Pe data de 17 aprilie, românii sărbătoresc prima zi a Paștelui ortodox. Data a marcat evenimente importante în țara noastră, de-a lungul istoriei. În 1880 a fost înființată Banca Națională, iar în 1935 a apărut Academia de Științe Medicale. Tot pe 17 aprilie a fost preluat și primul apel la 112.
Pe 17 aprilie 2005 a fost înregistrat primul apel la 112 FOTO Arhivă
2023: Sărbătoare ortodoxă – Sfintele Paşti
În
acest an, sărbătoarea Învierii Domnului va fi în noaptea
de 16
aprilie, data
de 17 aprilie fiind prima zi de Paște ortodox. Paștele
catolic a
avut loc cu o săptămână mai devreme, pe 9
aprilie. Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au
picat în aceeași zi a fost în 2017.
Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă,
precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în
medie cu 14-15 zile. Denumirea sărbătorii derivă din cuvântul
ebraic „Pesah” care desemna sărbătoarea eliberării evreilor
din Egipt și a reîntoarcerii lor în patrie.
Anul
viitor, Paștele ortodox va avea loc pe data de 5 mai.
1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă
S-a născut în localitatea Buceşti, jud.
Galaţi. Absolvent al Politehnicii din Charlottenburg, unde a fost
elevul lui Liebermann şi al lui Otto Witt. A fost profesor şi decan
al Facultăţii de Chimie Industrială şi, apoi, director al
Institutului de Chimie Industrială din Bucureşti, conform lucrării
„Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed.
Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
S-a consacrat cercetărilor în domeniul
chimiei organice aplicate, mai ales cu privire la produsele solului
şi subsolului. Este considerat drept unul dintre întemeietorii
învăţământului de chimie aplicată din ţara noastră. A creat o
adevărată şcoală în care s-au studiat şi valorificat aproape
toate materiile prime existente în România: cărbunii, materialele
de construcţie, petrolul, cercetat după
regiuni şi straturi geologice, determinând
procentele de hidrocarburi aromatice uşoare, precum şi cantitatea
totală de hidrocarburi aromatice ce s-ar putea extrage din toate
ţiţeiurile din ţară.
Dintre studiile şi lucrările sale apărute
atât în română, cât şi în germană
şi franceză, amintim: „La preparation de
la chloropicrine a partir du gaz methan”; „Die
volumetrische Bestimmung der olefi nischen und aromatischen
Kohlenwasserstoff e in Petroleum – und Teerfraktionen:
vergleichendes Studium”; „Dozarea volumetrică a
hidrocarburilor nesaturate în legătură dublă, aromatice şi
saturate din fracţiunile acestor uleiuri”;
„Studiul chimico-tehnic al ligniţilor româneşti din jud.
Dâmboviţa, Muscel şi Bacău” (1912); „Asupra
utilizării hidrocarburilor aromatice din fracţiunile de
petrol”(1925, în colab.); „Sur l’utilisation
rationnelle des lignites roumains” (1926, în colab.).
A fost membru corespondent (25 mai 1936) şi
membru de onoare (29 mai 1939) al Academiei Române, fiind repus în
drepturi, la 3 iulie 1990, ca membru de onoare al Academiei Române.
A murit la 5 februarie 1953.
1880:
S-a înfiinţat Banca Naţională a României
La 1 decembrie 1880, au început operaţiunile
propriu-zise ale Băncii Naţionale. În condiţiile temerilor
inspirate de starea pieţei comerciale, BNR trebuia să pună în
funcţiune mecanismul şi operaţiunile sensibile ale unei bănci
privilegiate. Funcţionarii ei, puţini la număr şi lipsiţi de
experienţa dată de practica într-o asemenea instituţie, s-au
aflat în faţa unei mari provocări, potrivit site-ului oficial.
Conform Regulamentului interior, BNR era
organizată în 7 servicii: Secretariat general; Scont; Acţiuni,
fonduri publice, depozite şi împrumuturi; Fabricarea şi
contabilitatea biletelor; Contabilitate generală; Casierie; Control
general.
La 5 decembrie 1880, Consiliul de administraţie
a aprobat primele cereri de cont curent cu facultatea de scont pentru
13 case de comerţ. În aceeaşi zi, Consiliul general a fost
informat despre numirea lui Eugeniu Carada, ca director, în locul
lui G. C. Cantacuzino, demisionat, şi s-a stabilit primul curs al
efectelor garantate de stat admise la bancă.
