Actualitate
Cele mai multe femei au un job neplătit. Ce nu s-a schimbat în România nici în secolul 21
Chiar și atunci când ambii parteneri dintr-un cuplu muncesc, iar veniturile sunt aproximativ egale, femeile alocă mai mult timp treburilor casnice în raport cu bărbații, arată ultimele studii. Experții subliniază că femeile tind să își asume că au un al doilea job neplătit, mai ales în societățile cu mentalități tradiționale, unde femeile sunt presate să își asume rolul de „gospodină”.
Foto: Shutterstock
„Cu toate că contribuţiile financiare au devenit mai egale în căsnicii, modul în care cuplurile îşi împart timpul între munca plătită şi viaţa de familie rămâne dezechilibrat”, se precizează în noul studiu al Pew Research Center. Potrivit acestuia, în 29% dintre căsătoriile heterosexuale din prezent în SUA, femeile şi bărbaţii câştigă aproximativ la fel, totuși, bărbații investesc „cu aproximativ 3,5 ore mai mult pe săptămână pentru activităţi de agrement” decât femeile.
În schimb, ele petrec aproximativ 2,5 ore mai mult decât bărbații pentru a se ocupa de treburile casnice. De asemenea, studiul mai arată că bărbaţii petrec mai mult timp îngrijind casa și copiii, doar atunci când soţiile lor sunt cele care aduc banii în casă, adică în 6% din cazuri. Cu toate că femeile își asumă de multe ori că au un al doilea job neplătit, studiul arată că o mare parte din americani (77%) consideră că este mai bine atunci când ambii părinţi se concentrează în mod egal pe locul de muncă şi pe îngrijirea copiilor. Doar 19% au spus că copiilor le este mai bine atunci când mama lor se concentrează mai mult pe viaţa de familie şi tatăl lor se concentrează mai mult pe slujba sa.
Legat de studiul din SUA, psihologul Mihai Copăceanu spune că „dacă ar fi să-l replicăm în Romania, diferențele ar indica un procentaj mult mai ridicat al bărbaților care sunt absenți de la îngrijirea copiilor și treburile casnice comparativ cu femeile”.
El susține că în unele situații, bărbații „nu se implică deloc în educația copiilor sau au un dialog zilnic minim cu ei și lasă, oarecum, în sarcina mamelor această preocupare deosebit de solicitantă”.
Psihologul precizează că, dincolo de anumite explicații legate de disponibilitatea pe care o au bărbații, de implicarea lor în extra joburi, vorbim, totuși, și de o „gravă iresponsabilitate a bărbaților, care aduc în discuție replica <ea s-a ocupat de creșterea lor, eu am adus banii în casă>”, astfel că „eșecul în educarea unui copil este văzut unanim ca eșecul mamei de a-l educa”, iar presiunea de pe umerii femeii crește și mai mult.
Ce arată statisticile din România
Șapte din zece femei care locuiesc cu partenerul de viață susțin că sunt responsabile și de treburile casnice, precum și de pregătirea copiilor pentru diverse activități. Pentru o treime dintre ele, aceste sarcini ocupă mai mult de patru ore pe zi, arată un sondaj BestJobs efectuat în februarie 2023. Potrivit sondajului, pe lângă slujbă, femeile se ocupă de: contabilitatea casei, fiind însărcinate cu administrarea bugetului gospodăriei (63%), pregătirea meselor pentru familie (59%), organizarea petrecerilor aniversare (32%).
Sondajul mai arată că, în gospodăriile mixte, rolurile sunt împărțite în funcție de gen. Bărbații își asumă roluri precum: responsabil cu reparațiile în casă (78%), șoferul familiei (56%), contabilul gospodăriei (39%) educator pentru cei mici (39%). Dintre bărbații care se ocupă de întreținerea casei și a familiei, se mai arată în comunicat, aproape 83% alocă, în medie, între o oră și trei ore acestor activități și doar 17% depășesc acest timp.
În medie, o femeie din România petrece peste cinci ore pe zi muncind în propria gospodărie și având grijă de familie, spun datele Eurostat. Asta înseamnă 35 de ore pe săptămână și 140 de ore pe lună. Prin comparație, bărbații români dedică mai puțin de trei ore pe zi pentru aceleași activități. Având în vedere situația, tot mai multe femei nu mai au timp și de alte preocupări. Astfel doar 6% susțin că se implică în activități de voluntariat sau caritabile, măcar o dată pe lună, în vreme ce media europeană este de 12%. Procentul bărbaților implicați în activități de voluntariat (8%) se apropie de media europeană (11%). Lucrurile stau mult mai rău în ce privește alte activități, sportive sau recreative în afara casei, zilnic, sau de câteva ori pe săptămână. Doar 6% dintre femeile românce și 8% dintre bărbați ies din casă pentru astfel de activități, în vreme ce media europeană este de 27%, respectiv 31%.
