Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Cum folosesc ucrainenii o consolă pentru jocuri pe câmpul de luptă FOTO VIDEO

Publicat

pe

Cum folosesc ucrainenii o consolă pentru jocuri pe câmpul de luptă FOTO VIDEO

Soldații ucraineni au fost filmați mânuind un dispozitiv neobișnuit pe câmpul de luptă: o consolă de jocuri video, relatează Insider.

Ucrainenii folosesc console pentru jocuri pe câmpul de luptă FOTO TWITTER/ Sergey Mohov

Portalul ucrainean TPO Media a publicat imagini în care soldați ucraineni operează o turelă de mitralieră folosind ceea ce pare a fi o Steam Deck – o consolă portabilă pentru jocuri video pe care compania Valve a lansat-o anul trecut.

Consola și-a găsit o utilitate împreună platforma „Sabre”, a relatat TPO Media. Sabre a fost creată în urma unei acțiuni de strângere de fonduri lansată în 2014, când Rusia a invadat Crimeea, potrivit Vice. Este o turelă de mitralieră comandată de la distanță care poate fi controlată de la 500 de metri.

Consola Steam Deck FOTO Twitter

„Acest modul este conceput pentru a distruge personalul inamic și vehiculele blindate ușoare”, scrie site-ul dedicat strângerii de fonduri. „Spre deosebire de platforma standard, modulul Sabre protejează complet soldatul de focul inamicului, întrucât acesta rămâne într-o mașină blindată sau coordonează platforma de la distanță”.

Și alte armate utilizează hardware pentru jocuri video.

USS Colorado, un submarin de 377 de metri lungime a fost primul care a utilizat consolele Xbox 360

Un comandant al US Navy a declarat la momentul respectiv că aceste console sunt economice și au avut avantajul că tinerii marinari știau deja cum să le mânuiască.

În martie, Task and Purpose a relatat că cel puțin două sisteme de arme importante în care armata americană investește utilizează console de tip Xbox.

Forțele armate ale Israelului au apelat, de asemenea, la console Xbox și inteligență artificială antrenată pe jocul video „StarCraft II” pentru vehiculele sale de luptă, a relatat The Washington Post în 2020.

Comentarii Facebook

Actualitate

RCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident

Publicat

pe

RCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident

Un cunoscut m-a sunat acum câțiva ani, cam la o oră după ce fusese lovit pe o trecere de pietoni, undeva pe Bulevardul Eroilor. Vorbea ciudat de calm, așa cum vorbesc oamenii când încă nu au procesat ce li s-a întâmplat. Avea glezna umflată, telefonul crăpat și geaca ruptă în cot. Prima lui întrebare nu a fost despre durere, ci despre bani: „băi, cine plătește toată povestea asta, eu?”

Răspunsul scurt este că nu. Plătește asigurarea RCA a șoferului care l-a lovit. Răspunsul lung, cel care contează de fapt, ocupă restul articolului, pentru că între „legea spune că ai dreptul” și „ai primit banii în cont” se întâmplă o grămadă de lucruri pe care aproape nimeni nu le știe dinainte.

Ce asigură, de fapt, o poliță RCA

Aici pornește confuzia cea mai frecventă. Mulți șoferi cred că RCA-ul e un fel de protecție pentru propria mașină. Nu este. RCA înseamnă răspundere civilă auto, adică exact opusul: acoperă prejudiciile pe care șoferul le produce altora. Mașina proprie intră la CASCO, care e cu totul altă discuție.

Prin urmare, pietonul lovit de o mașină se află fix în categoria pe care polița o protejează. Este terț păgubit, în limbajul din Legea 132/2017, actul normativ care reglementează RCA-ul în România. Nu are nevoie de nicio asigurare proprie, nu trebuie să aibă permis, nu trebuie să dețină vreun vehicul. E suficient să fi fost vătămat de un vehicul asigurat.

Un detaliu care surprinde multă lume: legea nu condiționează despăgubirea de locul accidentului. Contează dacă a fost implicat un vehicul, nu dacă se întâmpla pe drum public. Un pieton acroșat în parcarea unui supermarket, în curtea unei firme sau pe o alee dintr-un cartier are aceleași drepturi ca unul lovit pe stradă. La fel, nu contează dacă mașina era în mers sau staționa și cineva a deschis brusc portiera în trotuar.

De ce pietonul este cel mai protejat participant la trafic

Într-o coliziune între două mașini, fiecare parte are ceva: tablă în jurul ei, airbaguri, eventual CASCO, un asigurător propriu la care poate merge prin decontare directă. Pietonul nu are nimic din toate astea. Legea compensează dezechilibrul, iar practica instanțelor merge, de regulă, în aceeași direcție.

Mai mult, Legea 132/2017 prevede despăgubiri și atunci când vehiculul care a produs accidentul e identificat și asigurat, dar autorul propriu-zis a rămas necunoscut. Adică mașina se știe, șoferul de la volan nu. Pentru pieton, asta înseamnă că dosarul merge înainte chiar dacă ancheta penală se blochează în privința persoanei.

Ce anume se plătește dintr-un dosar cu pieton

Merită separate lucrurile, pentru că se amestecă mereu în capul oamenilor.

