Actualitate
17 aprilie: Ziua în care a fost pus în funcțiune primul reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Primul apel la 112 în România
Pe data de 17 aprilie, românii sărbătoresc prima zi a Paștelui ortodox. Data a marcat evenimente importante în țara noastră, de-a lungul istoriei. În 1880 a fost înființată Banca Națională, iar în 1935 a apărut Academia de Științe Medicale. Tot pe 17 aprilie a fost preluat și primul apel la 112.
Pe 17 aprilie 2005 a fost înregistrat primul apel la 112 FOTO Arhivă
2023: Sărbătoare ortodoxă – Sfintele Paşti
În
acest an, sărbătoarea Învierii Domnului va fi în noaptea
de 16
aprilie, data
de 17 aprilie fiind prima zi de Paște ortodox. Paștele
catolic a
avut loc cu o săptămână mai devreme, pe 9
aprilie. Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au
picat în aceeași zi a fost în 2017.
Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă,
precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în
medie cu 14-15 zile. Denumirea sărbătorii derivă din cuvântul
ebraic „Pesah” care desemna sărbătoarea eliberării evreilor
din Egipt și a reîntoarcerii lor în patrie.
Anul
viitor, Paștele ortodox va avea loc pe data de 5 mai.
1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă
S-a născut în localitatea Buceşti, jud.
Galaţi. Absolvent al Politehnicii din Charlottenburg, unde a fost
elevul lui Liebermann şi al lui Otto Witt. A fost profesor şi decan
al Facultăţii de Chimie Industrială şi, apoi, director al
Institutului de Chimie Industrială din Bucureşti, conform lucrării
„Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed.
Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
S-a consacrat cercetărilor în domeniul
chimiei organice aplicate, mai ales cu privire la produsele solului
şi subsolului. Este considerat drept unul dintre întemeietorii
învăţământului de chimie aplicată din ţara noastră. A creat o
adevărată şcoală în care s-au studiat şi valorificat aproape
toate materiile prime existente în România: cărbunii, materialele
de construcţie, petrolul, cercetat după
regiuni şi straturi geologice, determinând
procentele de hidrocarburi aromatice uşoare, precum şi cantitatea
totală de hidrocarburi aromatice ce s-ar putea extrage din toate
ţiţeiurile din ţară.
Dintre studiile şi lucrările sale apărute
atât în română, cât şi în germană
şi franceză, amintim: „La preparation de
la chloropicrine a partir du gaz methan”; „Die
volumetrische Bestimmung der olefi nischen und aromatischen
Kohlenwasserstoff e in Petroleum – und Teerfraktionen:
vergleichendes Studium”; „Dozarea volumetrică a
hidrocarburilor nesaturate în legătură dublă, aromatice şi
saturate din fracţiunile acestor uleiuri”;
„Studiul chimico-tehnic al ligniţilor româneşti din jud.
Dâmboviţa, Muscel şi Bacău” (1912); „Asupra
utilizării hidrocarburilor aromatice din fracţiunile de
petrol”(1925, în colab.); „Sur l’utilisation
rationnelle des lignites roumains” (1926, în colab.).
A fost membru corespondent (25 mai 1936) şi
membru de onoare (29 mai 1939) al Academiei Române, fiind repus în
drepturi, la 3 iulie 1990, ca membru de onoare al Academiei Române.
A murit la 5 februarie 1953.
1880:
S-a înfiinţat Banca Naţională a României
La 1 decembrie 1880, au început operaţiunile
propriu-zise ale Băncii Naţionale. În condiţiile temerilor
inspirate de starea pieţei comerciale, BNR trebuia să pună în
funcţiune mecanismul şi operaţiunile sensibile ale unei bănci
privilegiate. Funcţionarii ei, puţini la număr şi lipsiţi de
experienţa dată de practica într-o asemenea instituţie, s-au
aflat în faţa unei mari provocări, potrivit site-ului oficial.
Conform Regulamentului interior, BNR era
organizată în 7 servicii: Secretariat general; Scont; Acţiuni,
fonduri publice, depozite şi împrumuturi; Fabricarea şi
contabilitatea biletelor; Contabilitate generală; Casierie; Control
general.