De asemenea, s-a admis scontarea cupoanelor
efectelor admise la avansuri pe maxim o sută de zile, cu o taxă de
6% pe an, dobânda fiind stabilită în funcţie de natura titlului,
pentru 10 zile după scadenţă, acest ultim aspect provocând
dezacordul cenzorului Al. Băicoianu.
La o săptămână, inspectorul Victor
d’Anfreville, trimis din partea Băncii Franţei pentru a sprijini
începuturile instituţiei similare de la Bucureşti, şi-a încheiat
misiunea şi a primit, prin intermediul guvernatorului I. I.
Câmpineanu, mulţumirile Consiliului general. Urmărind încurajarea
scontului, care înregistrase un număr redus de operaţiuni, în
timp ce fondurile disponibile pentru acordarea avansurilor erau
aproape epuizate, Consiliul general a decis ridicarea taxei
lombardului de la 6% la 7%.
În ultima săptămână a anului, Banca a
încheiat cu guvernul o convenţie referitoare la transformarea
rublelor ruseşti în monedă naţională divizionară. De asemenea,
statul a fost împrumutat cu patru milioane de lei pe bonuri de
tezaur, profitul fiind de 85.000 lei, ceea ce a acoperit cheltuielile
băncii, în valoare de 79.567 lei.
Operaţiune cvasineoficială,
pentru că se depăşeau prevederile potrivit cărora nu se puteau
sconta bonuri de tezaur pentru mai mult de 20% din capital (2.400.000
lei), acest împrumut a asigurat nu numai un beneficiu important, dar
a ferit banca de a păstra suma în numerar într-un local impropriu.
În Bilanţul încheiat după o lună de funcţionare, la 31
decembrie 1880, s-a consemnat subscrierea aproape integrală a
capitalului de 12.000.000 lei.
1935:
S-a înfiinţat Academia de Ştiinţe Medicale din România
Academia de Științe Medicale a fost
înființată în anul 1935 prin Legea nr.91, aprobată de Senat și
Camera Deputaților iar apoi promulgată prin Decretul Regal nr.
176/1935. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de
Academician Daniel Danielopolu, care a devenit Secretar Permanent al
Academiei până în anul 1948, când a fost desființată de regimul
comunist, notează site-ul oficial al instituției.
Academia de Științe Medicale din România FOTO adsm.ro
În anul 1969, prin Decret al Consiliului de
Stat nr. 590, a fost reînființată de către regimul comunist,
având atribuții scăzute în comparație cu legea promulgată de
Acad. Daniel Danielopolu.
După 1989 Academia de Științe Medicale a
fost reorganizată de Academician Stefan Milcu, în calitate de
Președinte al acesteia, iar în anul 2004 prin Legea nr. 264 s-a
restabilit situația din anul 1935 și actualmente funcționează pe
baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G.nr.1665/2004.
Academia are un număr fix de 190 membri
titulari, 41 de membri corespondenți și membri de onoare din țară
și străinătate. În tot timpul existenței sale, Academia de
Științe Medicale a constituit un for de consacrare și de
activitate în domeniul cercetării medicale, neprimind niciodată în
rândul membrilor săi personalități politice ale diferitelor
timpuri.
Academia de Științe Medicale, ca for
științific național, împreună cu universitățile și
instituțiile de cercetare, au un rol activ în viața publică a
țării, prin potențialul lor de cunoaștere științifică din
domeniile biomedicinei, medicinei clinice, medicinei fundamentale,
medicinei preventive, sănătății publice și științelor
farmaceutice, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a
populației.
1945:
A murit Ion Pillat, poet, eseist, traducător
S-a născut la data de 31 martie, în casa
închiriată de părinţii săi în Bucureşti, strada Dorobanţi nr.
6. Tatăl Ion N. Pillat, a fost rentier, moşier şi parlamentar. Are
obârşie răzeşească, cu vatra satului de baştină la Drăceni,
pe malul Prutului, în judetul Fălciu. Mama, Maria, este născută
Brătianu, a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C.
Brătianu. Poetul și-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe
Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut, potrivit biografiei sale.
Poetul Ion Pillat FOTO Arhivă
A studiat la şcoala primară nr. 1 din
Piteşti, la liceu la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti.