Bunurile stricate în impact

Hainele rupte, telefonul spart, ochelarii, ceasul, casca de bicicletă, bicicleta pe care o împingea la mână, sacoșa cu cumpărături care s-a împrăștiat pe asfalt. Toate intră la prejudiciu material și se plătesc pe bază de dovezi. Bonuri, facturi, fotografii făcute la fața locului, chiar și un extras de card cu achiziția telefonului de acum doi ani.

Sfatul practic pe care îl dau de fiecare dată e să fotografiezi totul înainte să arunci ceva. Geaca ruptă nu se aruncă. Telefonul crăpat nu se dă la reciclat. Fotografiile făcute în seara accidentului valorează mai mult decât zece pagini de explicații trimise peste trei luni.

Vătămarea corporală și tot ce vine după ea

Aici stă miezul dosarului. Se acoperă costul tratamentului, transportul cu ambulanța sau la controale, medicamentele, recuperarea medicală, ședințele de kinetoterapie, protezele, ortezele, cârjele. Se acoperă și veniturile pierdute cât timp omul a stat acasă, pe concediu medical sau fără să poată munci deloc.

Dacă persoana are nevoie de îngrijire la domiciliu, costul acelei îngrijiri intră în calcul. Dacă locuința trebuie adaptată după o invaliditate serioasă, rampa de acces și baia modificată sunt parte din prejudiciu. Nimic din toate astea nu se acordă automat, atenție. Se acordă dacă sunt cerute și documentate.

O paranteză utilă: cheltuielile de spitalizare suportate din fondul de sănătate pot fi recuperate ulterior direct de la asigurător. Faptul că ai fost tratat pe card de sănătate nu îți scade cu nimic despăgubirea proprie.

Suferința, care se numește oficial daună morală

Durerea, luni întregi de imobilizare, teama de a mai traversa strada, cicatricea de pe frunte, faptul că nu mai poți face sportul pe care îl făceai. Legea recunoaște toate astea sub numele de prejudiciu fără caracter patrimonial. În trecut se apreciau după ochi, de la instanță la instanță, cu diferențe uriașe între dosare aproape identice. Din 2022 lucrurile s-au schimbat destul de mult, iar despre asta merită vorbit separat.

Cât poate plăti asigurătorul, la limită

Multă lume își imaginează că polița RCA are un plafon mic, de câteva zeci de mii de lei. Nu e deloc așa.

Legea 181/2025, publicată în noiembrie 2025, a rescris limitele minime de răspundere și le-a exprimat direct în lei, ca să nu mai depindă de cursul valutar din ziua accidentului. Pentru prejudicii materiale produse într-un singur accident, indiferent câți păgubiți sunt, limita este de 6.434.740 lei. Pentru vătămări corporale, decese și daune morale, tot pe un singur accident, limita urcă la 31.926.210 lei.

Cifrele sună spectaculos și, sincer, în practică nu se ating aproape niciodată. Rolul lor e altul: să existe un plafon generos, astfel încât până și un accident grav, cu mai multe victime, să încapă înăuntru. Un pieton cu fractură de bazin și șase luni de recuperare nu se apropie de acele sume, dar are certitudinea că nu se lovește de un tavan artificial.

Un lucru important de reținut, pentru că se înțelege greșit constant. Limita este pe accident, nu pe persoană. Dacă o mașină intră într-un grup de trei oameni la o stație de autobuz, cei 31,9 milioane de lei se împart între toți cei prejudiciați, nu se multiplică.

Cum se transformă suferința în bani, prin punctajul traumatologic

Sistemul actual de calcul e, după părerea mea, cea mai bună schimbare din ultimii ani în domeniul ăsta, chiar dacă are și el hibele lui.

Prin Ordinul comun al ASF și al Ministerului Sănătății nr. 1/2.293/2022, publicat în septembrie 2022, s-a aprobat un barem elaborat de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”. Fiecare leziune primește un număr de puncte traumatice, în funcție de gravitate, de complicații și de urmări permanente. Un medic expert evaluator întocmește un raport, cunoscut în piață drept REMA, iar totalul punctelor devine baza despăgubirii.

Valoarea unui punct este stabilită de lege ca dublul salariului minim brut pe țară garantat în plată la data producerii accidentului. În 2025, cu salariul minim de 4.050 lei, punctul valora 8.100 lei. După majorarea salariului minim din 2026, valoarea punctului a trecut de 8.600 lei. Data accidentului e cea care contează, nu data la care depui cererea, așa că un accident din 2023 se calculează la valoarea de atunci.

Ca să fie clar cum arată asta în practică, o contuzie ușoară evaluată la trei puncte înseamnă în jur de 25.000 lei. O fractură serioasă cu complicații poate urca la câteva zeci de puncte. Baremul prevede un maxim de 200 de puncte, rezervat situațiilor extreme, cum ar fi starea vegetativă persistentă.

Ce s-a schimbat față de vechea logică a zilelor de îngrijiri medicale

Înainte, totul se învârtea în jurul numărului de zile de îngrijiri medicale trecut în certificatul medico-legal. Douăzeci de zile însemna o sumă, patruzeci de zile alta, iar interpretarea rămânea la latitudinea fiecărui asigurător și a fiecărui judecător.