La 5 decembrie 1880, Consiliul de administraţie
a aprobat primele cereri de cont curent cu facultatea de scont pentru
13 case de comerţ. În aceeaşi zi, Consiliul general a fost
informat despre numirea lui Eugeniu Carada, ca director, în locul
lui G. C. Cantacuzino, demisionat, şi s-a stabilit primul curs al
efectelor garantate de stat admise la bancă.
De asemenea, s-a admis scontarea cupoanelor
efectelor admise la avansuri pe maxim o sută de zile, cu o taxă de
6% pe an, dobânda fiind stabilită în funcţie de natura titlului,
pentru 10 zile după scadenţă, acest ultim aspect provocând
dezacordul cenzorului Al. Băicoianu.
La o săptămână, inspectorul Victor
d’Anfreville, trimis din partea Băncii Franţei pentru a sprijini
începuturile instituţiei similare de la Bucureşti, şi-a încheiat
misiunea şi a primit, prin intermediul guvernatorului I. I.
Câmpineanu, mulţumirile Consiliului general. Urmărind încurajarea
scontului, care înregistrase un număr redus de operaţiuni, în
timp ce fondurile disponibile pentru acordarea avansurilor erau
aproape epuizate, Consiliul general a decis ridicarea taxei
lombardului de la 6% la 7%.
În ultima săptămână a anului, Banca a
încheiat cu guvernul o convenţie referitoare la transformarea
rublelor ruseşti în monedă naţională divizionară. De asemenea,
statul a fost împrumutat cu patru milioane de lei pe bonuri de
tezaur, profitul fiind de 85.000 lei, ceea ce a acoperit cheltuielile
băncii, în valoare de 79.567 lei.
Operaţiune cvasineoficială,
pentru că se depăşeau prevederile potrivit cărora nu se puteau
sconta bonuri de tezaur pentru mai mult de 20% din capital (2.400.000
lei), acest împrumut a asigurat nu numai un beneficiu important, dar
a ferit banca de a păstra suma în numerar într-un local impropriu.
În Bilanţul încheiat după o lună de funcţionare, la 31
decembrie 1880, s-a consemnat subscrierea aproape integrală a
capitalului de 12.000.000 lei.
1935:
S-a înfiinţat Academia de Ştiinţe Medicale din România
Academia de Științe Medicale a fost
înființată în anul 1935 prin Legea nr.91, aprobată de Senat și
Camera Deputaților iar apoi promulgată prin Decretul Regal nr.
176/1935. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de
Academician Daniel Danielopolu, care a devenit Secretar Permanent al
Academiei până în anul 1948, când a fost desființată de regimul
comunist, notează site-ul oficial al instituției.
Academia de Științe Medicale din România FOTO adsm.ro
În anul 1969, prin Decret al Consiliului de
Stat nr. 590, a fost reînființată de către regimul comunist,
având atribuții scăzute în comparație cu legea promulgată de
Acad. Daniel Danielopolu.
După 1989 Academia de Științe Medicale a
fost reorganizată de Academician Stefan Milcu, în calitate de
Președinte al acesteia, iar în anul 2004 prin Legea nr. 264 s-a
restabilit situația din anul 1935 și actualmente funcționează pe
baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G.nr.1665/2004.
Academia are un număr fix de 190 membri
titulari, 41 de membri corespondenți și membri de onoare din țară
și străinătate. În tot timpul existenței sale, Academia de
Științe Medicale a constituit un for de consacrare și de
activitate în domeniul cercetării medicale, neprimind niciodată în
rândul membrilor săi personalități politice ale diferitelor
timpuri.
Academia de Științe Medicale, ca for
științific național, împreună cu universitățile și
instituțiile de cercetare, au un rol activ în viața publică a
țării, prin potențialul lor de cunoaștere științifică din
domeniile biomedicinei, medicinei clinice, medicinei fundamentale,
medicinei preventive, sănătății publice și științelor
farmaceutice, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a
populației.
