Actualitate
Mașina pe care și-o doreau tinerii din România. „Hibrid între cocoșul galic și cățeaua oltenească“ VIDEO
De la proiectare și până la
scoaterea primei mașini pe poarta fabricii au trecut aproape 15 ani,
fiind produsă timp de 13 ani. Era, în schimb, mașina fabricată în
România care folosea tehnologie de vârf.
Oltcit-ul, mașina râvnită odinioară și iubită și astăzi FOTO: arhiva
Automobilul Oltcit, o co-producție
româno-franceză, a fost, spun fanii mărcii, cel mai modern
fabricat în România, în vremea în care românii produceau de
asemenea Dacia și Aro. Ceva mai ieftină decât Dacia, cu design
sport și cu șansa de a o avea ceva mai repede decât mașina
produsă la Pitești, Oltcit-ul a devenit rapid visul tinerilor.
Bazele viitoarei uzine de automobile
de la Craiova, inaugurată în 1979, au fost puse cu mai bine de 10
ani înaintea acestei date. Când președintele Franței, generalul Charlles de Gaulle, a vizitat, în 1968, Craiova, i s-a prezentat, a
relatat prim-vicepreședintele Consiliului Popular al județului Dolj de atunci
(fost primar al Băniei, ministru
de Finanțe, ambasador
plenipotențiar al României în Franța), Petre Gigea, schița
fabricii.
Prima vânzare a unui autoturism Oltcit
s-a realizat de-abia în 1982, după omologare. Ulterior a ajuns să fie vândută și în afară. Ultimele autoturisme
produse din colaborarea româno-franceză au ieșit pe poarta
fabricii în 1995, iar norocoșii care le mai posedă se mândresc cu
ele peste tot prin țară pe unde se organizează evenimente ale
Oltcit Fan Club Romania. Anul trecut, zeci de fani s-au adunat la
Craiova, marcând cu fast cei 40 ani de la primul autoturism care a
ieșit cu acte în regulă pe poarta fabricii.
Tehnoogia de vârf a învins industria
românească
Specialiștii care au lucrat, fie de la
început, fie s-au alăturat pe parcurs, la producerea automobilului
râvnit în ultimele două decenii ale secolului trecut în special
de tinerii din România și-au amintit de provocările, greutățile
și satisfacțiile din anii de glorie ai Oltcit. Inginerul Raull Lămboiu este unul dintre absolvenții de facultate cu șansa unui
început de carieră memorabil. Conform dollo.ro, specialistul a lucrat încă din anul 1980 în uzinele de la Craiova.
„Am fost prima serie de ingineri de
automobile care am început activitatea direct în uzină.
Într-adevăr, Oltcit-ul a fost neînțeles de români. Pentru vremea
respectivă a fost una dintre cele mai moderne mașini ale anilor
’80. Soluțiile tehnice de la Oltcit au
fost adoptate destul de repede de industria românească de
automobile – partea electronică în special – mă refer la Dacia
și Câmpulung.
Șocul pe care l-a făcut Citroënul
intrând la Craiova a fost că a introdus această tehnologie nouă.
Eu am avut această șansă, ca absolvent, să încep într-o uzină
de vârf a tehnologiei europene de atunci. Îmi aduc aminte că prin
’85 am citit într-un Paris Match că uzina
de la Craiova era a 5-a din Europa din punct de vedere tehnologizare.
Gândiți-vă că și pe vremea aia se fabrica Mercedes, BMW,
Volkswagen. Motivul pentru care nu a rezistat a fost că această
tehnologie de vârf, care a intrat în România în anii 80, a fost
mult prea puternică pentru ce putea oferi industria românească a
acelor ani”, a mărturisit, conform aceleiași surse, ing. Lămboiu
în fața posesorilor de Oltcit adunați la Craiova.
În primii ani, uzina din Craiova doar
asambla kit-urile aduse din Franța. Ulterior, conducătorii țării
și-au dorit să producă totul în România, iar lucrurile au
început, astfel, să se deterioreze, iar asta în ciuda faptului că,
pentru a se asigura că nu vor fi sincope în activitatea fabricii,
aceasta a fost condusă o vreme chiar de ministrul Economiei.
„Îmi aduc aminte că în ’84-’85,
când am avut niște comenzi mari pentru Țările de jos, am avut
ministrul economiei de atunci pe post de director general în uzină,
și a coordonat tot ce însemna aprovizionare din industria
românească. În mod special tablă de la Galați. Practic toată
industria românească a fost privată de tablă o lună de zile ca
să ne-o dea nouă să fabricăm caroseriile de Oltcit de care aveam
nevoie. După două săptămâni au încercat să-și reia producția
pentru România, dar noi deja terminasem tabla pe care ne-au dat-o și
mai aveam nevoie”, a povestit Lămboiu, citat de dollo.ro.
Deși extrem de bine tehnologizată,
uzina lucra la un moment dat cu produsele fabricate în țară care
nu se ridicau la cerințele industriei auto proiectate de francezi.
Șuruburile, de exemplu, produse la Brașov, și livrate și uzinelor
Dacia și ARO, erau sub standardele cerute de uzina româno-fraceză.