Zilele de îngrijiri medicale nu au dispărut, dar rolul lor s-a mutat. Ele contează în latura penală a dosarului, pentru încadrarea faptei șoferului. Pentru despăgubirea civilă, punctajul traumatologic e instrumentul care ar trebui folosit. Spun „ar trebui” fiindcă unii asigurători încă încearcă să susțină că baremul se aplică doar în faza amiabilă, nu și în instanță. Practica judiciară recentă merge împotriva acestei interpretări, iar rapoartele întocmite conform ordinului din 2022 sunt folosite ca probă în procese.

Ce se cere separat, peste punctaj

Punctajul acoperă suferința. Nu acoperă chitanțele. Veniturile pierdute, costul medicamentelor, transportul la controale, plata unui însoțitor, toate se cer distinct și se dovedesc distinct. Un dosar bine construit are două picioare, nu unul.

Când pietonul are și el partea lui de vină

Ajungem la partea neplăcută, cea care naște cele mai multe discuții.

Despăgubirea nu se acordă unei persoane vinovate în totalitate de producerea accidentului. Dacă cineva sare în fața mașinii de după un autobuz, într-un loc unde vizibilitatea era zero și viteza mașinii era regulamentară, asigurătorul poate respinge motivat cererea. Se întâmplă rar, dar se întâmplă.

Mult mai des apare culpa comună. Pietonul a traversat prin loc nepermis, dar șoferul rula cu 70 într-o zonă de 50. Pietonul se uita în telefon, dar mașina a intrat pe roșu. În astfel de cazuri, despăgubirea se reduce proporțional cu partea de vină reținută. Dacă vina pietonului e apreciată la 30%, primește 70% din suma calculată.

Aici e locul unde oamenii pierd cei mai mulți bani, din pur necunoaștere. Vine o hârtie de la asigurător în care scrie sec că traversarea a fost neregulamentară și că dosarul se închide. Mulți acceptă și pleacă acasă. Numai că procentul de culpă nu îl stabilește asigurătorul cu pixul lui. Se stabilește pe baza cercetării poliției, a expertizei tehnice, uneori a înregistrărilor video, și poate fi contestat.

Am văzut situații în care un pieton care traversase neregulamentar a primit până la urmă o despăgubire consistentă, pentru că expertiza a arătat că șoferul ar fi putut evita impactul dacă ar fi respectat viteza legală. Și situația inversă, cu un dosar pierdut fiindcă nimeni nu a cerut la timp filmările de la camerele din intersecție, care s-au șters după treizeci de zile.

Noaptea, în afara localității, discuția devine și mai delicată. Codul rutier cere pietonilor elemente reflectorizante, iar lipsa lor se reține frecvent ca vină parțială. Nu anulează dreptul la despăgubire, dar îl subțiază.

Dacă șoferul fuge de la locul accidentului sau nu are asigurare

Sunt cazuri în care nu ai la cine să te duci cu cererea, pentru că nu e nicio poliță în spate. Legea a prevăzut și asta.

Fondul destinat victimelor accidentelor produse de vehicule neasigurate sau neidentificate, administrat prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, preia aceste cazuri. Regula are o nuanță pe care puțină lume o cunoaște. Dacă vehiculul e identificat, dar proprietarul nu avea RCA, fondul plătește atât prejudiciul material, cât și pe cel corporal. Dacă vehiculul a rămas neidentificat, adică șoferul a lovit și a fugit fără ca cineva să rețină numărul, fondul acoperă doar vătămările corporale și decesul, nu și bunurile distruse.

Procedura seamănă cu cea obișnuită, doar că formularul se depune la BAAR, iar termenul de răspuns e mai lung, de până la 90 de zile. Documentul care atestă că vehiculul era neasigurat sau a rămas neidentificat vine de la poliție ori de la parchet, deci sesizarea autorităților nu e opțională în astfel de dosare.

Mai există un scenariu care a lovit dur în România, cel al asigurătorului intrat în faliment. După prăbușirea City Insurance și apoi a Euroins, mii de păgubiți s-au trezit că Fondul de Garantare a Asiguraților plătea maximum 500.000 lei per dosar, ceea ce lăsa descoperite exact cazurile grave. Plafonul a fost eliminat printr-o lege intrată în vigoare în decembrie 2025, iar despăgubirile se raportează acum la limitele poliței. Schimbarea se aplică falimentelor viitoare, nu retroactiv.

Procedura, în ordinea în care se întâmplă lucrurile

Primul pas e apelul la 112, chiar dacă rănile par minore. Fără o constatare a poliției, dosarul pornește cu un handicap greu de recuperat. Am întâlnit oameni care au acceptat pe loc o sută de lei de la șofer, pentru „că nu e nimic grav”, iar peste o săptămână au aflat că au fisură de coastă. Din acel moment, dovada că accidentul s-a produs așa cum spun ei rămâne aproape imposibilă.

Urmează prezentarea la spital sau la camera de gardă, chiar și atunci când te ține adrenalina și crezi că ești bine. Documentele medicale emise în primele ore cântăresc enorm mai târziu.

Certificatul medico-legal se obține de la institutul de medicină legală și e piesa care leagă leziunile de accident. Fără el, orice discuție despre punctaj rămâne teoretică.

Cererea de despăgubire se depune la asigurătorul RCA al șoferului vinovat, însoțită de actele de identitate, procesul verbal sau adeverința de la poliție, documentele medicale, bonurile, adeverința de venit dacă ceri și pierderea salarială. Din acel moment pornește un termen de 30 de zile în care asigurătorul e obligat fie să facă o ofertă justificată în scris, fie să comunice motivat de ce respinge pretențiile.

