Tot în ziua de 14 mai a fost proclamat oficial Statul
Israel, a murit romancierul Camil Petrescu și cântărețul Frank Sinatra.

14
mai 1923: A
murit Jacques Menachem Elias, filantrop evreu din România

Jacques
Menachem Elias, un mare bogătaş de la sfârşitul secolului XIX şi începutul
secolului XX, a avut proprietati si afaceri in toata lumea, pe care le-a lăsat
moştenire Academiei Române.

Jacques
Menachem Elias, care a dat numele uneia dintre cele mai cunoscute unităţi
medicale din ţară, Spitalul Elias, a fost unul dintre cei mai bogaţi români,
dar şi un mare filantrop.

S-a
născut la Bucureşti în 1844, într-o familie de evrei şi a trăit 79 de ani, fără
să fie căsătorit vreodată şi nu a avut nici urmaşi. El a primit cetăţenia
română abia în anul 1880, printr-o procedură de urgenţă, la cererea regelui
Carol I.

De
altfel, Elias i-a şi fost consilier regelui Carol I, fiind de un real ajutor
regelui în zona economică.
Filantropul avea proprietăţi şi afaceri în toată lumea, iar în vechiul judeţ
Putna stăpânea la Sascut, un prosper târg odinioară, fabrica de zahăr din
localitate, 1300 de hectare de pădure şi teren arabil. Totodată, era
proprietarul moşiei Dârvari, a hotelurilor“Continental” si “Patria” din
Bucureşti, dar ;I a numeroase case  din Capitală.

Mult
mai impresionantă era fisa proprietăţilor din străinătate, adică 9 imobile
mari, situate în centrul Vienei cu un  total de 1300 de camere, 
magazine, birouri etc. Valoarea estimată  a proprietăţilor era de
22.798.687 lei, acestea producând o chirie anuală de 342.640 lei aur, două mine
de mercur în Dalmaţia şi  actiuni în valoare de multe milioane de lei
emise de bursele din New York, Bruxelles, Londra,  Praga, Belgrad, Viena,
Berlin.

Totodată,
el a înfiinţat o fundaţie care îi poartă numele, fundaţie care în 1934 a
achiziţionat un teren de la Crucea Roşie pentru construirea Spitalului Elias
din Capitală. În 1938, când a fost dat în folosinţă, Spitalul Elias era cel mai
modern din Europa, având 200 de paturi şi un senatoriu.

El
spunea că familia lui este una bogată şi că nu avea nici un rost să lase
moşteniri unor oameni care aveau din ce trăi.

A
desemnat Academia Română ca legatară universală, dar n-a uitat în testament pe
săracii oraşului Bucureşti, cărora li se distribue în fiecare an de Crăciun şi
de Paşti, ajutoare din fondul special Elias. N-a uitat nici de Azilul de
noapte, nici de Societatea de Salvare, de Societatea pentru profilaxia
tuberculozii, precum şi de diferite spitale şi societăţi de binefacere. A
instituit bursa pentru studenţii meritoşi. Chiar birjarului său i-a lăsat o
sumă prin testament. Şi-a adus aminte până şi de servitori, de câţiva
funcţionari mai mici, scrie Ion Coja într-o lucrare închinată lui Elias.

Jacques
Eliasa trăit modest şi a locuit într-un apartament obişnuit din Bucureşti

El
a murit la data de 14 mai 1923, în Bucureşti iar la înmormântarea sa a
participat întreg guvernul român.

14
mai 1939: Lina
Medina devine mamă la vârsta de 5 ani

Lina
Medina (n. 27 septembrie 1933 la Ticrapo, regiunea Huancavelica, Peru) este o
femeie din Peru cunoscută pentru faptul că a fost cea mai precoce mamă din
lume. A născut la vârsta incredibilă de 5 ani, 7 luni și 17 zile.

La 5 ani a
început să îi crească abdomenul, iar părinții ei au crezut că este acțiunea
unor forțe malefice și a fost supusă la diverse ritualuri. În cele din urmă, a
fost dusă la Pisco, cel mai apropiat oraș, aflat la peste 70 km distanță, unde
medicul Gerardo Lozada a crezut inițial că este vorba de o tumoare. După o
examinare atentă, ajunge la concluzia șocantă că fata avea o sarcină de 7 luni.
La 14 mai 1939, acesta naște prin cezariană un băiat de 2,7 kilograme, care
este numit, ca și doctorul, Gerardo.

Gerardo
Medina a trăit până în 1979 (40 de ani) și a murit din cauza unei boli la
măduva spinării. Acesta a crezut mult timp că este fratele Linei Melinda și
abia la 10 ani a descoperit adevărul. Lina Medina nu a dezvăluit niciodată
care este tatăl copilului. Mai mult, tatăl ei, Tiburelo Medina, este acuzat de
abuz sexual și este arestat, dar ulterior este eliberat din lipsă de
dovezi. Lina Medina intră mai târziu ca secretară în slujba doctorului
Lozada și apoi se căsătorește cu Raúl Jurado, împreună cu care, în 1972, are un
al doilea copil. Autoritățile au promis ajutoare pentru tânăra mamă, dar în
realitate ea a fost complet ignorată. Mai mult, în anii 1980 casa acesteia este
demolată pentru a se construi o autostradă fără a se acorda despăgubiri sau
plăți compensatorii.

14
mai 1948: A fost proclamat oficial statul Israel

Statul
modern Israel și-a declarat independența la 14 mai 1948, după aproape două mii
de ani de când evreii au fost împrăștiați în jurul bazinului mediteranean de
către Imperiul Roman.

Marea
Britanie își încheie mandatul în Palestina. David Ben Gurion a citit Declarația
de independență a Israelului în Sala Independenței din Tel Aviv și se
constituie un guvern provizoriu. Imediat după Declaraţia de independenta ,
Israelul este atacat de către statele arabe vecine, declanşându-se războiul
arabo-israelian din 1948.

14
mai 1957: A
murit Camil Petrescu, romancier, dramaturg, teoretician literar

Camil
Petrescu este cunoscut pentru romanele ale “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, “Patul lui
Procust”, “Turnul de fildeş”, “Jocul ielelor” .

A
fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune
capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în special, ca
inițiator al romanului modern. Cu vădite și temeinice aplicații spre filosofie,
formația spirituală a scriitorului și-a pus amprenta asupra întregii sale
creații literare.

1981:
Primul zbor în spațiu cosmic efectuat de un român, cosmonautul Dumitru Prunariu

În
seara zilei de 14 mai 1981, doi cosmonauţi se deplasau într-un autobuz special
către Platforma 17 a cosmodromului Baikonur din Kazahstan. La ora 20:16 şi 38
de secunde a Bucureştiului era lansată racheta purtătoare cu nava cosmică
Soyuz-40. La bord se afla echipajul mixt româno-sovietic, format din colonelul
Leonid Ivanovici Popov şi locotenentul-major pilot inginer Dumitru Prunariu, al
103-lea cosmonaut al lumii şi, la acea vreme, cel mai tânăr zburător în spaţiul
cosmic, după Iuri Gagarin.

La
15 mai, Soyuz-40 s-a cuplat cu succes de complexul orbital Saliut-6 – Soyuz
T-4, unde se aflau deja cosmonauţii sovietici Vladimir Kovalionok şi Victor
Savinîh. „În momentul cuplării, în ochii lui Kovalionok se vedeau lacrimi –
lacrimi de fericire. Sunt convins că aceste lacrimi nu fuseseră înscrise undeva
în documentaţia de bord. Totul era omenesc“, îşi amintea Dumitru Prunariu întâlnirea
din spaţiu, într-un documentar realizat, în epocă, de studiourile Sahia Film.

Primirea
a fost, de asemenea, cât se poate de omenească şi tradiţională. Nou-veniţii au
fost întâmpinaţi cu pâine şi sare – desigur, respectând circumstanţele date:
„Pâinea e sub formă de bucăţele mici, cât o înghiţitură, iar sarea are forma
unei pilule, care pluteşte fără greutate“, continua şirul amintirilor
cosmonautul român. Timp de o săptămână, cei patru cosmonauţi au lucrat la 22 de
experimente ştiinţifice, au încercat să lărgească spectrul cunoştinţelor în
domenii diverse: astrofizică, fizică nucleară, tehnologie cosmică, biologie,
biomedicină şi medicină aeronautică.

În
acest timp, complexul spaţial a înconjurat Pământul de 125 de ori, cu o viteză
de 28.000 km/h. Cei patru cosmonauţi vedeau răsăritul de 16 ori în ceea ce
convenţional se numeşte o zi pământeană şi tot de atâtea ori treceau prin
variaţii de temperatură de la +150 de grade Celsius la -150 de grade. Într-o
zi, în jurul orei 19.30-20.00, Saliut-6 se afla deasupra României. „Undeva la
hotarul dintre zi şi noapte, când nava evolua deasupra Europei, căutam de
fiecare dată să văd conturul natural al ţării mele. De acolo, de sus, mi-a
sugerat imaginea unei pâini rumene de casă“, spunea Dumitru Prunariu. Nu există
vreun român care să poată să-l contrazică.

Echipajul
a revenit pe Pământ pe 22 mai. Misiunea Soyuz-40 se încheiase după 7 zile, 20
de ore şi 42 de minute. Dumitru Prunariu şi Leonid Popov au fost decoraţi cu
cele mai înalte ordine ale României şi Uniunii Sovietice. Au devenit eroi ai
ţărilor lor. Dumitru Prunariu a devenit atunci o carte de vizită a României în
lume. 

1998:
A murit cântăreţul Frank Sinatra

Frank
Sinatra a fost înzestrat de natură pe lângă vocea superbă cu un fizic atrăgător
şi cu o carismă care nu putea trece neobservată sau neapreciată.

A
avut deci combinaţia ideală pentru a le cuceri pe frumoasele vremii. Şi ele
s-au perindat în viaţa lui fiind dovada vie a versurilor ”le-am avut pe cele
mai bune”.

Frank
Sinatra este fără îndoială un simbol al unei generaţii şi unul dintre cei mai
talentaţi artişti din istorie. A avut o carieră de 60 de ani, inclusiv
colaborări cu artişti precum Dean Martin, Elvis Presley, Duke Ellington, iar
moştenirea sa este incredibilă.

14
mai:

Ziua
naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

An
de an, la 14 mai, este marcată Ziua
naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită
prin Legea nr. 127/2017.
Iniţiatorii proiectului legislativ au fost 34 de parlamentari de la PNL, PSD,
UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, care au amintit, în expunerea de motive,
postată pe site-ul www.cdep.ro,
că, la data 14 mai 1948, “au fost
arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a
intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală
libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea
primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi
peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în
puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.”

Printre cei care
au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae
Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu
Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu
Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi
Aurelian Bentoiu.