De asemenea, un raport Eurostat a arătat că aproape 30% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani din România nu au o slujbă și nici nu caută una. Pentru majoritatea (17,8%), primează grija față de membrii familiei și îndatoririle casnice. Spre deosebire de ele, doar 0,6% dintre bărbați invocă acest motiv.
Legat de acest lucru, Miruna Pantel, membră a Centrului FILIA spune că „datele sunt destul de îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât România nu are o tradiție a casnicelor”. În plus, ea precizează trebuie „analizate cauzele acestui procent ridicat de casnice, dar și ce rol joacă responsabilitatea îngrijirii atunci când vorbim despre participarea femeilor pe piața muncii. În lipsa unor măsuri și politici privind îngrijirea deseori femeile sunt nevoite să renunțe la locul de muncă pentru a asigura această activitate”.
Mentalități tradiționale
Mihai Copăceanu susține și că România este în continuare o țară unde mentalitățile tradiționale încă sunt predominante și că, fie că „ne place sau nu, trăim încă într-o societate unde discriminarea de gen este în top, unde există o superioritate a bărbatului față de femeie și de aici această infimă și insuficientă implicare a bărbatului în activitățile casnice și cele de familie”.
Experta de la Centrul FILIA, spune că prin menținerea acestor stereotipuri de gen, societatea pierde. „Oamenii sunt mult mai complecși și diverși și punerea lor într-o cutiuță a rolurilor de gen limitează foarte mult potențialul fiecărui om. Niciun om nu este un singur lucru — mamă, tată, soție — și este profund nedrept ca societatea să dicteze locul unui om sau ce ar trebui să-l împlinească în funcție de gen”. Ea mai spune că, „vorbim adeseori despre importanța natalității, despre cât de mult ne dorim viitori cetățeni responsabili, dar când vine vorba despre responsabilitatea îngrijirii lor o plasăm aproape exclusiv în atribuțiile femeilor, care, din păcate plătesc un preț ridicat pentru maternitate — discriminare pe piața muncii, renunțarea la locul de muncă sau epuizare fizică și emoțională”.
Efecte și soluții
Experta Miruna Pantel o citează pe jurnalista americană Amy Westervelt și spune că aceasta sumarizează foarte bine așteptările pe care societatea le are de la mame: „să lucreze ca și când nu ar avea copii și să crească copii ca si când nu ar lucra”. Traducerea acestei presiuni constă, printre altele, în probleme de sănătate mintală și oportunități profesionale ratate. „Dubla zi de muncă este un fenomen bine documentat în literatura de specialitate și este considerată a fi printre principalele obstacole întâlnite de femei pe piața muncii”, spune experta.
Pentru această muncă în plus a femeilor, există soluții, astfel că una dintre ele ar fi renumerația. Cu toate acestea, feminista precizează că „trebuie avut în vedere că o astfel de măsură ar putea contribui la consolidarea unor roluri de gen stereotipice” și oferă și alte exemple de metode eficiente de sprijin, precum: „promovarea educației pentru egalitate de gen și parteneriat, bugetarea semnificativă a creșelor și grădinițelor sau promovarea flexibilității la locul de muncă”. Și psihologul Mihai Copăceanu consideră că este esențial ca femeile să fie sprijinite pentru „a simți că este vorba de o echilibrare a sarcinilor, de un respect mutual”, astfel că bărbații ar trebui să fie mult mai implicați. El precizează că, „încurajarea taților de a intra în concediu paternal este o măsură bună”, la fel și participarea acestora la activitățile educaționale, ședințele cu părinții și chiar și ajutorul în gospodărie pe care îl pot oferi partenerei/soției.
În ceea ce privește casnicele, feminista trage un semnal de alarmă și spune că „în conditiile unei valorizări aproape exclusive a muncii platite, în relația de cuplu poate apărea un dezechilibru semnificativ de putere și o dependența financiară a femeilor, care este cu atat mai nociva în cazurile de violență domestică”. Ea subliniază că „este foarte dificil să schimbi situația fără să adresezi problema ingrijirii și stereotipurilor de gen fără promovarea parteneriatului în cuplu și fără bugetarea adecvată a serviciilor de îngrijire (creșe, grădinițe)” și că este nevoie de o asumare la nivelul întregii societăți (inclusiv politicieni, autorități, angajatori) pentru a rezolva această problemă.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