Dacă tace, legea îl obligă la plată. Dacă întârzie sau diminuează nejustificat suma, datorează penalități de 0,2% pe zi de întârziere. Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit printr-o decizie din 2023 că penalitățile curg de la expirarea celor 30 de zile, nu de mai târziu, ceea ce a pus capăt unei practici neunitare care dura de ani buni.

După acceptarea ofertei, plata se face în zece zile lucrătoare.

Termenul general de prescripție pentru a cere despăgubiri este de trei ani de la data la care ai cunoscut paguba și pe cel răspunzător. Trei ani par mult. Nu sunt, mai ales dacă recuperarea medicală se întinde și amâni tot mereu depunerea dosarului.

Documentele care fac diferența între o ofertă mică și una corectă

Cel mai bun dosar pe care l-am văzut avea în el lucruri banale. Fotografii de la fața locului, făcute cu telefonul de o trecătoare. Numele și numărul de telefon al unui martor, notate pe un bon de la benzinărie. Toate biletele de externare, în ordine cronologică. Bonurile de la farmacie strânse într-un plic. O adeverință de la angajator cu diferența dintre salariul obișnuit și indemnizația de concediu medical.

Nimic complicat, doar disciplină. Iar diferența dintre un astfel de dosar și unul construit din memorie, la șase luni distanță, se măsoară în zeci de mii de lei.

Greșeli care costă bani

Semnătura pe o tranzacție finală înainte de terminarea tratamentului e cea mai scumpă dintre ele. O ofertă venită repede, la două săptămâni după accident, sună tentant. Problema e că prin acel document, de regulă, renunți la orice pretenție viitoare. Dacă peste patru luni descoperi că genunchiul nu se mai îndoaie complet, nu mai ai la cine să te întorci.

Refuzul internării, din grabă sau din teamă de spital, slăbește dosarul. La fel și renunțarea la certificatul medico-legal, pe motiv că „am deja bilet de externare”.

Apoi sunt firmele care abordează victimele chiar în spital și oferă preluarea dosarului contra unui comision din despăgubire. Unele fac o treabă bună. Altele iau procente care ajung la o treime din sumă pentru muncă pe care persoana ar fi putut-o face singură sau cu un avocat plătit cu onorariu fix. Merită citit contractul până la capăt, inclusiv scrisul mic.

Ce se întâmplă cu șoferul care a lovit pietonul

Despăgubirea civilă și răspunderea penală merg pe drumuri paralele. Faptul că asigurătorul plătește nu îl scutește pe șofer de dosarul penal, dacă vătămarea a depășit pragul prevăzut de lege. Și invers, o soluție de clasare în penal nu înseamnă automat că nu se datorează despăgubiri.

Asigurătorul plătește către pieton, apoi are dreptul de regres împotriva șoferului în situații limitativ prevăzute: conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor, lipsa permisului valabil, părăsirea locului accidentului, producerea intenționată a pagubei. Practic, în aceste cazuri, victima își primește banii, iar șoferul rămâne dator asigurătorului.

Pe partea de costuri, un accident cu vătămare corporală urcă serios clasa de bonus-malus, iar prima de anul următor se resimte în buzunar. E și motivul pentru care recomand mereu compararea ofertelor la reînnoire, în loc de prelungirea automată la același asigurător. Un calculator asigurare RCA arată în câteva minute cât de mari sunt diferențele dintre companii pentru exact aceleași date, iar surprizele sunt uneori de câteva sute de lei.

Trotinete electrice, biciclete electrice și tramvaie

Peisajul s-a schimbat în noiembrie 2025, când a intrat în vigoare Legea 181/2025. Definiția vehiculului a fost lărgită, iar obligația de asigurare s-a extins la mijloacele de transport terestre autopropulsate care depășesc 25 km/h viteză constructivă sau 25 kg masă, chiar dacă nu se înmatriculează.

Pentru pietoni, schimbarea contează enorm. Până acum, cineva lovit pe trotuar de o trotinetă electrică rămânea cu o acțiune civilă împotriva unei persoane fizice, care de multe ori nu avea de unde plăti. De acum ar trebui să existe o poliță în spate. Motivul din spatele legii e cât se poate de concret: în 2025 au fost raportate peste 1.600 de incidente cu trotinete electrice, dintre care șapte mortale.

Tramvaiele au fost dintotdeauna incluse în sfera RCA, deși mulți nu știu. Un pieton acroșat de un tramvai se adresează asigurătorului operatorului de transport, după aceeași logică.

Întrebări pe care le primesc cel mai des despre pietoni și RCA

Contează dacă am traversat prin loc nepermis?

Contează, dar nu în felul în care crede lumea. Traversarea neregulamentară atrage o parte de culpă, care reduce proporțional despăgubirea. Nu o anulează, decât dacă vina ta e reținută în totalitate. Șoferul are obligația de a adapta viteza și de a evita impactul, iar expertiza tehnică analizează exact dacă putea sau nu.

Pot cere despăgubiri dacă șoferul a fugit și nu i-am reținut numărul?

Da, dar limitat. Pentru vătămări corporale și deces, te adresezi fondului administrat de BAAR. Pentru bunurile distruse în impact, în cazul vehiculului neidentificat, despăgubirea nu se acordă. Sesizarea poliției este obligatorie, altfel dosarul nu poate fi deschis.

