Vel Pitar România, unul dintre liderii pieței românești de produse de panificație, a iniţiat retragerea de pe piaţă a unor loturi de pâine, după depistarea unui corp străin într-un caz izolat, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Produsele vizate pot fi identificate după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

„Ca măsură de precauţie, Vel Pitar România recheamă voluntar o cantitate limitată de pâine Domnească Albă de 1 kg şi Deplina Extra albă 600g. În urma confirmării unui caz izolat de prezenţă a unui corp străin (fragment de material plastic, de culoare albă), din precauţie şi responsabilitate, compania a decis retragerea şi rechemarea produselor din loturile menţionate mai jos, indiferent de cifra care urmează după litera C, numărul de lot, pentru a elimina sau reduce orice risc potenţial asociat”, se arată în anunţul companiei postat vineri seara pe site-ul ANSVSA.

Este vorba de următoarele produse: Pâine Domnească Albă 1 kg – loturile cu termen de expirare: 06.03.26C, 07.03.26C, 11.03.26C, 16.03.26C, 17.03.26C; Deplina Extra albă 600 g – lot cu termen de expirare: 05.03.26C.

Persoanele care deţin produsele cu loturile menţionate sunt sfătuite să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele de unde le-au achiziţionat până la data de 17 martie 2026. Contravaloarea produselor va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

ANSVSA anunță că monitorizează îndeaproape această acţiune şi colaborează cu operatorul economic Vel Pitar România pentru retragerea completă a produselor vizate de pe piaţă.

Europa a rămas în urmă în adoptarea unor noi metode de plată, dincolo de formele de bani pe care le cunoaștem deja – numerar, plăți cu cardul (bani prin cont bancar) sau criptomonede. Se așteaptă o adoptare la scară largă a monedelor digitale și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare, arată specialiștii în fintech de la Money Motion.

Monedele digitale sunt bani creați și utilizați direct în formă electronică, fără a se baza neapărat pe infrastructura bancară tradițională. Nu sunt pur și simplu „bani pe telefon”, ci reprezintă o nouă infrastructură financiară care permite transferuri directe, programabile și continue de valoare.

Atât monedele digitale, cât și banii din conturile bancare sunt vizibili prin aplicații mobile sau interfețe digitale, însă funcționează diferit. Banii dintr-un cont bancar reprezintă o intrare în sistemul băncii, transferurile implicând de obicei intermediari și nu întotdeauna se decontează instantaneu. Monedele digitale, însă, sunt active digitale native care pot fi transferate direct între utilizatori, adesea aproape instantaneu și uneori fără intermediari, funcționând 24/7 și permițând plăți automate sau programabile.

În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Cele mai avansate țări în adoptarea monedelor digitale sunt Bahamas (SUA), Nigeria și Jamaica, în timp ce China și India sunt lideri la nivel global prin proiecte pilot.

Europa nu a lansat încă o monedă digitală, iar euro digital este încă în curs de dezvoltare, cu o posibilă lansare spre sfârșitul deceniului. În schimb, criptomonedele și stablecoin-urile emise privat sunt utilizate în principal pentru investiții și transferuri. România urmează un model similar, în care monedele digitale sunt utilizate la scară mică, în principal în scopuri de investiții și plăți de la utilizator la utilizator.

Activele digitale ca o completare, nu o amenințare

Din perspectiva unei rețele globale de plăți, noile forme de monede digitale nu înseamnă prăbușirea sistemului existent, ci extinderea acestuia.

„Tehnologiile din spatele noilor forme de monede digitale reprezintă o nouă oportunitate pentru plăți și pentru rețeaua noastră. Lucrăm cu parteneri în acest domeniu de ani de zile și există deja o gamă de programe Mastercard pe piață care permit utilizatorilor să cumpere și să utilizeze active digitale”, spune Hendrik Bourgeois, Senior Vice President Public Policy and Government Affairs, Mastercard Europe.

El subliniază că Mastercard consideră dezvoltarea monedelor digitale ca pe o evoluție naturală a ecosistemului. Activele digitale, adaugă el, nu reprezintă concurență, ci un nivel suplimentar.

