funcția financiară evoluează de la un rol predominant
operațional către unul strategic.
În practică,
valoarea unui model de Managed Services se reflectă în:
- acces la expertiză
multidisciplinară în contabilitate, fiscalitate, raportare financiară și
tehnologie; - acces la bune practici și
metodologii validate în multiple industrii; - reducerea riscului asociat
fluctuației de personal și dependenței de persoane-cheie și
consolidarea continuității operaționale; - capacitatea de a scala rapid
resursele în funcție de volumul și complexitatea activității; - susținerea creșterii și
transformării funcției financiare fără majorarea proporțională a
structurii interne și a costurilor fixe.
Privite din această
perspectivă, serviciile de Managed Services nu reprezintă doar o soluție
operațională, ci un instrument strategic de management al riscului și de
dezvoltare a funcției financiare. Pentru multe organizații, acestea oferă
combinația optimă între continuitate, acces la expertiză și capacitatea de a
răspunde rapid schimbărilor din mediul de afaceri.
O funcție
financiară performantă este definită de capacitatea organizației de a funcționa
eficient indiferent de schimbările care apar în echipă.
Procedurile
documentate, planurile de succesiune și modelele de outsourcing și managed
services nu reprezintă doar măsuri de control intern. Ele contribuie la
reducerea riscurilor, la protejarea continuității activității și la creșterea
eficienței operaționale.
Într-un mediu de
afaceri în care atragerea și retenția specialiștilor cu experiență devin tot
mai dificile, presiune asupra costurilor și cerințe tot mai complexe de
raportare, construirea unei funcții financiare fără dependențe critice nu
înseamnă doar gestionarea riscurilor. Înseamnă crearea unei organizații
capabile să crească, să se adapteze și să performeze indiferent de schimbările
de personal sau de contextul economic.
În final,
întrebarea pe care orice director general sau CFO ar trebui să și-o pună nu
este „Ce se întâmplă dacă pleacă contabilul-șef?”, ci „Cât de pregătită este
compania să funcționeze în mod normal a doua zi după ce acesta pleacă?”.
Răspunsul la această întrebare face diferența dintre o organizație vulnerabilă
și una cu adevărat rezilientă.
Autori: Daniela Muntean, Senior Manager, Global Compliance and Reporting,
EY România
Diana Lupu, Partener, Global Compliance and Reporting, EY România
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T11:04:14.346Z”,”page”:{„created_at”:”2025-01-30T08:29:14.723Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{„blog_page”:true},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:106,”last_published_at”:”2025-01-30T08:29:17.203Z”,”name”:”Content layout (article) – BLOG”,”published”:1,”s3_hash”:null,”slug”:null,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-08-07T14:53:02.463Z”,”version_id”:30},”path”:”/blogurile-adevarul/functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”,”pathArray”:[„”,”blogurile-adevarul”,”functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Cine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Îmbunătățirea colectării, controlul cheltuielilor și reguli fiscale stabile sunt printre soluțiile propuse de specialiști, în timp ce mediul de afaceri avertizează că schimbările frecvente afectează investițiile și planificarea pe termen lung.
Foto: Shutterstock
România se confruntă cu o provocare dificilă: trebuie să reducă deficitul bugetar, dar fără să pună o presiune suplimentară asupra companiilor și consumatorilor, într-un moment în care economia încetinește. Analiștii indică o nevoie tot mai mare de schimbare a strategiei: după majorările de taxe din ultimii ani, statul trebuie să acorde mai multă atenție veniturilor pe care nu reușește să le colecteze, eficienței cheltuielilor și stabilității legislative.
În paralel, mediul de afaceri solicită o perioadă în care regulile fiscale să nu fie modificate constant. Un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani și un dialog regulat între Guvern și reprezentanții industriilor sunt printre propunerile avansate pentru a reduce incertitudinea și a încuraja investițiile.
Majorările de taxe au adus bani la buget, dar ajustarea continuă
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru a corecta dezechilibrul, autoritățile au majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Au fost majorate și impozitele locale pe proprietate, în timp ce regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat.
Măsurile au început să se reflecte în veniturile bugetare. În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025.
Totuși, ajustarea nu s-a încheiat. Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, iar România trebuie să continue corecția pentru a ajunge la 3% din PIB în 2031.
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, avertizează că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, în condițiile în care populația și companiile resimt deja efectele măsurilor fiscale.
„Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele”, subliniază specialista.
În opinia sa, România trebuie să găsească un echilibru între corectarea dezechilibrului bugetar și menținerea unei economii suficient de puternice pentru a susține veniturile statului.