Cât durează până primesc banii?

Asigurătorul are 30 de zile de la depunerea cererii complete ca să răspundă, iar plata se face în zece zile lucrătoare de la acceptarea ofertei. În realitate, dosarele cu vătămări corporale durează mai mult, pentru că nu se poate calcula punctajul înainte de stabilizarea stării medicale. Un dosar simplu se închide în două luni, unul complicat poate trece de un an.

Dacă am fost lovit în timp ce mergeam pe bicicletă, mai sunt pieton?

Nu, ești conducător de vehicul, dar situația juridică rămâne foarte asemănătoare. Ești tot terț păgubit față de polița RCA a mașinii vinovate și primești despăgubiri pentru vătămări, pentru bicicleta distrusă și pentru echipament. Diferența apare la analiza culpei, fiindcă ție ți se cer obligațiile din Codul rutier ale unui participant la trafic pe vehicul.

Copilul meu a fost lovit pe trecere. Cine depune cererea?

Cererea o depune reprezentantul legal, adică părintele sau tutorele. Despăgubirea aparține copilului, iar pentru minori practica reține de regulă daune morale mai consistente, ținând cont de impactul asupra dezvoltării și de durata consecințelor. În unele situații, dispunerea de sumele mari cuvenite minorului necesită încuviințarea instanței de tutelă.

Asigurătorul mi-a oferit o sumă mult sub așteptări. Ce fac?

Nu semnezi. Ceri în scris modul de calcul, verifici dacă a fost folosit punctajul traumatologic și dacă au fost incluse toate capetele de cerere, apoi formulezi o contestație argumentată. Dacă tot nu se mișcă, ai la dispoziție petiția la Autoritatea de Supraveghere Financiară și acțiunea în instanță, unde poți cere și penalitățile de 0,2% pe zi. Un raport REMA independent, întocmit de un medic expert evaluator, schimbă de multe ori tonul discuției.

Se aplică decontarea directă și în cazul pietonilor?

Nu. Decontarea directă funcționează între asigurătorii a două vehicule implicate în coliziune și presupune ca fiecare parte să aibă poliță. Pietonul se adresează întotdeauna asigurătorului RCA al vehiculului vinovat.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Senatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul

Publicat

pe

Senatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul

Senatorul USR Irineu Darău este invitatul ediției de marți, 28 iulie, a emisiunii „Interviurile Adevărul”, moderată de jurnalista Irina Petraru. Începând cu ora 13:00, cei doi vor discuta despre cele mai importante teme aflate pe agenda politică: formarea noului Guvern, reformele asumate prin PNRR și legea salarizării.

Senatorul USR Irineu Darău. FOTO: Facebook

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Senatorul USR Irineu Darău participă marți, de la ora 13:00, la o nouă ediție a emisiunii „Interviurile Adevărul”, moderată de jurnalista Irina Petraru.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-28T09:47:04.834Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/interviurile-adevarul/senatorul-usr-irineu-darau-invitat-la-2546173.html”,”pathArray”:[„”,”interviurile-adevarul”,”senatorul-usr-irineu-darau-invitat-la-2546173.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/interviurile-adevarul/senatorul-usr-irineu-darau-invitat-la-2546173.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților

Publicat

pe

Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților

Trei drone doborâte în trei zile au pus România în alertă și au readus în prim-plan amenințările generate de războiul din Ucraina. Ce transmit aceste incidente, cum a reacționat Armata și ce riscuri există în continuare la Marea Neagră explică experții consultați de „Adevărul”.

MApN a publicat imagini din timpul misiunii F-16 de doborâre a celei de-a treia drone

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Federația
Rusă ar putea să încerce, în următoarele luni, să provoace o
confruntare cu NATO, avertizează surse din serviciile britanice de
intelligence. Scopul rușilor ar fi să testeze coeziunea alianței
și reacția noului guvern britanic.

În
același timp, România s-a confruntat în aceste zile cu o situație
alarmantă, iar 3 aeronave fără pilot au fost doborâte în decurs de 3 zile.
Există deja voci care spun că Rusia testează direct reacția
României, iar din acest peisaj nu lipsesc nici evaluări că am fi
deja sub atac rusesc preliminar.

Printre
cei care fără să afirme cu subiect și predicat sugerează acest
scenariu se află și Oana Țoiu, fost ministru al Afacerilor Externe
în guvernul demis luna trecută.

„Acum
știm mai multe și despre interceptarea de vineri: Parchetul General
a confirmat că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip
Shahed, același tip pe care Rusia îl lansează, noapte de noapte,
asupra Ucrainei. Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare,
ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este
consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor
noștri și transparență deplină față de aliații noștri”
, a
punctat Oana Țoiu încă de sâmbătă, înainte ca
România să mai doboare o dronă rusească.

„Adevărul”
încearcă să afle în ce măsură un atac rusesc ar fi iminent și
cum ar trebui înțeleasă situația, în condițiile în care aceste
incidente se înmulțesc, iar pentru acest lucru apelează la opinia
unor cunoscuți experți în politici de securitate și analiști
militari.

Cât
de probabil e un atac

Generalul
în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la
Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii
Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent, el este unul
dintre cei mai apreciați analiști militari. În opinia sa, nu se
pune problema unui atac rusesc asupra României.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Probabilitatea
unui atac, găsesc, este scăzută. Când execuți un atac și ai
ataca ținte de pe teritoriul NATO, România fiind membru în NATO,
nu ai trimite o singură dronă. Acum se operează în roiul de
drone, iar cele mai bune exemple sunt cele din Ucraina și din
războiul din Golf. Dacă vrei să testezi, regula este să testezi
cu o dronă-momeală, Gerbera. Dacă vrei să obții și informații,
trimite o dronă de informații, să zicem, tip Orlan-10. Nu aș
vedea de ce să testezi cu o dronă explozivă, pentru că în
momentul în care NATO îți dovedește că traiectoria dronei nu s-a
îndreptat către o țintă din Ucraina și a fost deviată de la
traiectorie, iar de la bun început traiectoria a fost spre
teritoriul NATO, va trebui să răspunzi de ce ai folosit o dronă
pentru a realiza un asemenea atac. Însă ar fi o dronă care s-ar
bucura de puțin succes, mai ales din momentul în care cel care se
apără, vezi România, vezi NATO, a început să fie mult mai ferm
și să doboare drone. Sigur că avem situația de astăzi (n.r. –
luni, 27 iulie) când o dronă a intrat și a ieșit din spațiul
aerian al României. A fost într-o perioadă de timp scurtă. Putem
presupune că dronele care vin de-a lungul talvegului Dunării uneori
nu intră și în spațiul aerian al României, dar ies
”, spune
generalul.

De
ce ne tranzitează dronele rusești spațiul aerian

El
explică și motivele pentru care unele dintre aeronavele rusești fără pilot tranzitează spațiul aerian românesc înainte de a lovi ținte din
Ucraina.

„Ei
folosesc talvegul Dunării, dar asta în aer, nu pe apă. O fac
pentru a crea probleme apărării antiaeriene ucrainene. Pentru că
și pentru ei acționează același principiu, focul să nu violeze
spațiul aerian al vecinului. Deci ar fi o manevră de inducere în
eroare. Este și acesta un scenariu. Numai că am, să spun,
convingerea că la Centrul Operațional de Conducere Aeriană de la
Torrejón și, de ce nu? și la Centrul Operațional Aerian Român,
respectiv la nivelul Comandamentului Forțelor Întrunite, sunt mai
multe date prin care să ne putem explica apariția acestor drone.
Adică să ne putem explica cele două scenarii: unul, cel legat de
drone în derivă, și cel de-al doilea, drone care urmăreau lovirea
unui obiectiv”,
mai spune el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Evident,
în acest caz întrebarea ar fi care ar fi obiectivul? Rusia ar avea
doar de pierdut dacă ar viza ținte de pe teritoriul României și
ar risca chiar o reacție dură din partea NATO.

„Pentru
că dacă ne uităm la prima dronă, ea are un traseu de la Sulina la
Brăila, s-a spus de Fetești, dar se pare că s-a greșit, e vorba
de Urziceni, înspre zona de sud a Buzăului, undeva la granița
Buzău–Ialomița. Și am specula dacă am spune că drona se
îndrepta spre București. Să lovești o capitală cu o dronă, ce
efect s-ar obține? Ar fi mai mult decât un protest diplomatic, o
expulzare a ambasadorului, dacă s-ar dovedi că tu ai îndreptat o
dronă asupra capitalei unui stat membru NATO, tu fiind Federația
Rusă. În momentul în care însă au testat, și au testat la noi,
dronele au ajuns pe o adâncime mai mare. Știm că avem situația în
care o dronă a ajuns chiar în spațiul aerian aparținând
județului Vrancea, după care a ieșit din spațiul aerian, a fost
pierdută și de pe radare. Am avut situații în care s-a marcat,
probabil prin război electronic, pentru că în realitate nu a fost
văzută nicio dronă să fi ajuns până în zona Constanța–Tuzla”,
explică generalul Virgil Bălăceanu.

Există
explicații și pentru faptul că dronele rusești pătrund tot mai
des în spațiul aerian, crede el. O ipoteză de luat în calcul este
că multe dintre ele sunt în derivă, în condițiile în care
apărarea antiaeriană ucraineană s-a perfecționat și folosește
cu tot mai mare succes și mijloacele de război electronic, care
deviază aceste drone din drumul lor spre țintă.

„De
aceea situația este mai complicată și mai complexă, pentru că
avem drone în derivă, avem drone care urmăresc testarea, avem
drone care urmăresc obținerea de informații. Cele mai periculoase
sunt dronele în derivă, pentru că au explozivul la bord. În
definitiv, ne confruntăm cu consecințele apărării antiaeriene
ucrainene, fie că vorbim de lovirea cinetică, fie că vorbim de
bruiaj. Nu cred că au realizat și spoofing, pentru că atunci ar
însemna altceva. De foarte multe ori avem incidente cu resturi de
dronă. Era cazul să ne așteptăm de la resturi de dronă, pot să
ajungă și la drone, cum a fost drona de la Galați. Dronele în
derivă, dacă îți intră într-un spațiu mai larg, dacă îți
intră pe o perioadă mai îndelungată și distanța este mai lungă
față de aglomerări urbane, îți permit și o reacție potrivită
”,
susține generalul Virgil Bălăceanu.