1945:
A murit Ion Pillat, poet, eseist, traducător
S-a născut la data de 31 martie, în casa
închiriată de părinţii săi în Bucureşti, strada Dorobanţi nr.
6. Tatăl Ion N. Pillat, a fost rentier, moşier şi parlamentar. Are
obârşie răzeşească, cu vatra satului de baştină la Drăceni,
pe malul Prutului, în judetul Fălciu. Mama, Maria, este născută
Brătianu, a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C.
Brătianu. Poetul și-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe
Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut, potrivit biografiei sale.
Poetul Ion Pillat FOTO Arhivă
A studiat la şcoala primară nr. 1 din
Piteşti, la liceu la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti.
Călătoreşte la Paris pentru desăvârşirea studiilor pe care le
urmează ca elev extern la Liceul „Henry IV”. Cu prilejul unei
excursii, vizitează catedrala din Chartres și compune prima sa
poezie „În catedrală”. În 1909 întrerupe un an şederea la
Paris, pentru a presta în ţară serviciul militar, la Regimentul 2
artilerie grea. Se întoarce, un an mai târziu, ca student la
Sorbona, unde urmează, în principal, Istoria şi Geografia, făcând
în paralel şi Dreptul.
Titu Maiorescu, îi publică câteva dintre
poezii în „Convorbiri literare”, în anul
1911. Îl cunoaşte pe Alexandru Macedonski, al cărui cenaclu îl va
frecventa mai târziu, devenind unul dintre discipolii favoriţi ai
maestrului. Publică primul volum „Visări păgâne”. În 1922
scoate, împreună cu Tudor Arghezi, revista „Cugetul
românesc”. Ulterior, publică volumul de versuri „Pe
Argeş în sus”.
La 6 septembrie 1915 se căsătoreşte cu Maria
Procopie-Dumitrescu, care îşi făcuse debutul de pictor, sub
pseudonimul Brateş. Vor avea un fiu, Dinu Pillat (născut 19
noiembrie 1921), devenit critic şi romancier şi o fiică, Pia
Pillat (născută 18 octombrie 1916), şi ea scriitoare.
În 1936 este ales membru corespondent al
Academiei Române. Primeşte Premiul Naţional pentru Literatură,
odată cu Gib I. Mihaescu, laureat postum.
În după-amiaza zilei de 17 aprilie 1945, are
o congestie cerebrală în plină stradă. Este transportat acas în
stare de inconştienţă şi moare la ora 22:00.
1963: S-a născut actorul american Joel Murray
Murray s-a născut și a copilărit în
Wilmette, Illinois, tatăl lui fiind funcționar poștal și mama
vânzătoare. A făcut parte dintr-o familie cu nouă copii, fiind
fratele mai mic al actorilor Bill Murray, Brian Doyle-Murray și John
Murray.
În timpul studiilor de liceu la Academia
Loyola, Murray a fost căpitanul echipei de fotbal și actor
principal în una dintre piesele de teatru muzical ale școlii.
Cariera sa în divertisment a început în Chicago, Illinois, unde a
jucat la diferite teatre de improvizație, inclusiv Improv Olympic,
Improv Institute și The Second City, notează Wikipedia.
Joel Murray a fost vocea mascotei Chester
Cheetah a companiei Cheetos, de la introducerea personajului în 1986
până în 1997. A fost înlocuit de Pete Stacker în 1997. În 1989,
Murray a interpretat un rol la Second City (71st Revue) în piesa
„The Gods Must Be Lazy”.
Ulterior, a jucat în serialele de televiziune
„Grand”(1990),
„Pacific Station” (1991) „Love &
War”, în rolul Ray Litvak și „ABC Dharma &
Greg”, în rolul lui Pete Cavanaugh.
Primul rol de film al lui Murray a fost în
comedia „O vară nebună” în rolul lui
George Calamari. De asemenea, a apărut în „Poveste
trăsnită de Crăciun” (1988) împreună cu frații săi
Bill, Brian și John.
În filmul „Dumnezeu să binecuvânteze
America” (2012) el îl interpretează pe Frank, un bărbat
dezgustat de superficialitatea și josnicia societății americane,
care decide să își masacreze propriii concetățeni.
