Actualitate
Etnologul Doina Ișfănoni explică tradițiile pascale: „La ortodocși nu te obligă nimeni să ții post și nu te pedepsește dacă nu o faci“ INTERVIU
În religie creștină, postul este o alegere personală, un test menit să îți arată dacă ai o voință suficient de puternică pentru a duce la îndeplinire ceea ce ți-ai propus, dar și o invitație la regenerare trupească și sufletească odată cu renașterea naturii, cu precădere în Postul Mare.
Dusul coșului pascal la Înviere (Bucovina). FOTO: Doina Ișfănoni
„Weekend Adevărul“: Credincioșii se pregătesc de una dintre cele mai importante sărbători religioase, Învierea lui Hristos, cu 40 de zile înainte, atunci când începe Postul Mare. Ce înseamnă acest post, de fapt, dincolo de aspectul alimentar?
Doina Dascălu Ișfănoni: Postul este precum un drum pe munte: pornești de la bază pentru a avea bucuria vârfului. Din acest punct de vedere, postul dinaintea sărbătorilor religioase este o pregătire alimentară, trupească și spirituală, iar pentru că nimic nu se obține dintr-odată, lucrurile sunt graduale. Cele șapte săptămâni ale Postului Paștilor reprezintă o pregătire pe mai multe planuri, pentru că această perioadă coincide cu cea de revenire a Universului la viață. Tu, omul, ești invitat la o regenerare și redefinire între semeni. Postul este și o provocare cu sinele și eul pentru a vedea dacă ești în stare.
Este postul obligatoriu?
În religia ortodoxă nu te obligă nimeni să ții post și nu te pedepsește dacă nu o faci. Prin post, îți asumi o anumită atitudine de regenerare a organismului prin alimentația pe care o ai, dar și spirituală, prin bunătate și smerenie. Omul tradițional spunea „fii, omule, bun“. Cred că această calitate a început să dispară din societatea noastră pentru că nimeni nu mai este dispus, decât foarte rar, să își recunoască propriile sale scăderi. Postul creștin te invită să te verifici, să te pună la încercare și să vadă dacă ești sau nu ești capabil de voința de a împlini ceea ce îți propui. În această perioadă, și relațiile dintre oameni trebuie redefinite conform unui principiu pozitiv și este bine să evităm altercațiile și diferendele, în acest caz intervenind smerenia, pentru că lași de la tine pentru ca celălalt să nu fie înfruntat, deoarece și ție îți determină o stare proastă. Și satisfacția din Noaptea de Înviere este de cu totul altă factură, deoarece ai ținut postul, ai reușit să treci peste anumite rigori și vii și iei Lumină, care atunci înseamnă de fapt iluminare. Se spune că Lumina Învierii este energia necreată.
Lupta dintre Bine și Rău
În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, credincioșii merg la biserică pentru a se spovedi. Care este rolul acestei confesiuni?
Spovedania este în primul rând a ta cu tine, să îți faci bilanțul și să vezi într-un scurt segment de timp care îți sunt calitățile și defectele. De asemenea, este o invitație la îndepărtarea răului, pentru că nimic nou nu se naște pe vechi, iar în multe civilizații vechiul se aruncă pentru ca noul să se poată instala și să prindă rădăcini.
Deci rigorile din această perioadă se reflectă și în plan spiritual…
Mai mulți medici, nutriționiști, diabetologi, psihologi, susțin că această secvență conferă organismului puteri nelimitate, îți dă o vitalitate extraordinară pentru că îl eliberezi de toxinele alimentare, dar și de energia negativă, care este distructivă.
Există anumite superstiții referitoare la perioada postului?
În perioada generală, există anumite superstiții de bine: să ne străduim să terminăm anumite lucruri sau activități care au legătură cu domeniul ocupațional, de exemplu. Aceste activități preliminarii trebuie duse la capăt pentru că te pedepsește și natura. De asemenea, este și o reorganizare a spațiului în privința igienizării – la sat, se văruiau pereții, iar în Bucovina, femeile leșiau pereții caselor de lemn pentru a scoate răul. Dacă nu făceai aceste lucruri la timp, atunci erai de râsul lumii. În aceste săptămâni, nu era voie să joci, să faci activități distractive, dar uneori se mai organizau șezători care însemnau de fapt reuniuni preponderent feminine cu scopul de a-și termina lucrurile începute. Mai erau ritualuri și din domeniul purificării religioase: se spune că luna martie este luna tuturor făcăturilor, farmecelor, mai ales legate de mana animalelor (lactație). Se făcea neapărat sfeștania casei, sfințirea animalelor, slujbele legate de sporuri (sporul casei, sporul vitelor etc.). Se spune că în aceste zile de tulburare, fenomenele de inconsecvență climatică creau oamenilor senzația luptei dintre bine și rău, astfel că încercau să își delimiteze spațiul printr-o serie de practici care erau menite să înlăture forțele răului și apelau la religie și la tot felul de remedii magice.
Nu sunt foarte multe superstiții pentru că există multe comportamente pe care trebuie să le faci, iar simpla antinomie dintre ce trebuie și ce nu trebuie să faci era suficientă pentru oprobriul comunității.
Ce fel de remedii magice?
De exemplu, făceau o alifie din unsoarea porcilor de la Crăciun, iar când ieșeau cu animalele la păscut le ungeau ugerele pentru a le proteja de insecte și alte lucruri, pentru că exista superstiția că femeile vin și iau mana animalelor. Se credea că dacă nu faci și acest fel de protecție magică pe undeva ești descoperit și s-ar putea să fii vulnerabil. Astfel că în anumite comunități, fiecare cu particularitățile sale, aveau loc o serie de comportamente de acest fel. Nu sunt foarte multe superstiții pentru că există multe comportamente pe care trebuie să le faci, iar simpla antinomie dintre ce trebuie și ce nu trebuie să faci era suficientă pentru oprobriul comunității.
Curățenie pe toate planurile
Dar de Buna Vestire?
Se asculta cucul: dacă îl auzeai la începutul zilei era de bine, dacă se auzea din dreapta era de bine, dacă se auzea din stânga era de rău, dacă îl auzeai când erai mâncat, atunci erai sătul tot anul, dacă erai flămând, atunci așa flămânzeai tot anul. De asemenea, conta și numărul cântărilor pe care fiecare îl decodează diferit: tineretul – „Cât mai am până mă însor sau mă mărit“, iar bătrânii – „Câți ani îmi mai dă Dumnezeu“. Astfel, cucul este de fapt o pasăre premonitorie care are funcția de anunțare și avertizare asupra vieții omului. De asemenea, în această zi, pescarii înghit un pește pentru a avea spor la pescuit.
O altă tradiție care se obișnuiește înaintea Paștelui este cea legată de curățenie. Ce semnifică?
Sunt două componente: curățenia trupească și cea a mediului. Curățenia mediului vizează casa propriu-zisă, gospodăria, grădina, dar și comunitatea, deci locul în care ne desfășurăm viața. În general, tinerii, respectiv flăcăii, aveau misiunea de a curăța șanțurile de la ulițe, în mediul pastoral se verificau stânile, pășunile… Sunt o serie de activități care, în funcție de zonă și de ocupație, devin specifice și delimitate. În mentalul tradițional, sunt lucruri care trebuie făcute în dorința de a avea succes în munca pe care o practici.
Când se întețesc pregătirile?
Cam de joi încep forfota și stresul. Mai întâi, se merge la cimitir, deoarece Joimărica este consacrată îngrijirii mormintelor, focurile ard toate resturile vegetale. În același timp, se spune că de atunci sufletele răposaților se întorc la casele de unde au plecat pentru a petrece sărbătorile împreună. Acest lucru aduce cu sine focul pentru a li se încălzi trupurile, dar și pentru a-i purifica pe cei care s-ar putea să aibă intenții malefice. Astfel că focul purificator reușește să îmbine cele două componente. De asemenea, la cimitir, după ce se fac focurile, se dă de pomană pentru sufletul răposaților: ulcica cu flori la toartă și un colăcel cu lumânare. În general, acestea sunt ofrande care se dau copiilor. În alte zone, acest ritual se face acasă: se pune o masă, scăunele în jurul ei pe care se așază ulcica cu florile, lumânarea și colăcelul, pe care tot copiii le primesc, și se fac focuri pentru același lucru. Joia și sâmbăta sunt niște zile extrem de aglomerate: după întoarcerea de la cimitir, trebuie vopsite ouăle, făcută pasca și copt cozonacul. Vinerea, de obicei, nu se fac, deoarece Iisus este mort și nu crește, nu răsare și nu înmulțește nimic.
Ouă încondeiate din Bucovina. FOTO: Doina Ișfănoni
Oul, triplu simbol
Înainte de Paște, gospodarii pregătesc diverse bucate, printre care ouăle roșii. Ce înseamnă propriu-zis vopsirea ouălor în această culoare?
Culoarea roșie semnifică de fapt sacrificiul cristic: sângele lui Iisus vărsat când era răstignit pe cruce peste ouăle aduse de Sfânta Fecioară pentru a-i îndupleca pe gardieni să-i lase să îi ia trupul și să îi facă rânduiala pentru a fi pus în mormânt înainte de apusul soarelui. Oul roșu, în culturile vechi – mesopotamiene, egiptene, indiene, inclusiv la noi –, este simbolul iubirii și al fecundității. Din această cauză, se dădea în dar între tineri. În Transilvania și în Bucovina, se mai respectă obiceiul udatului, când se dăruiesc ouă celor care participă. În Hunedoara, la nuntă se împodobește un pom special cu mere și ouă roșii pe care îl duceau invitații pentru a meni fecunditatea noului cuplu.
Dar în ultimii ani, ouăle nu se mai vopsesc doar cu roșu, ci și cu albastru, verde, galben…
Din cauza globalizării. De exemplu, popoarele germanice le vopseau în mai multe culori deoarece răspândeau ouăle în iarbă, prin grădină, deci trebuiau mai ușor depistate. La noi, este oul roșu fundamental, dar și cel decorativ, cu diverse motive, lucrate cu ceară de albine fierbinte. În acest caz, oul devine un mesager foarte important, cumulând cele trei simboluri: cosmogonic, cristic, artistic.
De asemenea, un alt preparat nelipsit este pasca. În primul rând, ce simbolizează? Cum ar trebui preparată corect?
Toate ofrandele din aluat care se fac de Paște sunt legate de criteriul purității, stabilite fie prin vârstă, fie prin post, de regulă post negru: de la cernutul făinii până la frământarea și modelarea pascăi. Ea este întotdeauna rotundă, deoarece amintește de străvechi rituri de adorare a soarelui și de aceea forma ei reprezintă un imn de implorare a soarelui de a fi puternic, de a aduce belșug, sănătate și prosperitate. De asemenea, este o îmbinare, deoarece întotdeauna pe mijlocul pascăi se pune Crucea Răstignirii, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu mesajul religios care amintește de jertfă. Pe de altă parte, se mai adaugă și elementul suplimentar – brânza, care este, de fapt, simbolul mielului cristic. Cine face acest preparat se pregătește fizic și psihologic. În general, hrana ceremonială cu statut de ofrandă are înglobată în sine o părticică din tine. Or, dacă nu este hrană cu suflet, atunci este doar o hrană fiziologică și nu are aceeași valoare.
Pască cu crucea răstignirii. FOTO: Doina Ișfănoni
Blândețe și smerenie
De Paște se obișnuiește să se prepare diverse mâncăruri din carne de miel, iar multă lume doar urmează acest ritual fără să îi știe adevărata semnificație, ci doar că trebuie. Ne-ați putea explica ce reprezintă carnea de miel și de ce se consumă tocmai de Paște?
În multe reprezentări picturale, Iisus este cel care ține pe după gât mielul pe care îl ducea la templu pentru jertfire. La evrei, jertfirea mielului reprezenta de fapt acel moment al reînvierii naturii. Mielul devine, precum peștele, simbolul lui Hristos. În comunitățile în care creștinismul nu era încă recunoscut, precum în Imperiul Roman, pe ușile caselor creștinilor se făcea un pește pentru a se recunoaște unii pe ceilalți. Iisus era totdeauna purtătorul de miel, de aceea se spune că este Mielul Domnului. Pe de altă parte, Iisus împrumutând din comportamentul vietății blândețea, smerenia, întrucât mielul nici la moarte nu se opune, asemenea lui Iisus.
„Când trecem pe sub Sfântul Epitaf, facem ultimul pas în asigurarea transformării ființei noastre“
O zi cu totul deosebită înainte de Paște este Vinerea Mare, când credincioșii merg la biserică și trec pe sub Epitaf. Ce reprezintă acest Epitaf și trecerea pe sub el?
În Vinerea Mare, trecutul pe sub Sfântul Epitaf este legat de trecerea noastră prin mormânt ca să renaștem. El întruchipează de fapt mormântul Mântuitorului, iar noi trecând pe sub masa pe care se află epitaful facem ultimul pas în asigurarea regenerării și transformării ființei noastre. În acest mod, noi ne-am lăsat relele și luăm din cele bune.
Există vreo superstiție legată de această trecere?
Bucovinenii au o vorbă: „Uită-te după cine treci, că îi iei păcatele“. Astfel au făcut o rânduială în ceea ce privește trecerea pe sub Epitaf: mai întâi copiii, tinerii și apoi bătrânii.
Unii credincioși aleg să țină post negru în Vinerea Mare. Ce semnificație are acest post drastic?
Este un act de smerenie către Mântuitor, dar și o nădejde că făcând un asemenea sacrificiu, precum și Iisus l-a făcut, te poți debarasa de foarte multe lucruri rele, de necazuri. Se spune că este ajutător de boală, de șanse și de o stare psihică reconfortantă.
Cocoșul, vestitorul Învierii
În Sâmbăta Mare, în noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică cu un coș plin de bucate. Există și în acest caz o anumită rânduială?
În Bucovina existau vase de lemn numite păscărițe, în care se punea numai ceea ce se ducea la biserică în Noaptea de Înviere. Cea mai complexă formulă a coșului este cea din Moldova, unde se îmbină tradiția precreștină cu cea creștină. După ce coșul este împodobit cu un ștergar frumos, se așază cârnații și slănina (sporul casei), apoi ouă albe fierte, felii de caș sau brânză, piper și hrean pentru a fi omul sprinten, puțin zahăr pentru a fi omul dulce, ulterior se pun friptura de miel, pasca și ouăle roșii și încondeiate, așezate în cele patru colțuri ale pascăi. Bucovinenii puneau în coș și o ofrandă specială numită „babă“ – darul pentru toți înaintașii răposați, care se dă imediat după sfințirea coșului de către preot. În Bucovina, ocupațiile oamenilor sunt altele, iar nădejdea lor de sporire este pentru fiecare element care asigură continuitatea vieții. În zonele Olteniei, Munteniei și Dobrogei se merge la biserică doar cu blidul cu pască și ouă roșii.
Totodată, în această noapte, la biserică se aduc și cocoși, care se dau de pomană.
După ce Iisus a Înviat și preotul cheamă credincioșii să ia Lumină, cocoșul acela se dă de pomană, pentru că se spune că el a cântat și a anunțat Învierea lui Iisus, astfel el îi anunță și pe cei care au murit fără lumânare și împărtășanie că a venit totuși momentul învierii lor. Cocoșul se dă unui străin de neam, în funcție de sexul răposatului: dacă a fost femeie, pasărea se oferă unei femei, dacă a fost bărbat, unui bărbat. În general, la toate ritualurile de comemorare se respectă acest lucru.
Coș pascal din Bucovina. FOTO: Doina Ișfănoni
În Noaptea de Înviere, preotul îi cheamă pe credincioși spunând „Veniți de luați Lumină“ și se spune că nu trebuie să lași lumânarea să se stingă până ajungi acasă. Există anumite superstiții legate de stingerea ei?
Se spune că, fiind luată din Lumina necreată, trebuie să ai grijă de ea și să o duci acasă fără să se stingă pentru a fi tu în plenitudinea forțelor. Dacă se stinge, important este ca atunci când ajungi să o aprinzi și să mergi cu ea prin toată casa, prin jurul ei, prin curte, pe la acareturi, iar în momentul în care intri în casă să faci sus pe tocul ușii semnul crucii și să o stingi acolo.
Ce este bine să facem ulterior cu lumânarea prin care am primit Sfânta Lumină?
Trebuie păstrată de la an la an, pentru că se spune că este bine pentru ca atunci când sunt calamități naturale – tunete, grindină, inundații –, să o aprinzi pentru a se împrăștia norii și toate fenomenele meteo. De asemenea, dacă ai pe cineva bolnav, fie că este vorba de un om sau de un animal, este bine să o aprinzi, pentru că ea elimină energia negativă. Este bine ca toate bucățelele rămase de la lumânări să fie păstrate și duse la lumânărarul de la biserică.
„Cerurile se deschid“
În ziua de Paște, dis-de-dimineață, credincioșii urmează un ritual aparte: se spală pe față cu apă în care se pun un ou roșu și o monedă. De ce tocmai o monedă?
Nu banul ca valoare este important, ci metalul din care este făcut. De regulă, se punea și o verighetă, un ban de aur sau de argint, pentru că el trebuie să îți aducă rezistența acestor metale, similar Soarelui și Lunii. Deci nu se pune pentru sporul banilor, așa cum se mai crede în prezent.
După întoarcerea acasă, urmează așezarea la masă, care începe cu ciocnirea ouălor. Cine trebuie să înceapă acest ritual și cum trebuie ciocnite?
După ce se spală cu acea apă, se iau Paștile, iar apoi se ciocnesc ouăle. În acest caz, se respectă o ierarhie familială, de la cel mai vârstnic la cel mai tânăr. De regulă, capul familiei este cel care pornește ciocnitul și întotdeauna numai la vârf, pentru că oul este similar și cu Mormântul lui Iisus, iar spartul oului înseamnă de fapt Învierea Mântuitorului. În zilele următoare se poate sparge și pe coaste sau la fund.
Unele dintre cele mai importante ritualuri de trecere din viața unui om sunt nașterea și moartea. Ce superstiții există despre cei care se nasc sau mor în zilele de Paște?
Se crede că cei care se nasc în această perioadă vor avea viață frumoasă, luminoasă și cu succes. Se pare că și la Crăciun și la alte mari sărbători, când se crede că Cerurile se deschid, cei ce pleacă din lume au această cale liberă și se duc direct în Rai.
Actualitate
Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF
București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.
Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.
AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic
Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.
În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.
De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.
„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF
AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială
În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).
Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.
Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.
Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.
În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile
Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.
În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.
Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.
Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.
Paid crește ca business, dar și ca investiție
Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.
Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.
În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.
Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.
Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale
În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.
Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.
„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF
De reținut pentru marketeri:
- SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
- Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
- AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.
Actualitate
„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi
✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei
✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie
✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării
Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.
Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.
Ce vei afla din acest articol:
- Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
- Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
- Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea
Miturile despre viața PFA-ului
Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.
Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.
Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.
Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026
Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.
Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.
Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.
Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.
De unde vin miturile și cum le verifici
Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.
A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:
- Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
- Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
- Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
- Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri
Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.
Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?
- Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
- Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
- Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
- Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
- Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?
Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.
Întrebări frecvente despre miturile PFA
Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?
Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.
Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?
La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.
De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?
Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.
Actualitate
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.
Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță
Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc
Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.
Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș
În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.
În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.
El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.
„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.
Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.
„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.
Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca
Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.
Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.
În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.
O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.
„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.
Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.
Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș
În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.
„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.
Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.
„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.
Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO
Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.
Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.
1/18
Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.
Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.
„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.
El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.
Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.
„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.
Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.
Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.
Zona strategică de la poalele Făgărașului
De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.
Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”
Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.
Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.
După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Anunturiacum 3 zileGreșeala care transformă o plombă amânată într-un tratament de canal
-
acum 2 zileANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență
-
Sportacum 3 zileCe sporturi poți face cu familia fără să fie nimeni lăsat pe margine
-
Sanatateacum 3 zileCe nu îți spune nimeni despre cum alegi și depozitezi polenul de albine
-
Uncategorizedacum 2 zileUn singur telefon îți poate simplifica întreaga zi?
-
Sanatateacum 3 zileDinți ficși fără operație – când puntea dentară e alegerea corectă și când nu
-
Lifeacum 2 zileCe înseamnă un parfum de nișă și cum alegi parfumuri de nișă originale potrivite stilului tău
-
Lifeacum 2 zileCe înseamnă tehnologiile Omni-Heat și Omni-Tech