Rechemarea în fabrică, un concept necunoscut la acea vreme în România
Ing. Raull Lămboiu a vorbit, de
exemplu, despre cum se realizau testările, partea fraceză ținând
foarte mult la fiecare dintre etapele programate.
„Francezii dădeau mare atenție la
ce se întâmpla cu mașinile în exploatare. Una dintre probele care
se făceau: la fiecare lot de 100 de mașini, una se încerca la o
probă de 500 de km. După fiecare sută de km se întorcea în uzină
și se verificau diverși parametri, iar la finalul celor 500 de km
efectiv se demonta tot și se studia unde anume și ce a cedat, care
sunt părțile mai slabe sau mai bune.
Același lucru se făcea cu
motoarele. Se preleva la fiecare sută câte un motor căruia i se
făcea un rodaj total. Apoi o probă de 35 de ore de funcționare –
pe banc – unele se întorceau în bandă și ajungeau pe vreo
mașină, de se mirau ce motoare teribile le-au pus pe mașină. Iar
unul la 500 de motoare i se făcea un crash test în care îl forțam
atât de tare încât îl spărgeam. Ne interesa să găsim cea mai
slabă piesă din motor. Și apăreau de la caz la caz, bolțuri,
pistoane”, a povestit inginerul.
Ce s-a întâmplat plecând de la
astfel de constatări era ceva deloc obișnuit pentru România.
Constatându-se, într-o astfel de testare, că un șurub strâns
prea tare se rupea, s-a luat o decizie surprinzătoare.
„Și ce s-a făcut atunci? O măsură
care foarte sigur nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost doar partea
românească: ceea ce se cheamă acum rechemare în fabrică.
Retragerea din piață a mașinilor fabricate între data și data
pentru anumite chestii. De obicei nu se spune în public ce anume a
fost defect. Și noi atunci, pentru că logistica de atunci din
fabrică nu ne-a permis să localizăm exact lotul, de la motorul nr…
am luat la întâmplare. A fost o perioadă de 6-7 luni de zile
urâtă. Am demontat la motoare, volante și șuruburi peste tot, în
toată țara”, și-a amintit Raull Lămboiu.
Producție românească Oltcit din 1983
Fabrica dotată
cu cel mai puternic calculator din sud-estul Europei a
început efectiv să producă automobilele Oltcit după 1983, până
atunci peste 80-85% dintre mașini asamblându-se din kit-uri aduse
din Franța. A urmat etapa în care se primeau subansamble, după
care s-a pornit linia de motoare și se primeau piese produse în
țară.
„Dar industria românească nu a
putut să țină pasul. Relația cu Citroën a fost acel procent 64%
noi și 36% ei. În schimbul acelui 64% noi ne angajam să facem un
grup de, nu mai rețin exact, minim 40 de unități din țară care
să producă piese pentru Oltcit. Iar restul, francezii se obligau să
aducă componentele pe care nu le puteam face noi și să ne asigure
vânzarea.
Planurile inițiale erau ca într-o
primă etapă să producem 130.000 de mașini și după aia să
ajungem la 300.000 de mașini pe an. Noi nu cred că am produs mai
mult de 60.000 de mașini și asta când am avut ministrul
industriilor pe post de director și a coordonat totul”, a mai spus
Raull Lămboiu.
Când specialiștii din uzina Oltcit au
spus de ce au nevoie, șefii fabricilor din țară s-au luat cu
mâinile de cap, conștienți că nu pot livra. Cum, însă, în
acele vremuri nu exista „Nu se poate!”, s-a mers înainte.
O fabrică de aproape un miliard dolari
Odată cu uzina de la Craiova, a
dezvăluit, la rândul său, ing. Ștefan Voncu, s-a dezvoltat și
conceptul de „industrie dezvoltată pe orizontală”, în timp
anumite fabrici ajungând să se tehnologizeze și să producă
special pentru Oltcit, ulterior vânzând produse și celorlalte
uzine autohtone care produceau autoturisme.
„Familiile de mașini Oltcit s-au
bazat, din punct de vedere al industriei orizontale – atunci s-a
inventat această denumire de industrie orizontală la noi – pe
rețeaua existentă în România pentru Dacie – lansată și
educată de Renault – și s-au mai investit special pentru
furnizori Oltcit, care au devenit și furnizori pentru Dacia și Aro,
și era normal să fie așa – 265 de milioane de franci francezi.
La acea vreme nu funcționa Euro.
A mai existat și un așa numit plan
previzionar de naționalizare. Care spunea așa: plecăm de la o
definiție a furnizorilor pe care o avem acum, pentru Citroën.
Prezentăm furnizorii deja cunoscuți românești și în funcție de
omologarea acestora, în timp scade importul de piese din Franța și
crește producția din industria orizontală. Logic, nu?”, a
relatat ing. Voncu, conform www.dollo.ro.
În 1984 fabrica a început efectiv
fabricația pe bandă continuă. Ca să se ajungă în acest punct,
totul a costat, a mai spus ing. Ștefan Voncu, 983 milioane de
dolari.
Ultimele autoturisme Oltcit au fost produse în 1995, fabrica fiind preluată de Daewoo, iar mai târziu de Ford.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 20 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”