Călătoreşte la Paris pentru desăvârşirea studiilor pe care le
urmează ca elev extern la Liceul „Henry IV”. Cu prilejul unei
excursii, vizitează catedrala din Chartres și compune prima sa
poezie „În catedrală”. În 1909 întrerupe un an şederea la
Paris, pentru a presta în ţară serviciul militar, la Regimentul 2
artilerie grea. Se întoarce, un an mai târziu, ca student la
Sorbona, unde urmează, în principal, Istoria şi Geografia, făcând
în paralel şi Dreptul.
Titu Maiorescu, îi publică câteva dintre
poezii în „Convorbiri literare”, în anul
1911. Îl cunoaşte pe Alexandru Macedonski, al cărui cenaclu îl va
frecventa mai târziu, devenind unul dintre discipolii favoriţi ai
maestrului. Publică primul volum „Visări păgâne”. În 1922
scoate, împreună cu Tudor Arghezi, revista „Cugetul
românesc”. Ulterior, publică volumul de versuri „Pe
Argeş în sus”.
La 6 septembrie 1915 se căsătoreşte cu Maria
Procopie-Dumitrescu, care îşi făcuse debutul de pictor, sub
pseudonimul Brateş. Vor avea un fiu, Dinu Pillat (născut 19
noiembrie 1921), devenit critic şi romancier şi o fiică, Pia
Pillat (născută 18 octombrie 1916), şi ea scriitoare.
În 1936 este ales membru corespondent al
Academiei Române. Primeşte Premiul Naţional pentru Literatură,
odată cu Gib I. Mihaescu, laureat postum.
În după-amiaza zilei de 17 aprilie 1945, are
o congestie cerebrală în plină stradă. Este transportat acas în
stare de inconştienţă şi moare la ora 22:00.
1963: S-a născut actorul american Joel Murray
Murray s-a născut și a copilărit în
Wilmette, Illinois, tatăl lui fiind funcționar poștal și mama
vânzătoare. A făcut parte dintr-o familie cu nouă copii, fiind
fratele mai mic al actorilor Bill Murray, Brian Doyle-Murray și John
Murray.
În timpul studiilor de liceu la Academia
Loyola, Murray a fost căpitanul echipei de fotbal și actor
principal în una dintre piesele de teatru muzical ale școlii.
Cariera sa în divertisment a început în Chicago, Illinois, unde a
jucat la diferite teatre de improvizație, inclusiv Improv Olympic,
Improv Institute și The Second City, notează Wikipedia.
Joel Murray a fost vocea mascotei Chester
Cheetah a companiei Cheetos, de la introducerea personajului în 1986
până în 1997. A fost înlocuit de Pete Stacker în 1997. În 1989,
Murray a interpretat un rol la Second City (71st Revue) în piesa
„The Gods Must Be Lazy”.
Ulterior, a jucat în serialele de televiziune
„Grand”(1990),
„Pacific Station” (1991) „Love &
War”, în rolul Ray Litvak și „ABC Dharma &
Greg”, în rolul lui Pete Cavanaugh.
Primul rol de film al lui Murray a fost în
comedia „O vară nebună” în rolul lui
George Calamari. De asemenea, a apărut în „Poveste
trăsnită de Crăciun” (1988) împreună cu frații săi
Bill, Brian și John.
În filmul „Dumnezeu să binecuvânteze
America” (2012) el îl interpretează pe Frank, un bărbat
dezgustat de superficialitatea și josnicia societății americane,
care decide să își masacreze propriii concetățeni.
1996:
Inaugurarea oficială, la Cernavodă, a primului reactor al Centralei
nucleare
La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial
Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în
funcţiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din
Europa de Est. România a intrat astfel în clubul ţărilor
producătoare de energie nucleară.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU
(Canadian Deuterium Uranium), de concepţie canadiană. Reactorul,
care utilizează apa grea drept moderator şi agent de răcire, iar
drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate
(iniţierea reacţiei de fisiune în lanţ) la 16 aprilie 1996,
potrivit site-ului www.nuclearelectrica.ro.
Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996
a avut loc în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a
prim-ministrului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean
Chretien, a preşedintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei
Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Johan Van
Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialităţi române şi străine,
care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului şi camera
principală de comandă şi control.
Premierul Canadei, Jean Chretien, a salutat, cu
acel prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează
tehnologia CANDU. La rândul său, preşedintele Consiliului
Guvernatorilor al AIEA – Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a
menţionat în alocuţiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de
centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerinţelor
forurilor internaţionale de reducere a efectului de seră.
2005:
A intrat în funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de
Urgenţă 112
La 17 aprilie 2005 a intrat oficial în
funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă
(SNUAU) 112, instituit prin Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Primul apel la 112 a dat şansa la o nouă
viaţă, potrivit site-ului oficial. O femeie însărcinată a apelat
numărul de urgenţă 112 pentru a solicita ajutor în vederea
transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos.
În 2022, numărul apelurilor de urgență
preluate într-o limbă străină a crescut cu 16% față de anul
precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri față de
20.944, în 2021. Numărul apelurilor la 112 procesate în limba
ucraineană și rusă a crescut la peste 1.000 în 2022 față de
anul 2021, când au reprezentat mai puțin de 50 de cazuri.
Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de
urgență 112 au gestionat urgențe în diferite limbi străine, au
oferit sprijin de traducere pe timpul interviului și al intervenției
pentru îngrijiri medicale de urgență, operațiuni de căutare și
salvare în zonele montane din apropierea graniței sau în
colaborarea cu autoritățile locale și cele din țările vecine.
Fiecare operator stăpânește cel puțin o limbă de circulație
internațională, printre care: engleză, franceză, spaniolă,
ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă
și bulgară.
2013:
A murit fizicianul şi inginerul Paul Dan Cristea
S-a născut la Bucureşti. A absolvit ca şef
de promoţie cursurile Liceului „Sf.Sava”, după care a urmat
Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Secţia Fizică
Teoretică a Politehnicii şi Facultatea de Fizică, Secţia de fi
zică teoretică a Universităţii bucureştene, potrivit site-ului
https://acad.ro.
Şi-a început cariera didactică în 1962, ca
preparator, apoi a urcat toate treptele ierarhiei universitare,
ajungând profesor. A desfăşurat şi o bogată şi rodnică
activitate de cercetare. A fost director al Centrului de Inginerie
Biomedicală a Universităţii Politehnica din Bucureşti, consilier
al ministrului secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, director de studii la Departamentul de Ştiinţe
Inginereşti, în prezent Facultatea de Inginerie în Limbi Străine
din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. A fost
coordonator de masterat şi doctorat în inginerie electrică,
electronică şi tehnologii informatice.
Spirit inovator, a abordat un larg evantai de
specialităţi, ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea
numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria
şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele
neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală
computerizată ş.a.
Rezultatele acestor cercetări sunt expuse în
peste 280 de lucrări publicate în volumele unor conferinţe
ştiinţifi ce din ţară şi de peste hotare, peste 280 de
contribuţii în lucrări şi manuale de specialitate.
Totodată, este deţinătorul a 11 patente.
Este iniţiatorul domeniului semnalelor genomice nucleotidice, în
care a elaborat lucrări publicate în ţară şi în străinătate,
precum: „Conversion of the Nucleotides Sequences into Genomic
Signals”, „Representation and Analysis of DNA
sequences”.
A fost profesor invitat la universităţi din
Marea Britanie, Australia, Belgia, SUA, India, Finlanda, organizator
şi coordonator a numeroase conferinţe internaţionale şi a
participat la numeroase manifestări ştiinţifi ce de specialitate.
A fost editor al mai multor reviste de
specialitate, membru al mai multor societăţi profesionale,
deţinător a două premii ale Academiei Române – „Constantin
Miclescu” şi „Traian Vuia”, precum
şi al premiului pentru cea mai bună lucrare
specială a Fundaţiei pentru medicina celulară şi moleculară.
Membru corespondent (2006), apoi membru titular
(2011) al Academiei Române. A încetat din viaţă la 17 aprilie
2013.
2013:
Noua Zeelandă legalizează căsătoria între persoane de același
sex
Noua Zeelandă a devenit prima țară din Asia
Pacific, care a legalizat căsătoria între persoane de același
sex. Astfel, a devenit cea de-a 13-a țară a lumii care a aprobat
căsătoriile casatoriile gay.
Noua Zeelandă, a 13-a tară care a legalizat căsătoriile gay FOTO Shutterstock
77 dintre cei 121 de membri ai
parlamentului neo-zeelandez au votat, la vremea respectivă, în
favoarea amendării Legii Căsătoriilor, din 1955, pentru a permite și cuplurilor de același sex să își unească destinele, în mod
oficial.