1996:
Inaugurarea oficială, la Cernavodă, a primului reactor al Centralei
nucleare
La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial
Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în
funcţiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din
Europa de Est. România a intrat astfel în clubul ţărilor
producătoare de energie nucleară.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU
(Canadian Deuterium Uranium), de concepţie canadiană. Reactorul,
care utilizează apa grea drept moderator şi agent de răcire, iar
drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate
(iniţierea reacţiei de fisiune în lanţ) la 16 aprilie 1996,
potrivit site-ului www.nuclearelectrica.ro.
Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996
a avut loc în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a
prim-ministrului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean
Chretien, a preşedintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei
Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Johan Van
Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialităţi române şi străine,
care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului şi camera
principală de comandă şi control.
Premierul Canadei, Jean Chretien, a salutat, cu
acel prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează
tehnologia CANDU. La rândul său, preşedintele Consiliului
Guvernatorilor al AIEA – Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a
menţionat în alocuţiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de
centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerinţelor
forurilor internaţionale de reducere a efectului de seră.
2005:
A intrat în funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de
Urgenţă 112
La 17 aprilie 2005 a intrat oficial în
funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă
(SNUAU) 112, instituit prin Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Primul apel la 112 a dat şansa la o nouă
viaţă, potrivit site-ului oficial. O femeie însărcinată a apelat
numărul de urgenţă 112 pentru a solicita ajutor în vederea
transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos.
În 2022, numărul apelurilor de urgență
preluate într-o limbă străină a crescut cu 16% față de anul
precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri față de
20.944, în 2021. Numărul apelurilor la 112 procesate în limba
ucraineană și rusă a crescut la peste 1.000 în 2022 față de
anul 2021, când au reprezentat mai puțin de 50 de cazuri.
Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de
urgență 112 au gestionat urgențe în diferite limbi străine, au
oferit sprijin de traducere pe timpul interviului și al intervenției
pentru îngrijiri medicale de urgență, operațiuni de căutare și
salvare în zonele montane din apropierea graniței sau în
colaborarea cu autoritățile locale și cele din țările vecine.
Fiecare operator stăpânește cel puțin o limbă de circulație
internațională, printre care: engleză, franceză, spaniolă,
ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă
și bulgară.
2013:
A murit fizicianul şi inginerul Paul Dan Cristea
S-a născut la Bucureşti. A absolvit ca şef
de promoţie cursurile Liceului „Sf.Sava”, după care a urmat
Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Secţia Fizică
Teoretică a Politehnicii şi Facultatea de Fizică, Secţia de fi
zică teoretică a Universităţii bucureştene, potrivit site-ului
https://acad.ro.
Şi-a început cariera didactică în 1962, ca
preparator, apoi a urcat toate treptele ierarhiei universitare,
ajungând profesor. A desfăşurat şi o bogată şi rodnică
activitate de cercetare. A fost director al Centrului de Inginerie
Biomedicală a Universităţii Politehnica din Bucureşti, consilier
al ministrului secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, director de studii la Departamentul de Ştiinţe
Inginereşti, în prezent Facultatea de Inginerie în Limbi Străine
din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. A fost
coordonator de masterat şi doctorat în inginerie electrică,
electronică şi tehnologii informatice.
Spirit inovator, a abordat un larg evantai de
specialităţi, ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea
numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria
şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele
neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală
computerizată ş.a.
Rezultatele acestor cercetări sunt expuse în
peste 280 de lucrări publicate în volumele unor conferinţe
ştiinţifi ce din ţară şi de peste hotare, peste 280 de
contribuţii în lucrări şi manuale de specialitate.
Totodată, este deţinătorul a 11 patente.
Este iniţiatorul domeniului semnalelor genomice nucleotidice, în
care a elaborat lucrări publicate în ţară şi în străinătate,
precum: „Conversion of the Nucleotides Sequences into Genomic
Signals”, „Representation and Analysis of DNA
sequences”.
A fost profesor invitat la universităţi din
Marea Britanie, Australia, Belgia, SUA, India, Finlanda, organizator
şi coordonator a numeroase conferinţe internaţionale şi a
participat la numeroase manifestări ştiinţifi ce de specialitate.
A fost editor al mai multor reviste de
specialitate, membru al mai multor societăţi profesionale,
deţinător a două premii ale Academiei Române – „Constantin
Miclescu” şi „Traian Vuia”, precum
şi al premiului pentru cea mai bună lucrare
specială a Fundaţiei pentru medicina celulară şi moleculară.
Membru corespondent (2006), apoi membru titular
(2011) al Academiei Române. A încetat din viaţă la 17 aprilie
2013.
2013:
Noua Zeelandă legalizează căsătoria între persoane de același
sex
Noua Zeelandă a devenit prima țară din Asia
Pacific, care a legalizat căsătoria între persoane de același
sex. Astfel, a devenit cea de-a 13-a țară a lumii care a aprobat
căsătoriile casatoriile gay.
Noua Zeelandă, a 13-a tară care a legalizat căsătoriile gay FOTO Shutterstock
77 dintre cei 121 de membri ai
parlamentului neo-zeelandez au votat, la vremea respectivă, în
favoarea amendării Legii Căsătoriilor, din 1955, pentru a permite și cuplurilor de același sex să își unească destinele, în mod
oficial.
Actualitate
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas. Autoritățile suspectează că o casă funerară a aruncat în masă cenușa, însă originea reală a acesteia rămâne un mister.
Descoperirea a fost făcută în deșertul Nevada FOTO The Sun
Rămășițele au fost găsite în apropierea localității rurale Searchlight, la aproximativ o oră de Las Vegas, pe 28 iulie. Nicio grămadă de cenușă nu mai conține informații care să permită identificarea persoanelor, lucru care i-a lăsat pe anchetatori fără răspunsuri, scrie The Sun.
În luna august, unele dintre grămezi conțineau bucăți de benzi de plastic, de tipul celor folosite de pompe funebre pentru sigilarea pungilor cu cenușă, precum și fragmente de urne.
La începutul acestei săptămâni, o casă funerară a preluat sarcina de a recupera rămășițele din deșertul din Nevada. Echipa de la Palm Mortuaries and Cemeteries a ajuns la fața locului și a găsit aproximativ 315 seturi de cenușă, care au fost apoi plasate în urne individuale.
Descoperirea vine după ce un reprezentant al Biroului pentru Administrarea Terenurilor (Bureau of Land Management) confirmase, încă din august, că grămezile conțineau „rămășițe umane incinerate”, iar departamentul a deschis o anchetă. Autoritățile cred că o firmă de servicii funerare ar fi aruncat în masă cenușa acelor persoane.
Deși în Nevada nu există o lege care să interzică împrăștierea rămășițelor pe terenuri private, legislația statului interzice aruncarea comercială a acestora, tratând-o drept poluare. Casele funerare sunt obligate prin lege să păstreze „demnitatea” rămășițelor aflate în grija lor, iar o acțiune de acest tip ar putea constitui o încălcare a legii federale.
Palm Mortuaries intenționează să depună sutele de urne într-un cripta din unul dintre cimitirele sale din sudul statului Nevada. Casa funerară speră ca astfel, familiile să aibă o șansă de a-și regăsi rudele și de a le aduce un omagiu.
„Cred că este important pentru noi să ne asigurăm că acești oameni nu sunt uitați și nu sunt abandonați”, a declarat Celena DiLullo, președinta Palm Mortuaries and Cemeteries. Ea a adăugat că „este important pentru comunitatea noastră și pentru profesia noastră să demonstrăm cât de mult ne pasă de acești oameni”.
Mai multe surse au declarat pentru postul 8 News Now că dezastrul ar fi fost cauzat de o casă funerară recent închisă, însă un reprezentant al firmei respective a negat acuzațiile. Autoritățile nu au făcut încă public numele instituției suspectate că ar fi responsabilă pentru aruncarea în masă a rămășițelor.
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas....
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
-
Actualitateacum 3 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 3 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 3 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Breakingacum 3 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Breakingacum 3 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale
-
Actualitateacum o zi
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii