Actualitate
Delta Dunării, raiul fotografilor de wildlife
Fotografiile spectaculoase care surprind detalii nemaiștiute din viața animalelor și care parcă le pun la microscop trăsăturile, coloritul și expresiile ascund în spatele lor povești personale, ale necuvântătoarelor și ale fotografului, deopotrivă. În cazul de față, toate puse cap la cap, ilustrează povestea Deltei Dunării, având ca personaj principal obiectivul aparatului foto.
Imaginea 1/8:
Delta Dunării privită de sus. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Mi-o plăcea mie să mă plimb prin lume, să explorez Scoția, Islanda, America, Cipru și alte țări nordice ori exotice, dar niciuna nu poate să-mi întreacă dragostea pentru Delta noastră. E o dragoste născută în clasa a IV-a, când învățătoarea vorbea așa frumos despre ea, încât a devenit rapid cel mai frumos loc din imaginația mea. Era un vis să mă plimb printre nuferi și sute de păsări rare, cum nu se găsesc altundeva. Mă gândeam cum momesc cu pâine pești gigantici, mă lupt cu ei, mă doboară greutatea lor, pic în fund în barcă, dar cu forța mea reușesc să-i pescuiesc cu măiestrie. Apoi îmi imaginam că stau cuminte și privesc pelicanii, pescarii mei concurenți, care pe atunci îmi păreau niște vietăți extraterestre – cum e posibil ca în punga de sub ciocul lor să încapă atâtea kilograme de pește?
Chiar și când am crescut, Delta Dunării a rămas în mintea mea un loc de poveste, dar greu accesibil. Mi se părea atât de departe și atât de scump, după spusele celor din jur, încât abia în 2015 am reușit să ajung pentru prima oară. Doar că entuziasmul meu a scăzut în timp și, în plus, nici mujdei nu mai aveam voie să mănânc. Pe scurt, a fost o vacanță frumoasă, dar fără amintiri speciale. Și cu mulți țânțari.
Revederea a venit odată cu primăvara lui 2020, cu pandemia și cu pasiunea renăscută pentru fotografie. A fost un milestone pentru mine – momentul în care am descoperit cu adevărat ce înseamnă wildlife. Mi-am învins fobia de țânțari și am înlocuit-o cu plăcerea pentru descoperit natura. La cazare mă întorceam doar ca să-mi odihnesc corpul amorțit, după ce toată ziua îl chinuiam în poziții nefirești pe barcă.
Imaginea 1/2:
Piciorongul sau cowboy-ul cu picioare lungi. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Emoția, sfatul „cowboy-ului cu picioare lungi“
Delta a fost ca vinul pentru mine – cu fiecare vizită, m-a făcut să devin mai bun. La primele întâlniri am descoperit-o, am explorat fiecare canal în parte, m-am minunat de toate speciile de păsări și m-am lăsat copleșit de frumusețea ei. La următoarele, am început să fiu și mulțumit de cadre. Deja știam ce se întâmplă în fiecare moment al zilei (pe anotimpuri), știam păsările, cum le cheamă, ce sunete scot și ce tabieturi au – aveam chiar și preferate. Canalele fără nume aveau acum o logică în mintea mea. Știam traseul până la pescărașul albastru, aflasem unde stau pelicanii și unde se ascunde egreta mică.
Doar în 2021 am fost de peste șapte ori în Deltă, iar unul dintre acele tururi foto mi-a adus cadrul cu piciorongul (sau cowboy-ul cu picioare lungi, cum îmi place mie să-i spun), fotografia care mi-a descris drumul către ceea ce am devenit astăzi. A fost prima imagine care am simțit că strigă la mine și-mi zice să nu mă opresc din a căuta momente ca acesta – când în minte mi s-a derulat un întreg scenariu și o poveste complexă despre ce îmi transmite piciorongul. Îl vedeam călare pe un cal în Vestul Sălbatic și în cap îmi răsuna „L’estasi dell’oro“ a lui Ennio Morricone. Tot drumul de la Mahmudia la București m-am gândit la povestea lui. „Cowboy-ul cu picioare lungi“ mi-a spus să nu mai alerg după diversitate, ci după emoție. De atunci o caut peste tot, și dacă nu o găsesc, fotografia ajunge în coșul de gunoi.
Dragoste la prima vedere cu ciocîntorsul
În Deltă m-am îndrăgostit iremediabil de înaripate. Îmi place comportamentul lor, cum se hrănesc, cum își fac siesta, cum se feresc de pericole, cum se apără uneori. Mi-am rezervat zile întregi ca să le studiez. Am improvizat un ascunziș din nouă bețe și două plase de camuflaj, în așa fel încât să pot fotografia și în lateral, am căutat insulițe care nu se inundă repede și am stat la pândă cu orele.
M-am împrietenit atât de tare cu ciocîntorsul, încât s-a apropiat de mine până când nu a mai focalizat obiectivul. Nu știam atunci, dar am aflat apoi că este un actor desăvârșit și de multe ori apelează la trucuri atunci când simte că are cuibul în primejdie. Se preface ori că e șchiop, ori că e rănit, atrăgând atenția atacatorului, care uită de ouăle din cuib sau de puiuți și caută să-l atace pe adult. Iar atunci, surpriză, ciocîntorsul își revine brusc și fuge vitejește. Am în plan să-i mai dedic niște ore din viața mea, pentru că, între timp, am descoperit cât de spectaculos e ritualul de împerechere, atât la el, cât și la piciorong. Femela stă pe loc câteva secunde, cu capul nemișcat, întins în față, ca și cum ar vrea să-și ia zborul. În tot acest timp, masculul îi dă târcoale, stropește cu ciocul în apă de mai multe ori și își face toaleta. La final, după ce actul propriu-zis se încheie, cei doi își apropie ciocurile și fac câțiva pași de dans împreună. Așa se încheie spectacolul.
Imaginea 1/2:
Corcodeii din Delta Dunării. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Dorul de părinți de pe aripile corcodeilor
Corcodeii au avut un alt spectacol pentru mine și prima oară l-am văzut când puiuții se plimbau fără griji pe spatele părinților. A fost o imagine care a reușit să mă întoarcă în copilărie, să-mi transmită stările demult uitate, să-mi facă dor de mama. Corcodeii mari își duc puii în spate atunci când sunt mici și drumul e prea greu. Iar când ei devin prea grei, părinții fac schimb și îi poartă celălalt pe umeri. Îi cară cu grijă, sub penele lor călduroase și sigure, de părinți iubitori, ocrotitori. E și un mod de a-i învăța să înoate, lăsându-i în urmă la un moment dat, ca să vină apoi spre ei. Din când în când, mai fac cu toții o scufundare, dar fără să se desprindă unul de altul.
Corcodeii au fost motivul pentru care m-am hotărât să-mi cumpăr „hide“ plutitor (o plută ce mă ajută să nu mai simt greutatea echipamentului și nici să risc „să-l înec“). E ca atunci când le vorbești copiilor de sus – te simt ca o autoritate, iar tu nu poți simți conexiunea adevărată. La fel cred că e și cu păsările. În apă, parcă sunt unul de-ai lor. Deși sunt printre cele mai chinuitoare ore din meseria asta, merită cu vârf și îndesat tot efortul. Când luciul apei devine prim-plan în fotografie, știi că ai făcut o treabă bună și uiți că ai pielea de găină, că ți-e frig, că te strânge costumul ori că nu-ți mai simți picioarele de la mersul pe ciuci prin apa mică.
Popândăilor le place soarele. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Prigoria cu soarele și popândăul… cu umbra lui
Noroc că Delta Dunării nu e doar despre canale și vântul rece din barca de dimineață! Când sunt obosit de la prea multă apă, caut un mal și îmi clătesc ochii cu prigoriile. Nici aici nu-i chiar ușor, că sunt cele mai mari iubitoare de soare și e o provocare să găsești un petic de umbră de unde să le fotografiezi. Dacă ai noroc și malul e bine poziționat, poți sta chiar și în mașină. E important să găsești un loc confortabil, pentru că sunt păsări foarte active și ai nevoie de mult timp să le surprinzi în toate momentele lor. Bine, o bună parte din timp mănâncă – se spune că se hrănesc cu până la 250 de albine pe zi. Tot cu o albină se „momește“ și partenera, ritualul de împerechere presupunând ca masculul să-i ofere femelei insectele cele mai mari, iar ea să-l iubească numai pe el, că doar sunt păsări monogame. Bine, cât timp cresc puii, îi mai ajută un mascul din neam (dar ei se jură că-i doar atât între ei!).
După ce prigoriile și-au etalat frumusețea în soare și în obiectivul meu, de cele mai multe ori dau o fugă la popândăi, să văd ce flori mai miros. Și lor le place soarele la fel de mult, așa că mă echipez cu pălărie și cagulă pentru țânțari, mă dau cu Autan să fugă căpușele de mine și mă întind la copt, pe iarbă. Cine a zis că iepurele e cel mai fricos animal nu l-a văzut pe popândău! Umbra îi e clar cel mai mare inamic și îi câștigi destul de greu încrederea. E mereu sceptic, în gardă, întoarce capul puțin câte puțin, ca și cum ar vrea să vadă doar o parte din pericol și nu ar face față să-l privească cu totul. Iar dacă simte ceva, fuge mai iute ca o rachetă. Îmi place să spun că e ca un ghiocel timid și plăpând, sau o floare între flori. Mă amuză mișcările lui bruște, sacadate, și ochii disproporționat de mari, care mă duc cu gândul la un extraterestru mic și blănos, dar incredibil de simpatic. Popândăii sunt printre animalele care mă încarcă cel mai mult cu energie.
Pescărașul mai este denumit și Ivan Pescar. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Pescărașul cel albastru și scump la vedere
Cu bateriile încărcate, mă trezesc a doua zi la răsărit și plec din nou pe barcă. Caut „săgeata albastră“ sau pescărașul albastru mic și iute și colorat. Ivan Pescar, cum i se spune mai spune în Deltă, este, probabil, cea mai impresionantă pasăre din România și cu siguranță visul oricărui fotograf. I se spune albastru, deși la fel de bine poate fi numit și verde. În funcție de direcția razelor de soare, penajul își schimbă culoarea și poți să juri că ai în față un alt personaj. În schimb, diferența dintre mascul și femelă e ușor de făcut, pentru că cea din urmă are o pată roșie la baza ciocului, care te duce cu gândul la o urmă de ruj.
Pescărașul are mișcări rapide, e agitat și fuge dintr-un loc în altul ca o săgeată. Zboară în linie dreaptă, foarte aproape de apă, de parcă vrea să demonstreze cât e de capabil. Noroc că i-am învățat țiuitul, altfel aș risca să treacă pe lângă mine fără să-l observ. Când l-am văzut prima oară, am crezut că nu-i adevărat. Frumusețea lui m-a lăsat mut și m-am simțit provocat să-l pun și eu într-o lumină bună, pe măsura lui. A devenit, în timp, pasărea Deltei pe care am fotografiat-o cel mai des. L-am prins singur, cu partenera (împreună, dar și separat), l-am surprins cu peștișorul în cioc și am realizat ce obiceiuri ciudate are: după ce capturează peștișorul, îl lovește de mai multe ori, înainte să-l înghită cu capul înainte. Dar hrana asta, pe care el o capturează așa de sadic, îi dă forță să sape în casa lui din mal un tunel de până la un metru, în capătul căruia își crește puii în siguranță, pe un pat din oase de pește.
Imaginea 1/3:
Codalbii sunt greu de fotografiat. Sursă FOTO: Rareș Beșliu
Trofeul
În Deltă nu trăiesc numai păsări sau animale mici. Aici e și casa codalbului, cea mai mare răpitoare din România și nu numai. Baiul e că mai avem doar câteva exemplare, destul de greu de văzut și, mai ales, de fotografiat. Lor le place să stea în vârfurile copacilor, de unde să poată vedea bine prada, iar mie nu îmi place să-i fotografiez printre crengi. Codalbii și vidrele sunt motivul principal pentru care în fiecare an merg în Scoția. Sunt specii pe care le avem și noi, însă în număr mult mai mic și în condiții vitrege de fotografiat.
Următorul pe lista mea de priorități e pițigoiul de stuf și abia aștept primăvara ca să-i vin de hac și să-l surprind cum stă ca Van Damme, agățat de două bețe subțiri. Dacă îți sună și ție bine și nu te sperie țânțarii ori șacalii (da, până și ei stau în Deltă), te aștept cu mine în următorul tur foto!
Mai multe fotografii wildlife minunate puteți găsi pe site-ul raresbesliu.com sau îl puteți urmări pe pagina personală de Instagram.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