De ce ne-a luat atât de mult timp să doborâm prima dronă. Dezvăluirile incomode ale unui general NATO

Suntem vulnerabili la Marea Neagră

El
nu vede perspectivele unui război între NATO și Federația Rusă.
Desigur, în acest caz nici un război între Federația Rusă și
România sau o altă țară membră a alianței nu ar fi de
actualitate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Eu
mă gândesc că Federația Rusă va începe mai degrabă un al
doilea război cu Ucraina decât un război cu NATO. Un al doilea
război cu Ucraina îl văd mai probabil dacă în acest război nu
se realizează scopurile de capitulare militară, politică,
economică. Să nu uităm ce a spus recent Putin. A spus că Ucraina
în bună măsură este artificială, Crimeea și alte zone au fost
cedate de către Stalin, iar zone din partea de vest aparțin și
Poloniei, și Ungariei, și României. Discursurile acestea trebuie
să ne dea de gândit”
, este viziunea sa.

În
ce privește strategia de apărare a României pentru Marea Neagră,
raportat strict la pericolul dronelor, generalul crede că este
nevoie de legi noi, inclusiv în ce privește dronele navale.

„Dacă
vedem doar dronele, vom vedea doar un gen de amenințare, care
reprezintă o amenințare de actualitate. Trebui să vedem lucrurile
într-un complex. Avem nevoie, din punctul meu de vedere, de o lege
de combatere a navelor pilotate sau nepilotate, cu sau fără
echipaj, incluzând aici și dronele maritime. Așa cum avem legea de
combatere a aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian
al României, cu și fără pilot. Deocamdată nu avem pe mare, cel
puțin”
, explică generalul Bălăceanu.

Testul
trecut de Armata Română

Comandorul
(r) Sandu Valentin Mateiu a activat în domeniul marinei militare și
a structurilor intelligence ale Forțelor Navale, iar un timp
îndelungat a fost analist în cadrul Ministerului Apărării
Naționale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Avem
o situație în care, cel puțin în ultimele patru zile, că și azi
a fost o dronă care a trecut prin spațiul nostru aerian, am avut o
acțiune coerentă. Un stat și-a trimis armele prin spațiul nostru
aerian. Că a fost intenție, că a fost un atac în Marea Neagră
asupra navelor, dar acele drone și-au continuat zborul deasupra
teritoriului nostru, că au fost alte elemente sau probleme de război
electronic e mai greu de spus”
, spune Sandu Valentin Mateiu.

Cea
mai puțină probabilă variantă ar fi, în opinia sa, cea că aeronavele fără pilot ar fi ajuns la noi deviate pe fondul războiului electronic.

„Lucrurile pot fi rezumate la faptul că un stat și-a trimis
armele în spațiul aerian al României. Iar după ce autoritățile
noastre au făcut ancheta, avem dovada că, cel puțin în două
cazuri, și cred că se va dovedi și pentru al treilea, este vorba
despre drone rusești. Am avut identificarea vizuală făcută de
piloți, am avut analiza resturilor făcută de autoritățile
române, am avut asumarea politică de către autoritățile române
care au acuzat direct Rusia. În aceste condiții, avem această
situație: România a fost atacată consecutiv, timp de trei zile,
dacă spunem că azi a fost doar tranzit prin spațiul nostru aerian
al unei asemenea arme
”, mai spune el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Totuși,
expertul exclude un război cu Federația Rusă și spune că nici
Moscova nu ar dori acest lucru. În opinia sa, este vorba mai degrabă
de un atac hibrid.

„Dacă
mergem mai departe, apare problema de intenție: dacă în spatele
acestor atacuri se află o intenție. Este greu de dovedit o asemenea
intenție și oricum ea nu are relevanță în asemenea cazuri care
rămân minore față de problema declarării unui război. Nu suntem
în această situație. România nu va ajunge într-o stare de război
cu Rusia, ci doar Rusia trebuie să clarifice de ce, trei zile la
rând, dronele sale au zburat în spațiul nostru aerian, punând în
pericol viețile și proprietățile cetățenilor români”,
susține Sandu Valentin Mateiu.

Cu
toate acestea, cazul trebuie în continuare tratat cu aceeași
atenție, consideră expertul, care precizează că Armata Română a
trecut testul la care a fost supusă de Federația Rusă.

Ce se poate întâmpla pe front după schimbarea șefului armatei ucraineane. „Sunt momente extrem de vulnerabile”

„În
primul rând că, indiferent dacă testul este intenționat sau
accidental, am trecut testul. De vreme ce aviația noastră doboară
aceste drone, problema se reduce la o reacție diplomatică, nu la
elemente de afectare a vieții cetățeanului. Al doilea lucru este
că un asemenea atac, în dreptul internațional, reprezintă
obiectiv responsabilitatea statului căruia îi aparține această
armă. Iar în acest caz este Rusia. De aceea Rusia trebuie să
explice de ce suntem atacați de către dronele sale, iar elementul
de continuitate, consecutiv, trei zile, agravează problema”
,
conchide Sandu Valentin Mateiu.

Ipoteza
războiului hibrid și psihologic cu NATO

Expertul
în politici de securitate Hari Bucur Marcu nuanțează lucrurile. El
nu vede un atac asupra României și nu consideră că Federația
Rusă ar vrea să atace România.