„Considerăm activele digitale ca o completare a ecosistemului de plăți și ca o altă monedă pe care o susținem în cadrul rețelei noastre. În cele din urmă, este vorba despre a permite oamenilor să plătească în modul care li se potrivește cel mai bine – prin extinderea ecosistemului de plăți prin interoperabilitate, servicii relevante, acoperire globală și încredere”, a adăugat expertul.

Europa întârzie, dar nu poate rămâne pe tușă

Deși plățile s-au digitalizat rapid, majoritatea tranzacțiilor rămân ancorate în infrastructura bancară tradițională. Cu toate acestea, Europa se află acum într-un punct de cotitură.

În timp ce sectorul privat și alte regiuni avansează rapid cu ajutorul criptomonedelor stabile și al infrastructurilor bazate pe blockchain, Uniunea Europeană încearcă să elimine decalajul prin inițiative precum moneda euro digitală și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare. Miza depășește tehnologia, atingând suveranitatea monetară, securitatea și competitivitatea economică.

Nikola Škorić, cofondator al Electrocoin și Money Motion, avertizează că sectorul privat are deja un avânt semnificativ.

„Europa este destul de întârziată în comparație cu principalii emitenți privați de stablecoin-uri, deoarece stablecoin-urile americane USDC și USDT au procesat împreună tranzacții în valoare de peste 30 de trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă un trafic global enorm care depășește cu mult majoritatea inițiativelor europene nominale.

Dacă privim faptele concrete, Europa se îndreaptă către o lume în care banii devin o infrastructură digitală, nu un produs. Euro digital ar trebui să aducă o garanție de stat și stabilitate mediului online. În același timp, tokenizarea activelor reale va arăta cât de repede și eficient se poate mișca valoarea atunci când este înregistrată pe blockchain”, explică Nikola Škorić.

Acest lucru nu va „ucide” criptomonedele. Mai degrabă, va separa speculațiile de utilizarea reală și va obliga proiectele să arate la ce sunt ele cu adevărat utile. Atunci când instituțiile adoptă aceeași tehnologie, efectul de rețea devine uriaș, iar ceea ce ieri era o alternativă devine standard mâine.

Evaluarea sa pentru sfârșitul deceniului este pragmatică: „Până în 2030, cetățenii vor plăti și trimite probabil bani printr-o combinație de euro digital și monede stabile reglementate. Bitcoin și activele similare vor rămâne importante, dar mai mult ca o rezervă globală și neutră de valoare decât ca un mijloc de «cafeaua de cartier». Adevărata schimbare este că blockchain-ul va deveni invizibil. Îl vom folosi fără să ne gândim la el. Și când tehnologia devine plictisitoare, acesta este de obicei un semn că a câștigat”.

Tokenizarea ca o reproiectare a „căii navigabile” financiare

Dacă euro digital reprezintă stratul public de monedă, tokenizarea reprezintă o nouă modalitate de circulație a activelor.

„Dacă euro digital devine noua infrastructură publică de decontare, iar activele tokenizate intră în principalele fluxuri financiare, atunci nu doar digitalizăm activele, ci reproiectăm «calea navigabilă» a pieței financiare”, adaugă Robert Markuš, directorul Smartis.

El subliniază că aceasta este o transformare mai profundă. Conform interpretării sale, trei niveluri de infrastructură vor decide dacă economia tokenizată se poate dezvolta în siguranță și stabil din punct de vedere operațional: o infrastructură interoperabilă de decontare în timp real, o arhitectură de conformitate și încredere bazată pe identitate și securitate criptografică și reziliență operațională încorporate în design.

Băncile nu vor putea alege între vechi și nou, avertizează el, ci vor trebui să construiască arhitecturi hibride în care să coexiste depozitele tokenizate, moneda digitală a băncilor centrale, platformele DLT, sistemele RTGS, SEPA și schemele de plată cu carduri.

Markuš subliniază în continuare că, în economia tokenizată, identitatea devine la fel de importantă ca lichiditatea. Identitatea digitală puternică, orchestrarea proceselor KYC/KYB, supravegherea AML adaptată fluxurilor tokenizate și conformitatea programabilă nu mai sunt funcționalități suplimentare, ci fundamentul sistemului.