Consumul și companiile resimt presiunea fiscală
Efectele măsurilor fiscale se văd într-un context economic dificil, în care inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar consumatorii devin mai prudenți. Inflația a ajuns la 10,85% în mai 2026, a coborât la 6,17% în august, dar a urcat din nou la 6,61% în septembrie, potrivit datelor prezentate în analiza PwC.
Comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere în august, cu un avans de 2,3% față de luna precedentă și de 0,1% față de aceeași lună a anului anterior. Cu toate acestea, în primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerț a rămas cu 5,1% sub nivelul din perioada similară din 2025.
Companiile sunt prinse între clienți care cumpără mai puțin și costuri mai mari cu energia, forța de muncă și taxele. În aceste condiții, noi majorări fiscale ar putea pune presiune suplimentară asupra consumului și investițiilor.
Ruxandra Târlescu atrage atenția că, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne creșterea fiscalității, România riscă să afecteze tocmai activitatea economică de care are nevoie pentru a-și susține bugetul.
TVA necolectată, una dintre cele mai mari rezerve ale statului
Una dintre principalele soluții propuse de PwC este îmbunătățirea colectării taxelor deja existente. Pentru 2023, România nu a încasat aproximativ o treime din TVA-ul datorat, cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană, comparativ cu o medie europeană de 9,5%.
Pierderea estimată s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an. Potrivit analizei PwC, recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la buget.
Instrumentele pentru îmbunătățirea colectării există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată. Folosite împreună cu verificarea încrucișată a datelor și controale mai bine țintite, acestea ar putea ajuta ANAF să identifice mai eficient obligațiile fiscale neachitate.
O altă direcție este reforma cheltuielilor publice, fără sacrificarea investițiilor productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și menținerea unor reguli fiscale previzibile sunt, de asemenea, măsuri care ar putea contribui la o consolidare bugetară mai sustenabilă.
De ce cer companiile un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani
Specialiștii propun instituirea prin lege a unui moratoriu fiscal care să garanteze stabilitatea principalelor taxe și impozite pentru cel puțin trei ani, ideal cinci. Eventualele excepții ar trebui justificate prin studii de impact publicate în prealabil și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare.
România taie deficitul, dar rămâne în zona de risc: între consolidare fiscală și dezechilibre persistente
Analistul Adrian Negrescu consideră că instabilitatea regulilor fiscale a devenit, în sine, o povară pentru companii.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă analistul Adrian Negrescu.
Impozitul pe dividende ilustrează această evoluție. Cota a fost de 5% până la sfârșitul anului 2022, a crescut la 8% în 2023, la 10% în 2025 și la 16% în 2026. În paralel, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2024, urmează să fie eliminat în 2027.
Pentru o companie care planifică o investiție pe zece sau douăzeci de ani, schimbările repetate complică estimarea costurilor și a rentabilității. De aceea, mediul de afaceri susține că nu este suficient ca autoritățile să anunțe măsurile cu câteva luni înainte, dacă structura taxelor continuă să se schimbe frecvent.
„Taxa pe stâlp”, un exemplu al instabilității fiscale
Un alt exemplu este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. Introdus în 2014, eliminat în 2017 și reintrodus în 2025, cu o cotă de 1%, acesta afectează infrastructura din domenii precum energia și telecomunicațiile.
Problema nu ține doar de costul taxei, ci și de incertitudinea privind regulile aplicabile investițiilor. Rețelele electrice, infrastructura de telecomunicații și capacitățile noi de producție necesită capital important și planuri pe termen lung.
Analistul Adrian Negrescu consideră că revenirea acestui impozit transmite un semnal nefavorabil investitorilor.
„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, subliniază analistul Adrian Negrescu.
Datele prezentate în analiza economică arată și că modificările legislative pot avea efecte contrare celor urmărite de autorități. În industria jocurilor de noroc, după schimbările introduse prin OUG 7/2026, numărul aparatelor autorizate în perioada februarie–mai a scăzut la 2.337, față de aproape 19.000 în aceeași perioadă a anului precedent. Încasările din taxele de autorizare au coborât de la 485 de milioane la 300 de milioane de lei.
Exemplul ridică întrebări privind modul în care sunt evaluate efectele măsurilor fiscale înainte de adoptare și arată de ce consultarea industriilor vizate poate fi importantă.
Investițiile străine au scăzut puternic în prima jumătate a anului
Instabilitatea fiscală și incertitudinea economică apar într-un moment în care investițiile străine directe au înregistrat o scădere puternică. Potrivit datelor citate în analiza economică, fluxul net a ajuns la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, un declin de aproximativ 82%.
Taxa turistică explodează într-un mare oraș european. Va ajunge la 20%
În trimestrul al doilea, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro. Totodată, profiturile reinvestite au avut o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro în primul semestru, ceea ce indică faptul că retragerile și distribuirea profiturilor au depășit reinvestirea acestora în economia locală.
Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a descris evoluția drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.
Scăderea investițiilor nu poate fi atribuită exclusiv fiscalității, însă amploarea ei evidențiază nevoia unui climat economic previzibil. Pentru România, atragerea și păstrarea capitalului sunt importante atât pentru dezvoltarea companiilor, cât și pentru crearea de locuri de muncă și susținerea veniturilor bugetare.
Mediul de afaceri cere un dialog regulat cu Guvernul
Specialiștii propun înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu. Acesta ar urma să reunească periodic reprezentanți ai marilor contribuabili și ai întreprinderilor mici și mijlocii, din sectoare precum construcțiile, industria auto, energia și alte domenii importante pentru economie.
Scopul nu ar fi ca firmele să dicteze politica fiscală, ci ca autoritățile să înțeleagă efectele măsurilor înainte de adoptarea lor. Un astfel de mecanism ar putea identifica din timp riscurile pentru investiții, locuri de muncă și veniturile bugetare.
Analistul Adrian Negrescu consideră că dialogul dintre Guvern și mediul de afaceri ar trebui să fie o practică obișnuită, nu o etapă formală.
„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, susține analistul Adrian Negrescu.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T04:31:08.037Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Explozie într-o locuință din Argeș. Două persoane au fost rănite în urma deflagrației
O explozie produsă marți seara, 27 octombrie, într-o locuință din județul Argeș, s-a soldat cu rănirea a două persoane. Victimele...
Funcția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
În multe organizații, funcțiunea financiar-contabilă ajunge să depindă într-o măsură semnificativă de experiența și cunoștințele unei singure persoane: contabilul-șef. Atât...
Cine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar....
Supele pentru care ai fi în stare să mergi pe jos până-n Franța. Trei rețete absolut delicioase de supe franțuzești de toamnă, pe care le poți găti, lejer, acasă
Bucătăria franceză excelează în transformarea legumelor simple în adevărate delicii culinare pentru anotimpurile de tranziție. Supele franțuzești de toamnă sunt...
Termen-limită pentru PNRR: România trebuie să rezolve restanțele până pe 6 noiembrie, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
România trebuie să închidă până la 6 noiembrie toate procedurile administrative restante pentru a putea primi în acest an cât...
Vreme de toamnă capricioasă: de la 20 de grade Celsius la ploi și zăpadă de 10 centimetri
Săptămâna începe cu ploi în mai multe regiuni și o scădere a temperaturilor, mai ales în vestul și nordul țării....
Aurul ar putea atinge un nou record. Ce îl poate face să se scumpească din nou
După creșterea spectaculoasă de la începutul anului și corecția puternică din lunile următoare, aurul ar putea reveni pe o traiectorie...
-
Actualitateacum 3 zileHackerii vizează datele clienților și conturile financiare. 86% dintre firmele mici și mijlocii au raportat incidente cibernetice
-
Breakingacum 2 zile„Vestele Galbene“ anunță deja când va avea loc următorul protest din Franța. Confruntările violente de sâmbătă au continuat pe tot parcursul nopții
-
Breakingacum 3 zileGeorge Simion a declarat într-o conferință la Praga că fostul candidat Călin Georgescu se află după gratii pentru că „a câștigat alegerile”
-
Breakingacum 3 zileSuma uriașă cu care se vinde acum, în 2026, celebra monedă de 100 de lei din anii ’90, cu chipul lui Mihai Viteazul
-
Actualitateacum 3 zileLuca Niculescu, mesaj pentru românii din diaspora: „Tinerii nu au nevoie doar să fie ascultați. Au nevoie să vadă că vocea lor contează”
-
Actualitateacum 3 zileCu microbuzul în Italia sau Germania: ghid practic și două firme de transport persoane
-
Breakingacum 2 zileIncidentele care au marcat ziua alegerilor parlamentare din Serbia. De la atacarea pe stradă a mamei fostului președinte la „corturile negre”
-
Breakingacum 2 zileMedic din București, terorizat de cămătari: „De mine nu scapi nici când mori”