„Nu
ne aflăm într-o situație de atac sau de preagresiune, precum
demonstrațiile de forță făcute de Rusia înainte de 24 februarie
2022, când a desfășurat trupe la granița cu Ucraina, a efectuat
zboruri militare și a amenințat cu forța, culminând cu invadarea
Crimeei. Nu suntem în acea postură”,
a spus analistul militar.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În
schimb, Hari Bucur Marcu nu exclude un eventual atac rusesc asupra
NATO, dar este de părere că acesta nu ar putea să aibă loc decât
peste câțiva ani.

Expertul
militar a criticat modul în care oficialitățile gestionează
comunicarea publică, arătând că cetățenii nu sunt informați
corespunzător, iar incertitudinea domină dezbaterea.

„Cei
care vorbesc despre o posibilă agresiune a Rusiei împotriva unui
stat NATO neglijează orizontul de timp în care s-ar putea produce
un astfel de eveniment, estimat la trei, cinci sau chiar șase ani de
acum înainte, nu mâine sau azi, iar creșterea numărului de drone
pe cerul României nu este un semn alarmant imediat”,
este punctul
său de vedere.

Mai
mult, el este de părere că Rusia are în vedere un război
psihologic cu România și cu celelalte state NATO și nu unul
direct, cu mijloace convenționale.

„Scenariul
principal nu este un atac direct al Rusiei asupra României, ci mai
degrabă o problemă de percepție și de reacție istorică. Se
vorbește despre statele baltice și despre România, iar în acest
context se invocă anii `40, când România a cedat Basarabia în
doar 48 de ore, retrăgându-și rapid trupele și echipamentul
militar, iar această imagine a rămas în mentalitatea rusă, care
ar putea crede că, dacă ne sperie, vom părăsi NATO. Prin urmare,
este vorba despre un război psihologic. România este vulnerabilă
în ceea ce privește psihologia colectivă, iar oficialii noștri,
în loc să întărească încrederea în forțele armate și în
capacitatea de apărare, contribuie adesea la compromiterea acestei
idei prin propriile lor atitudini
”, încheie Hari Bucur-Marcu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-28T03:25:21.316Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/dronele-doborate-in-ultimele-zile-semne-ale-unui-2546007.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”dronele-doborate-in-ultimele-zile-semne-ale-unui-2546007.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/dronele-doborate-in-ultimele-zile-semne-ale-unui-2546007.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Stiri calde

RCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident RCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident
Actualitateacum 5 minute

RCA-ul acoperă daunele produse unui pieton? Ce spune legea și ce se întâmplă concret după accident

Un cunoscut m-a sunat acum câțiva ani, cam la o oră după ce fusese lovit pe o trecere de pietoni,...

Senatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul Senatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul
Actualitateacum 5 ore

Senatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul

Senatorul USR Irineu Darău este invitatul ediției de marți, 28 iulie, a emisiunii „Interviurile Adevărul”, moderată de jurnalista Irina Petraru. Începând cu...

Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților
Actualitateacum 11 ore

Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților

Trei drone doborâte în trei zile au pus România în alertă și au readus în prim-plan amenințările generate de războiul...

Ilie Bolojan a numit-o pe Valeria Enache la șefia Inspectoratului de Stat în Construcții. Are rang de secretar de stat Ilie Bolojan a numit-o pe Valeria Enache la șefia Inspectoratului de Stat în Construcții. Are rang de secretar de stat
Actualitateacum 18 ore

Ilie Bolojan a numit-o pe Valeria Enache la șefia Inspectoratului de Stat în Construcții. Are rang de secretar de stat

Valeria Enache a fost numită în funcția de inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), cu rang de...

Fuziune între Sepsi și Csikszereda? Ce se întâmplă cu cele două cluburi, după problemele financiare grave produse de schimbările politice din Ungaria Fuziune între Sepsi și Csikszereda? Ce se întâmplă cu cele două cluburi, după problemele financiare grave produse de schimbările politice din Ungaria
Actualitateacum o zi

Fuziune între Sepsi și Csikszereda? Ce se întâmplă cu cele două cluburi, după problemele financiare grave produse de schimbările politice din Ungaria

Sepsi și Csikszereda traversează o perioadă complicată din punct de vedere financiar, după schimbările produse pe scena politică din Ungaria....

Decizie definitivă în cazul Lolrelai. Dentistul care a drogat-o și a agresat-o sexual a primit trei ani cu suspendare Decizie definitivă în cazul Lolrelai. Dentistul care a drogat-o și a agresat-o sexual a primit trei ani cu suspendare
Actualitateacum o zi

Decizie definitivă în cazul Lolrelai. Dentistul care a drogat-o și a agresat-o sexual a primit trei ani cu suspendare

Curtea de Apel a pronunțat decizia definitivă în dosarul medicului dentist acuzat că a lipsit de libertate și a agresat...

360 de sateliți până în 2030. Planul Ucrainei de a reduce dependența de Starlink 360 de sateliți până în 2030. Planul Ucrainei de a reduce dependența de Starlink
Actualitateacum 2 zile

360 de sateliți până în 2030. Planul Ucrainei de a reduce dependența de Starlink

Compania ucraineană de comunicații prin satelit Stetman avansează cu un plan de 1,1 miliarde de dolari pentru desfășurarea, până în...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro